DECIZIA nr. 520 din 22 octombrie 2024referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, în ansamblul său, şi, în special, a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din această ordonanţă de urgenţă
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 14 mai 2025Data intrării în vigoare 14-05-2025
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii. Excepţia a fost ridicată de Adriana Rodica Irina Voiculescu şi Alexandra Constanţa Maria Zamfirescu, prin mandatar Irina Rodica Voiculescu, în Dosarul nr. 34.739/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.725D/2020.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 23 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 34.739/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii. Excepţia a fost ridicată de Adriana Rodica Irina Voiculescu şi Alexandra Constanţa Maria Zamfirescu, prin mandatar Irina Rodica Voiculescu, într-o cauză având ca obiect cereri privind acordarea unor măsuri reparatorii. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele acesteia arată, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 şi în special dispoziţiile art. 1 şi 2 din acest act normativ sunt contrare art. 1 alin. (3), (4) şi (5), art. 44 alin. (1) şi (2), art. 61 alin. (1), art. 115 alin. (4) şi (6), art. 136 alin. (5) şi art. 141 din Constituţie. Astfel, susţin că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 a fost adoptată fără a fi solicitat avizul Consiliului Economic şi Social, întrucât actul normativ antamează politicile financiare şi fiscale ale statului. Arată că prevederile ordonanţei de urgenţă criticate influenţează valoarea despăgubirilor încasate de către foştii proprietari sau moştenitorii acestora ca urmare a restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, deci inclusiv dreptul de proprietate privată. Se aduce astfel atingere dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi g) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social. 6. Se mai arată că în procedura de adoptare a Legii nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru completarea articolului 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, prin care a fost modificat art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, s-a solicitat şi s-a obţinut avizul Consiliului Economic şi Social. 7. Autoarele excepţiei de neconstituţionalitate invocă şi cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, referitor la necesitatea solicitării avizului Consiliului Economic şi Social. 8.
În concluzie, autoarele excepţiei consideră că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, coroborate cu cele ale art. 2 şi 5 din Legea nr. 248/2013, precum şi art. 141 din Constituţie.9. În continuare, autoarele excepţiei susţin că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (1), în condiţiile în care aceasta modifică condiţiile stabilite de Parlament prin Legea nr. 22/2020 cu mai puţin de două luni în urmă. Este înfrânt astfel principiul constituţional al separării puterilor în stat şi al stabilităţii legislative. În susţinerea acestor critici este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008.10. Autoarele excepţiei arată şi că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât nu a existat o situaţie extraordinară, care să justifice adoptarea de urgenţă a măsurilor impuse prin actul normativ criticat. În acest sens, arată că prin prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 s-au suspendat chiar prevederile Legii nr. 22/2020 care încercau să atenueze/înlăture inechităţile existente şi care asigurau un sistem de despăgubiri unitar între foştii proprietari. De asemenea, nu a existat o situaţie extraordinară, deoarece criteriile evidenţiate în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 au în vedere aceeaşi formă a grilelor notariale din anul 2013. Mai arată că întârzierea privind soluţionarea unui dosar aflat pe rolul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, generată de intrarea în vigoare a Legii nr. 22/2020, este de doar 30-60 de zile, aceasta neputând reprezenta o situaţie extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată. În sfârşit, arată că dorinţa de a preîntâmpina un posibil impact financiar negativ asupra bugetului de stat care ar putea apărea prin aplicarea unor posibile sancţiuni de către instanţele naţionale şi internaţionale nu poate fi invocată ca argument de fapt pentru a motiva situaţia extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, aptă să impună adoptarea unei ordonanţe de urgenţă.11. În încheiere, autoarele excepţiei susţin că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 aduc atingere prevederilor art. 44 alin. (1) şi (2) şi ale art. 136 alin. (5) din Constituţie, întrucât determină o reducere de aproximativ 30% a despăgubirilor acordate foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, afectând astfel dreptul de proprietate privată. 12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autoarele excepţiei. 13. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:15. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 19 mai 2020. Curtea reţine că, în acord cu motivarea excepţiei, obiect al acesteia îl constituie şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său.17. Potrivit dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 s-a suspendat, de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă până la data de 1 martie 2021, iar, pe perioada suspendării, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri s-a făcut prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.18. Prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 193/2021 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021, titlul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 a fost modificat, astfel: „Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii“. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunţe asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, sub titulatura astfel modificată. De asemenea, prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 193/2021 a fost introdus un nou articol, articolul 2^1, cu următorul cuprins: „Art. 2^1. - La articolul 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:(6) Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte şi se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu.19.
În opinia autoarelor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) şi (5) privind statul român, art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului, art. 115 alin. (4) şi (6) privind delegarea legislativă, art. 136 alin. (5) privind proprietatea şi art. 141 referitor la Consiliul Economic şi Social. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că acţiunea în care a fost invocată aceasta a avut drept obiect soluţionarea cererii privind obligarea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor să soluţioneze Dosarul nr. 29.889/CC, să valideze Dispoziţia nr. 6.292 din 14 august 2006, emisă de Primăria Municipiului Bucureşti, şi să emită decizia de compensare prin puncte. Acţiunea a fost formulată la data de 18 octombrie 2018, iar prevederile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 au intrat în vigoare la data de 19 mai 2020. 21. Prin dispoziţiile art. II din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020, au fost abrogate prevederile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020.22. În legătură cu norma de drept substanţial referitoare la cuantumul şi modalitatea de acordare a măsurilor compensatorii instituite prin Legea nr. 165/2013, care constituie obiectul controlului de constituţionalitate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 20 decembrie 2018, paragraful 66, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că, dată fiind situaţia juridică aflată în curs de constituire, norma de drept substanţial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului, prevăzută în art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, se referă la o situaţie juridică aflată în curs de desfăşurare, căreia îi este incident principiul aplicării imediate a legii civile noi, pe care, de altfel, Legea nr. 165/2013 îl consacră şi prin dispoziţiile art. 4. În consecinţă, este aplicabilă legea în forma în vigoare de la data judecării litigiului, şi nu cea de la data introducerii acţiunii.23. În speţă, Curtea Constituţională reţine că, în apel, prin Decizia civilă nr. 876A din 2 iunie 2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, aşa cum au fost modificate prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 193/2021 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021.24. Prin urmare, dat fiind faptul că prevederile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 nu mai sunt în vigoare şi având în vedere că acestea nu au fost aplicabile şi nu au produs efecte juridice în cauză (hotărârea judecătorească pronunţată în cauză, respectiv actele administrative emise nefiind întemeiate pe aceste dispoziţii legale, care nu erau în vigoare la data pronunţării acestora), nu sunt incidente în prezenta cauză considerentele şi soluţia de principiu rezultată din Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.25. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său, Curtea reţine, că, în jurisprudenţa sa, a mai analizat acest act normativ prin prisma unor critici similare invocate şi în prezenta cauză. Astfel, referitor la susţinerile privind încălcarea prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, întrucât Guvernul ar fi legiferat în sens contrar voinţei Parlamentului exprimate prin Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru completarea articolului 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 18 martie 2020, Curtea a reţinut, în acord cu jurisprudenţa sa, că această modalitate de reglementare - emiterea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului care modifică prevederile unei legi - nu este neconstituţională, atât timp cât respectă condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, prevăzute de Constituţie şi detaliate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 423 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1012 din 7 noiembrie 2023, paragraful 38). 
26. În ceea priveşte critica raportată la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a reţinut că ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în vederea preîntâmpinării impactului financiar negativ asupra bugetului de stat, având în vedere şi necesitatea distribuirii previzibile a resurselor financiare ale statului, pe fondul situaţiei determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Un asemenea scop implică, în mod necesar şi neechivoc, o reglementare juridică primară rapidă, care reclamă urgenţă, în vederea conservării stabilităţii economice a statului. Totodată, implicaţiile financiare legate de afectarea bugetului de stat prin aplicarea de sancţiuni de către instanţele de judecată naţionale şi internaţionale se pot constitui într-o situaţie extraordinară, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, în măsura în care asemenea măsuri sunt motivate, în mod fundamentat, de apărarea stabilităţii economice a statului român (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 713 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010). Pentru aceste motive, Curtea apreciază că reglementarea criticată îndeplineşte exigenţele constituţionale prevăzute în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 305 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 septembrie 2022, paragraful 30).27. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 1 alin. (3), (4) şi (5) şi ale art. 141 din Constituţie care nu au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, din analizarea fişei procesului legislativ de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, Curtea constată că avizul Consiliului Economic şi Social nu a fost solicitat şi nu a fost primit. 28. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că neregularităţile existente în cadrul de avizare a unui proiect/unei propuneri legislative nu pot în sine să determine neconstituţionalitatea legii/ordonanţei, ci acestea trebuie integrate şi invocate în considerarea unei legături cauzale cu încălcarea unui drept sau a unei libertăţi fundamentale (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, paragraful 129). Aşadar, în cadrul controlului concret de constituţionalitate, respectarea art. 141 din Constituţie reprezintă un standard de constituţionalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituţională. Rezultă că în cadrul controlului concret de constituţionalitate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti nu poate fi analizată încălcarea de sine stătătoare a art. 141 din Constituţie sub aspectul modului de desfăşurare a activităţii de avizare în cadrul procesului legislativ.29. Întrucât în cauză nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau a vreunei libertăţi fundamentale, Curtea reţine că nu poate fi realizat controlul de constituţionalitate din perspectiva exclusivă a standardului de referinţă exprimat de prevederile art. 141 din Constituţie.30. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1.
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, excepţie ridicată de Adriana Rodica Irina Voiculescu şi Alexandra Constanţa Maria Zamfirescu, prin mandatar Irina Rodica Voiculescu, în Dosarul nr. 34.739/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceleaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, în ansamblul său, este constituţională în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 22 octombrie 2024.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea-----
| EMITENT |
| Marian Enache | - preşedinte |
| Mihaela Ciochină | - judecător |
| Cristian Deliorga | - judecător |
| Dimitrie-Bogdan Licu | - judecător |
| Laura-Iuliana Scântei | - judecător |
| Gheorghe Stan | - judecător |
| Livia Doina Stanciu | - judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu | - judecător |
| Varga Attila | - judecător |
| Patricia-Marilena Ionea | - magistrat-asistent |
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea-----
