iLegis

Înapoi Universul Juridic

- ultimele 20 acte accesate
  tot istoricul

Conectează-te

Tipul dumneavoastră de abonament nu vă permite accesul la toate facilităţile modulului Accesul restricţionat la toate facilităţile modulului

Număr articole 5459 <

căutare exactă
în titlu în text

1 . Declaraţiile unilaterale ale statelor în mediul online: între discurs public şi drept internaţional

Victor Stoica | 14 august 2025
Publicat în : Consultant Fiscal |

Consimţământul este fundamental pentru existenţa dreptului internaţional. Această ramură a dreptului nu poate exista fără acordul de voinţă, scris sau nescris, al subiectelor sale, State sau organizaţii internaţionale guvernamentale...

2 . Sinteză de practică judecătorească privind contractul pe durată determinată. Motivul obiectiv la încheierea contractului

Denisa Andreea Tulac | 14 august 2025
Publicat în : ICJ |

Prezentul articol analizează practica judiciară privind contractele de muncă pe durată determinată, evidențiind importanța justificării unui motiv obiectiv conform art. 83 din Codul muncii. Astfel, se constată faptul că lipsa unui astfel de motiv poate atrage nulitatea clauzei privind durata determinată, instanțele transformând adesea contractul într-unul pe durată nedeterminată.

3 . Dreptul de preempţiune al statului în cazul vânzării imobilelor care nu sunt clasate individual ca monumente istorice, dar se află în ansambluri urbane înscrise ca monumente istorice

Arcadia Hinescu | 14 august 2025
Publicat în : RRDJ și Drept civil și Dreptul urbanismului |

Legea nr. 422/2001 precizează la art. 2 că monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural naţional. Apreciem că ar fi fost utilă o completare a acestui text cu menţiunea patrimoniului cultural naţional, astfel cum este definit de lege. Considerăm important a puncta ceea ce înseamnă patrimoniul cultural naţional.

4 . Concilierea conflictelor colective de munca

Luiza Lungu | 13 august 2025
Publicat în : Dreptul muncii |

Consacrat de dreptul internațional al muncii prin Convențiile OIM nr. 98 și nr. 154, precum și de Carta Socială Europeană revizuită, dialogul social se conturează ca un instrument esențial al raporturilor colective de muncă, prin care se asigură participarea partenerilor sociali la reglementarea condițiilor de muncă, prevenirea conflictelor și promovarea echității în relațiile profesionale. De altfel, chiar art. 1 al Legii nr. 367/2022 privind dialogul social prevede că dialogul social reprezintă „toate formele de negociere, consultare sau schimbul de informaţii între reprezentanţii Guvernului, ai angajatorilor şi ai angajaţilor/lucrătorilor, în probleme de interes comun privind politica economică şi socială”.

5 . O scurtă prezentare a interacţiunii dintre Regulamentul UE privind inteligenţa artificială şi arbitraj

Cristina-Ioana Florescu | 13 august 2025
Publicat în : ICJ |

Prezentul articol analizează impactul Regulamentului UE privind Inteligența Artificială asupra arbitrajului și subliniază provocările legale și etice pe care le aduce integrarea IA în acest domeniu. Astfel, se constată faptul că, deși IA poate crește eficiența și precizia procesului arbitral, totuși sunt necesare măsuri stricte pentru a asigura transparența, imparțialitatea și protecția datelor.

6 . Titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase în afara procedurii de lichidare, aflate în patrimoniul societăţilor pe acţiuni şi a celor cu răspundere limitată, radiate din Registrul comerţului

Oana Avramescu | 13 august 2025
Publicat în : Societăţi, Afaceri şi Insolvenţă și RRDJ |

Deşi, după adoptarea Codului civil din 2009, care a unificat dreptul civil cu cel comercial, a dispărut atributul de „comercial” din denumirea societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990 – legea cadru a societăţilor, pentru uşurinţa exprimării vom menţine în continuare această denumire. Totodată, din perspectiva studiului, interesează societăţile pe acţiuni şi societăţile cu răspundere limitată, întrucât celelalte trei forme de asociere regle¬mentate în cadrul acestui act normativ, dată fiind răspunderea nelimitată a tuturor asocia¬ţilor (societatea în nume colectiv) sau a asociaţilor comanditaţi (societatea în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni), sunt neatractive şi, ca urmare, puţin folosite în practică.

7 . Stadiul acţiunilor de prevenire, detectare şi limitare a criminalităţii financiare la nivel internaţional. Care sunt riscurile emergente?

Burcin Atakan și Laura Lică-Banu | 12 august 2025
Publicat în : Curierul fiscal |

Crizele recente au produs schimbări profunde în toate aspectele mediului de afaceri, iar nevoia de viteză şi flexibilitate a operaţiunilor a adăugat noi categorii de riscuri în zona criminalităţii financiare. Deşi în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi în reformarea standardelor şi practicilor de prevenire şi combatere a spălării banilor, organismele internaţionale de profil estimează că între 800 de miliarde şi 2 trilioane de dolari sunt spălaţi anual la nivel global, iar impactul criminalităţii financiare este resimţit în toate segmentele societăţii.

8 . Înscrierea unui imobil în inventarul bunurilor din domeniul public: nimic sau totul?

Andrei Soare | 12 august 2025
Publicat în : RRDJ și Drept administrativ |

Nu are nevoie dreptul de proprietate publică, astfel cum este reglementat, de ajutorul juridic al inventarului. Caracterele dreptului de proprietate publică sunt clar şi explicit menţionate şi nu formează obiect al controverselor. Cea mai susceptibilă de aspecte contencioase este, în realitate, modalitatea de determinare a sferei bunurilor care formează obiect al proprietăţii publice, bunuri care urmează să beneficieze de această protecţie juridică specială, conferită de dreptul de proprietate publică.

9 . Repere teoretice privind simulația actelor juridice ale persoanei juridice

Christine-Giulia Abaza | 11 august 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept civil |

Într-un context juridic marcat de dinamismul raporturilor juridice și necesitatea alinierii conduitei profesioniștilor la un cadru normativ specific, principiul specialității capacității de folosință se prezintă ca o delimitare fundamentală a sferei de acțiune a persoanelor juridice. Acest principiu devine un punct central de analiză în contextul utilizării unor mecanisme juridice precum simulația.

10 . Sharengo sau din nou despre calificarea juridică a unui contract de concesiune de servicii de închiriere a autovehiculelor electrice în contextul noilor politici publice de mobilitate urbană durabilă unionale şi naţionale

Laura Farca | 11 august 2025
Publicat în : Drept Internaţional și Achiziții publice și RRDJ |

Modernizarea, flexibilizarea şi simplificarea alcătuiesc triada clasică a reformei din ultima decadă a pachetului normativ din domeniul achiziţiilor publice . În concret, această tendinţă de modernizare poate fi exemplificată inclusiv de directiva unională din materia concesiunilor , instrument juridic supranaţional utilizat pentru implementarea unor proiecte destul de complexe şi, ca regulă, de lungă durată, respectiv Directiva 2014/23/UE („Directiva 2014/23/UE”).

11 . Ordonanța de plată în cazul contractelor de achiziții publice. Partea a II-a – Procedura de judecată

Nicolae-Alexandru Popa | 08 august 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Achiziții publice |

În conformitate cu dispozițiile statuate în cuprinsul art. 1.016 din Codul de procedură civilă, cererea având ca obiect emiterea unei ordonanțe de plată se introduce la instanța competentă pentru judecarea fondului în primă instanță. Astfel, din perspectiva competenței materiale sunt aplicabile regulile de drept comun, prevăzute în cuprinsul art. 94 pct. 1 lit. k) și art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă. În acest sens, pentru judecarea în primă instanță, cererile ale căror creanțe au o valoare de până la 200.000 lei inclusiv urmează să fie adresate judecătoriilor, iar pentru cererile al căror cuantum este superior limitei indicate, creditorul trebuie să sesizeze tribunalul.

12 . Studiu empiric cu privire la principiul legalităţii procesului penal

Daniel Cristea | 08 august 2025
Publicat în : Curierul Judiciar |

Interesul pentru acest studiu s-a produs datorită necesităţii înţelegerii legalităţii procesului penal. În acest sens, am considerat necesară o primă analiză a aspectelor definitorii a termenilor legalităţii procesului penal, pentru a arăta importanţa lui în aplicarea procesului penal.

13 . Insolvenţa persoanei fizice – aşteptări şi realităţi!

Dumitru Dobrev | 08 august 2025
Publicat în : ICJ |

Articolul de față analizează aplicarea dificilă și incoerentă a Legii nr. 151/2015 privind insolvența persoanei fizice, evidențiind carențele legislative și lipsa de pregătire a infrastructurii judiciare. Astfel, se constată faptul că, în practică, această lege generează confuzii, întârzieri și soluții neunitare în instanțe.

14 . Configurarea ideologică a noţiunii de „domeniu public” în jurisprudenţa instanţelor franceze de contencios administrativ

Cristian Clipa | 07 august 2025
Publicat în : Drept Internaţional și RRDJ și Drept administrativ |

Este remarcabil rolul jurisprudenţei franceze de contencios administrativ, în confi¬gurarea ideologică a noţiunii de „domeniu public”. Această jurisprudenţă – marcată de celebra Decizie pronunţată de Consiliul de Stat al Franţei, la 19 octombrie 1956, în soluţionarea Afacerii Société „Le Béton” – a mizat pe ideea de afectare a unor (mase de) bunuri organizării şi/sau funcţionării unui serviciu public, respectiv organizării, funcţionării ori realizării misiunii sale specifice

15 . Hotărârea Infrastruecturas şi drepturile individuale ale entităţilor contractante. Un nou tip de efect direct?

Amelia-Raluca Onișor | 06 august 2025
Publicat în : RRDJ și Drept internațional public |

În jurisprudenţa CJUE privind efectul direct al directivelor UE, s a recunoscut efectul direct vertical ascendent (particulari împotriva statului), fără a permite însă statului să impună obligaţii particularilor printr o directivă netranspusă sau transpusă incorect.

16 . Dinamica legislaţiei naţionale şi europene în domeniul dreptului de autor

Ciprian Raul Romiţan | 06 august 2025
Publicat în : ICJ |

Prezentul studiu analizează evoluția legislației dreptului de autor în România și armonizarea acesteia cu normele europene, în contextul integrării în Uniunea Europeană. De asemenea, autorul subliniază provocările aduse de inteligența artificială în privința protecției juridice a creațiilor generate sau asistate de aceasta.

17 . Răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate de inteligenţa artificială – o poveste de Isaac Asimov sau noua realitate în era digitală?

Georgiana-Monica Mardale și Elena-Cristina Enoiu și Ioana Lavric | 06 august 2025
Publicat în : Drept civil și AI |

Până la începutul secolului XXI, roboţii erau doar protagoniştii cărţilor scrise de Isaac Asimov, iar tehnologia avansată, care putea lua decizii în regim autonom, era doar subiectul cărţilor şi al filmelor science‑fiction. Nimeni nu şi‑ar fi putut imagina că, în doar câţiva ani, computerele vor putea executa diverse comenzi singure, liniile de asamblare din fabrici vor folosi roboţi dotaţi cu inteligenţă artificială în detrimentul forţei de muncă umană, autovehiculele vor putea merge fără a fi conduse de şoferi umani sau că intervenţiile chirurgicale ale oamenilor vor fi efectuate de medici‑roboţi. Nici măcar judecătorii nu ar fi putut anticipa faptul că un algoritm ar putea acorda asistenţă în soluţionarea litigiilor.

18 . Pedepse cu închisoarea pentru... minori?

Ion Tudor Bernaz | 06 august 2025
Publicat în : Ştiri juridice |

În anul 2025, în România, Codul Penal prevede în continuare posibilitatea condamnării la pedeapsa închisorii pentru infractorii minori. La mai mult de 10 ani de la intrarea în vigoare a noului Cod Penal, se pare că începem să revenim la vechile obiceiuri. Să fie oare cu intenție sau o eroare?

19 . Reforma fiscală şi impactul ei asupra mediului de afaceri

Dan Schwartz | 05 august 2025
Publicat în : Curierul fiscal |

S-a vorbit despre legislaţia fiscală deficitară, despre lacune ale sistemului fiscal, despre facilităţi fiscale excesive care nu permit o colectare a veniturilor bugetare la nivelul estimat. S-a vorbit despre evaziune fiscală, despre un grad relativ scăzut de colectare a veniturilor Statului şi, nu în ultimul rând, despre o aşa-numită „gaură neagră” de deficit bugetar.

20 . Modernizarea justiției prin tehnologie

Maria-Cristina Țurțurica | 05 august 2025
Publicat în : PR |

Modernizarea este un termen care provine din cuvântul francez moderne, adică „modern”, „nou”. Prin modernizare se înțelege procesul de actualizare în conformitate cu noile cerințe moderne. Acest concept este utilizat în legătură cu procese sociale și politice, dezvoltarea în lume, schimbări în economia mondială și modul de viață al popoarelor din diferite țări, precum și indicarea progresului tehnologic și îmbunătățirea proceselor de producție.

1 (current)

iLegis - Toate drepturile rezervate - Termeni şi condiţii | Date cu caracter personal | © 2025 CTCE SA

Blog Contact Reîncarcă