Abonamentul pe care îl deţineţi nu include drepturi de acces la acest modul.Pentru a avea acces la toată informaţia, trebuie să achiziționați un abonament sau să schimbaţi planul de abonament care să conțină modulul de .
Alege plan abonament
| EMITENT |
Notă CTCE Forma consolidată a ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023, publicate în Monitorul Oficial nr. 1139 din 15 decembrie 2023, la data de 21 Februarie 2025 este realizată prin includerea modificărilor și completărilor aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 127 din 28 decembrie 2023; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 2 din 18 ianuarie 2024; ORDONANŢA nr. 10 din 25 ianuarie 2024; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 5 din 31 ianuarie 2024; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 9 din 22 februarie 2024; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 10 din 22 februarie 2024; LEGEA nr. 47 din 13 martie 2024; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 31 din 28 martie 2024; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 30 aprilie 2024; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 53 din 23 mai 2024; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 28 iunie 2024; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 107 din 4 septembrie 2024; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 119 din 9 octombrie 2024; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 4 decembrie 2024; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 4 din 20 februarie 2025.
Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat informării utilizatorilor.
Având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice,ţinând seama de faptul că fundamentarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 trebuie realizată pe o serie de măsuri fiscal-bugetare aprobate prin acte normative,luând în considerare Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 3 aprilie 2020 în vederea încetării situaţiei de deficit public excesiv din România (2020/C 116/01), potrivit căreia România trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului bugetar excesiv,având în vedere necesitatea creării unui spaţiu bugetar pentru alocarea de sume pentru susţinerea investiţiilor publice şi implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, într-o manieră eficientă, profesionistă şi transparentă, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix,ţinând cont de faptul că pentru perioada 2024-2026 se impune o construcţie bugetară responsabilă şi credibilă, crearea de spaţiu fiscal, vital în economii în curs de dezvoltare în condiţiile unui cadru internaţional şi intern dificil,având în vedere necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a Strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2024-2026, a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024,ţinând cont de necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creşterea cheltuielilor bugetare permanente,deoarece neadoptarea măsurilor de limitare a cheltuielilor bugetare ar genera un necesar de finanţare suplimentar în anul 2024, rezultând un nivel nesustenabil al deficitului bugetului general consolidat de peste 7% din produsul intern brut, ceea ce va avea ca efect creşterea datoriei publice cu riscul înăspririi condiţiilor de finanţare a acesteia,luând în considerare faptul că situaţia prezentată întruneşte premisele unei situaţii urgente şi extraordinare care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ potrivit, neadoptarea acestor măsuri, cu celeritate, putând avea consecinţe negative, în sensul că ar genera atât un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând sustenabilitatea finanţelor publice, cât şi întârzieri în adoptarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, ţinând cont de faptul că este necesară implementarea de măsuri urgente şi viabile care să asigure respectarea de către România a termenelor şi jaloanelor stabilite prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă, PNRR, în domeniul reformei fiscale care să fie în concordanţă şi cu recomandările formulate de către Comisia Europeană, cunoscând faptul că sunt necesare venituri suplimentare pentru susţinerea consolidării fiscale, în domeniul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se stabilesc reguli pentru reducerea sferei de aplicare a acestui sistem fiscal, precum şi pentru prevenirea divizării artificiale a întreprinderilor cu scopul de a accesa regimul microîntreprinderilor, iar în domeniul impozitului pe profit se reglementează măsuri de limitare a anumitor tipuri de cheltuieli, a recuperării pierderii fiscale, în vederea lărgirii bazei impozabile.Având în vedere faptul că neadoptarea acestor măsuri legislative cauzează întârzieri asupra îndeplinirii unor jaloane -condiţionalităţi pentru PNRR, această situaţie ducând la creşterea riscului de nerespectare a calendarelor, cu consecinţe negative majore asupra gradului de îndeplinire a obligaţiilor asumate,pentru evitarea riscului de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR, luând în considerare dificultăţile constatate în aplicarea unitară a facilităţilor fiscale acordate salariaţilor care desfăşoară activitate în sectoarele construcţii, agricultură, industria alimentară, precum şi activitatea de creare de programe pentru calculator, fapt ce impune clarificarea reglementărilor în vigoare,ţinând cont de faptul că lipsa clarificărilor privind modalitatea de aplicare a prevederilor fiscale referitoare la determinarea plafonului lunar neimpozabil de 3 salarii/remuneraţii, pentru indemnizaţiile de delegare, detaşare, creează premisele aplicării neunitare a regimului fiscal reglementat, fapt ce poate conduce la stabilirea unor sume suplimentare în sarcina angajatorilor, se impune completarea prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în acest sens.Având în vedere faptul că, în prezent, pentru veniturile realizate de persoanele fizice din cedarea folosinţei bunurilor nu se acordă cheltuieli forfetare deductibile la stabilirea venitului net anual, deducerea cheltuielilor efectuate pentru obţinerea veniturilor fiind posibilă exclusiv în situaţia în care contribuabilul optează pentru determinarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, se impune reglementarea unui regim fiscal echitabil, simplu şi eficient, care facilitează conformarea voluntară a contribuabililor şi reduce sarcina administrativă, atât la nivel instituţional, cât şi la nivelul persoanelor fizice care realizează venituri de această natură.Ţinând seama de faptul că norma primară, în speţă Legea nr. 239/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, nu a asigurat reguli fiscale suficiente şi neechivoce de aplicare a stimulentului fiscal reglementat pentru educaţia timpurie, care să conducă la stabilitate şi eficienţă legislativă, necesitând revizuirea reglementărilor iniţiale, iar măsura suspendării stimulentului fiscal încetează la data de 31 decembrie 2023, este necesară implementarea unei măsuri în cazul sumelor suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unităţi de educaţie timpurie, potrivit legii, astfel încât să permită aplicarea acesteia. 
Formă consolidată valabilă la data 21-02-2025 Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 21-02-2025 până la data de 17-05-2025
