DECIZIA nr. 245 din 25 aprilie 2024referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13^3 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 456 din 16 mai 2025Data intrării în vigoare 16-05-2025
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13^3 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, excepţie ridicată de Asociaţia Registrul Electronic al Animalelor Domestice şi de Companie din Turda în Dosarul nr. 747/33/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.871D/2019.2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei, domnul avocat Vlad Săsărman şi, pentru Colegiul Medicilor Veterinari, domnul avocat Robert Ionuţ Ciocaniu, cu împuterniciri avocaţiale depuse la dosar.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a depus la dosar o cerere prin care solicită conexarea cu Dosarul nr. 1.626A/2022 care a fost soluţionat şi care a avut ca obiect sesizarea formulată de Preşedintele României cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 4 şi 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân. De asemenea, autoarea a depus mai multe documente şi concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei.4. Având cuvântul asupra cererii de conexare, avocatul autoarei arată că renunţă la susţinerea acesteia.5. Curtea ia act de renunţarea la cerere, iar, cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autoarei excepţiei, care solicită admiterea excepţiei aşa cum a fost formulată, arătând, în esenţă, că textul de lege criticat aduce atingere art. 16 din Constituţie deoarece reglementează cu caracter individual pentru un destinatar determinat. Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 970 din 31 octombrie 2007 şi Decizia nr. 494 din 21 noiembrie 2013, că un text de lege nu poate avea o natură individuală. De asemenea, apărătorul autoarei arată că nu a existat o licitaţie pentru acest serviciu. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, care are atribuţia să facă raportări către Comisia Europeană şi alte foruri internaţionale, nu are niciun drept în ceea ce priveşte Registrul de evidenţă al câinilor cu stăpân. Textul este neconstituţional şi prin lipsa de claritate, precizie şi previzibilitate deoarece nu reglementează cu privire la faptul dacă Registrul de evidenţă al câinilor cu stăpân este gestionat gratuit sau nu, în condiţiile în care Colegiul Medicilor Veterinari este un organism privat. Sunt încălcate şi prevederile art. 31 din Constituţie deoarece Colegiul Medicilor Veterinari nu se supune prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, deşi gestionează informaţii de interes public. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nu răspunde direct cererilor pe care le formulează autoarea, ci le redirecţionează către Colegiul Medicilor Veterinari. În concret, în ipoteza în care o persoană este muşcată de un câine, nu se pot afla informaţii despre respectivul câine, ceea ce duce la încălcarea dreptului la protecţia sănătăţii. Există două registre în care se pot nota câinii, respectiv Registrul Agricol şi Registrul de Monitorizare Boli al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. De asemenea, arată că nu a văzut niciun punct de vedere care să contravină celor susţinute.6. Apărătorul Colegiului Medicilor Veterinari solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că o parte dintre criticile formulate sunt neîntemeiate, iar o parte inadmisibile. În primul rând, în ceea ce priveşte încălcarea art. 34 şi 35 din Constituţie, critica de neconstituţionalitate nu este motivată, acestea fiind invocate în mod formal. Chestiunile care ţin de vaccinarea antirabică au fost analizate de Curte prin Decizia nr. 23 din 23 ianuarie 2018, prin care s-a admis parţial o excepţie de neconstituţionalitate, textul de lege criticat neavând legătură cu vaccinarea antirabică. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, art. 16 alin. (1) din Constituţie nu consacră principiul egalităţii în drepturi între persoane juridice. O eventuală discriminare se poate răsfrânge asupra cetăţenilor, or, autoarea face referire la discriminarea între mai multe persoane juridice, pe de-o parte, Colegiul Medicilor Veterinari, şi, pe de altă parte, persoanele juridice care se ocupă de protecţia animalelor. Prin prisma jurisprudenţei menţionate această critică este inadmisibilă. De asemenea, prin Decizia nr. 213 din 4 mai 2004 şi Decizia nr. 519 din 25 noiembrie 2004, Curtea a reţinut că egalitatea în drepturi între cetăţeni nu semnifică identitatea de tratament juridic în aplicarea unor măsuri. Nu se poate pune semnul egalităţii între Colegiul Medicilor Veterinari şi alte organizaţii neguvernamentale care se ocupă de protecţia animalelor. Colegiul Medicilor Veterinari este înfiinţat prin Legea nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, lege organică, pentru a realiza un serviciu de utilitate publică. Acesta se ocupă de organizarea exercitării profesiei de medic veterinar şi este controlat de organele stabilite de lege, iar nu de persoane private, ca în cazul organizaţiilor neguvernamentale. Activitatea de identificare a câinilor poate fi desfăşurată doar de medici veterinari, potrivit art. 4 lit. f) din Legea nr. 160/1998. Colegiul Medicilor Veterinari are calitatea de autoritate competentă în domeniu, potrivit Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile din cadrul pieţei interne. Nici criticile privind costurile de înregistrare şi nici criticile referitoare la accesul la informaţiile de interes public nu au legătură cu constituţionalitatea textului de lege criticat, ci sunt critici ce privesc legalitatea modalităţii de gestionare a Registrului de evidenţă al câinilor cu stăpân, precum şi a activităţii Colegiului Medicilor Veterinari.7. Apărătorul autoarei, având cuvântul în replică, arată că raportările către Comisia Europeană în cadrul Programului naţional strategic de combaterea a bolilor, de aplicarea, combaterea şi eradicarea acestora se face de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, iar nu de Colegiul Medicilor Veterinari.8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând, în esenţă, că art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi a cetăţenilor, iar critica priveşte o diferenţiere de tratament între persoanele juridice. Cât priveşte încălcarea dreptului la informaţie, excepţia este, de asemenea, inadmisibilă deoarece criticile privesc calificarea informaţiilor cuprinse în Registrul de evidenţă al câinilor cu stăpân, respectiv dacă acestea sunt sau nu sunt de interes public, precum şi calificarea Colegiului Medicilor Veterinari ca fiind sau nu o autoritate de interes public în sensul art. 2 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:9. Prin Încheierea din 16 mai 2019 astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 747/33/2018, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13^3 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân. Excepţia a fost ridicată de Asociaţia Registrul Electronic al Animalelor Domestice şi de Companie din Turda într-o cauză având ca obiect anularea art. 2 lit. k) şi art. 9 alin. (4) teza întâi din Normele privind identificarea şi înregistrarea câinilor cu stăpân, prevăzute în anexa care face parte din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1/2014 pentru aprobarea Normelor privind identificarea şi înregistrarea câinilor cu stăpân.10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că, potrivit textului de lege criticat, gestionarea Registrului de evidenţă a câinilor cu stăpân (RECS) se face de către Colegiul Medicilor Veterinari din România. O asemenea atribuire de către autorităţi nu poate avea loc către un organism autonom, neguvernamental, fără a fi respectate anumite condiţii. Modul în care s-a reglementat a favorizat o anumită persoană juridică, ce efectuează acte de comerţ, în detrimentul altor persoane juridice, care ar asigura gratis înscrierea animalelor în RECS. Chiar dacă art. 16 din Constituţie se referă la cetăţeni, nu este exclusă posibilitatea ca legislaţia să se aplice şi persoanelor juridice, pentru asigurarea unui tratament egal şi nediscriminatoriu între acestea. În acest sens este şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. RECS a fost înfiinţat şi creat la nivel naţional cu scopul de a lua în evidenţă toţi câinii din România, fiind un serviciu de interes public naţional, şi nu unul de interes privat. Aşa fiind, această colecţie de informaţii cu privire la câinii cu stăpân nu poate fi dată de către legiuitor în gestiunea unei entităţi private direct prin dispoziţiile unei ordonanţe, deoarece acest fapt duce la încălcarea art. 16 din Constituţie.11. RECS s-a transmis în gestiunea unei organizaţii neguvernamentale - Colegiul Medicilor Veterinari din România - fără o licitaţie prealabilă, fără a se studia care vor fi consecinţele sau dacă ar fi existat variante mai bune. Dat fiind faptul că RECS are o pagină de internet dedicată, respectiv www.rompetid.ro, care deţine informaţii de interes public, precum şi faptul că prin aceasta se prestează un serviciu public, trebuia ca înainte de atribuirea RECS să fie organizată o licitaţie publică şi transparentă pentru a se alege varianta cea mai bună în legătură cu baza de date electronică. Dacă s-ar fi respectat procedura licitaţiei s-ar fi eficientizat mai bine fondurile, ar fi existat transparenţă în decizia luată şi toţi potenţialii candidaţi la licitaţie ar fi beneficiat de un tratament egal şi nediscriminatoriu. Astfel, în momentul de faţă, costurile privind identificarea şi înregistrarea în RECS sunt foarte ridicate. Însă, dacă acest registru s-ar fi atribuit prin licitaţie publică, s-ar fi ajuns la costuri mult mai mici sau chiar la gratuitate. În prevederile actului normativ nu există nicio justificare obiectivă cu privire la atribuirea RECS către Colegiul Medicilor Veterinari. Prin faptul că RECS s-a atribuit direct în gestiunea Colegiului Medicilor Veterinari din România şi s-a impus un tarif, coroborat cu lipsa fondurilor unor cetăţeni şi lipsa scutirilor pentru anumite înregistrări, se poate ajunge inclusiv la imposibilitatea vaccinării antirabice a animalelor, fiind încălcate art. 34 şi 35 din Constituţie.12. Statul are datoria să respecte, să promoveze şi să asigure egalitatea în drepturi pentru toate persoanele prezente pe teritoriul său, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este recunoscut principiul egalităţii în drepturi, respectiv al egalităţii de tratament şi al nediscriminării şi în ceea ce priveşte persoanele juridice - a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 17 decembrie 2015 pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele conexate C-25/14 şi C-26/14.13. Prin gestionarea RECS de către Colegiul Medicilor Veterinari din România s-au nesocotit prevederile referitoare la egalitatea în drepturi deoarece atribuirea directă prin lege este lipsită de o justificare obiectivă şi rezonabilă. Nu este respectat un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate, respectiv atribuirea RECS, şi scopul urmărit, respectiv bunăstarea şi sănătatea animalelor şi ale deţinătorilor acestora.14. În concluzie, arată autoarea, un serviciu de interes public naţional - gestionarea bazei de date cuprinse în RECS - a fost atribuit Colegiului Medicilor Veterinari printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, fără un studiu prealabil, fără licitaţie şi fără o justificare obiectivă. Excluderea accesului la gestionarea acestui serviciu pentru alte persoane juridice interesate aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii.15.
Conform art. 8 din Legea nr. 160/1998, Colegiul Medicilor Veterinari este o formă de organizare profesională, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, cu personalitate juridică, prin urmare, se apropie de statutul unei organizaţii neguvernamentale fără caracter politic, cu caracter nepatrimonial, în conformitate cu legislaţia în vigoare.16. Legislaţia Uniunii Europene lasă în sarcina statelor membre înregistrarea câinilor, însă prevede în mod obligatoriu vaccinarea profilactică a câinilor împotriva rabiei. Vaccinarea nu poate avea loc din cauza condiţionării impuse de legislaţia naţională, de a se înregistra câinele în RECS. Singura obligaţie impusă de Uniunea Europeană prin Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulaţia necomercială a animalelor de companie şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 este ca acestora să le fie implantat un transponder/microcip, să deţină paşaport şi să aibă toate vaccinurile obligatorii efectuate. Microcipul, în opinia autoarei, este obligatoriu doar în situaţia în care se trece frontiera, iar nu în plan intern. Sub acest aspect legislaţia română este în contradicţie cu cea europeană.17. Datele conţinute în RECS trebuie să poată fi accesate de publicul larg, însă, odată cu trecerea acestui registru în subordinea Colegiului Medicilor Veterinari, datele deţinute anterior de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor au devenit inaccesibile pentru persoanele din afara Colegiului Medicilor Veterinari. Acesta a devenit un utilizator unic al RECS deoarece toţi medicii veterinari care doresc să îl acceseze trebuie să fie aprobaţi mai întâi de acesta. Astfel, dacă o persoană încearcă să obţină anumite informaţii de la Colegiul Medicilor Veterinari, informaţii care în trecut erau publice, acesta refuză comunicarea lor sub motivul că nu este autoritate publică şi nu intră sub incidenţa Legii nr. 544/2001 şi a Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.18. Informaţiile cuprinse în RECS, care servesc unui serviciu de interes public ce are legătură inclusiv cu sănătatea publică şi care ar trebui să fie publice, nu sunt accesibile publicului, ceea ce duce la încălcarea art. 31 alin. (1) din Constituţie.19. În prezent, RECS poate fi accesat doar de către utilizatorii acestuia, astfel că, dacă o persoană este muşcată de un câine, aceasta nu poate afla singură cui aparţine câinele şi dacă acesta este vaccinat antirabic, ci trebuie să se adreseze Colegiului Medicilor Veterinari care să îi permită accesul la informaţiile din RECS. Colegiul Medicilor Veterinari decide în mod arbitrar dacă permite sau nu accesul la datele din acest registru, iar protecţia datelor cu caracter personal nu poate fi invocată deoarece, chiar înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului privind datele cu caracter personal - în mai 2018 -, datele din RECS tot nu erau publice.20. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată în raport cu criticile formulate, făcând referire la dispoziţiile Legii nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de medic veterinar, care conferă competenţă exclusivă medicilor veterinari în coordonarea identificării şi înregistrării animalelor, precum şi la definiţia din Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, potrivit căreia „autoritate competentă înseamnă orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control sau de reglementare în ceea ce priveşte activităţile de servicii, incluzând [...] ordinele profesionale şi asociaţiile profesionale sau organisme profesionale care, în exercitarea autonomiei lor juridice, reglementează în mod colectiv accesul la activităţile de servicii“.21. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, precum şi concluziile avocaţilor prezenţi şi ale procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 13^3 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 13 decembrie 2001, introdus prin art. I pct. 14 din Legea nr. 258/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 26 septembrie 2013, care au următorul conţinut: „Registrul de evidenţă a câinilor cu stăpân este gestionat de către Colegiul Medicilor Veterinari.“25. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 31 - Dreptul la informaţie, art. 34 - Dreptul la ocrotirea sănătăţii şi art. 35 - Dreptul la mediu sănătos.26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea critică încălcarea art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi din perspectiva faptului că prin textul de lege criticat se atribuie gestionarea Registrului de evidenţă a câinilor cu stăpân (RECS) exclusiv către Colegiul Medicilor Veterinari din România, fiind excluse alte asociaţii de protecţie a animalelor. Se creează astfel o inegalitate între Colegiul Medicilor Veterinari şi celelalte asociaţii menţionate.27. Cu privire la această critică, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a reţinut că drepturile şi libertăţile fundamentale se aplică şi persoanelor juridice în măsura în care prin intermediul acestora cetăţenii îşi exercită un drept constituţional (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996). Cu titlu de exemplu, prin mai multe decizii (Decizia nr. 40 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 16 martie 2004, Decizia nr. 1.360 din 27 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 15 decembrie 2009, Decizia nr. 5 din 4 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 5 martie 1999, sau Decizia nr. 498 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 iunie 2012), Curtea a statuat că exigenţele unor drepturi sau libertăţi fundamentale, spre exemplu, accesul liber la justiţie, libertatea individuală, dreptul de proprietate privată ori libertatea economică, se aplică şi în privinţa persoanelor juridice. În consecinţă, exigenţele şi garanţiile rezultate din drepturile şi libertăţile fundamentale reglementate prin Constituţie sunt aplicabile şi în privinţa persoanelor juridice, în măsura în care conţinutul lor normativ este compatibil cu natura, specificul şi particularităţile care caracterizează regimul juridic al persoanei juridice (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 485 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015, paragraful 27).
28. Curtea reţine că RECS reprezintă o colecţie de informaţii aflată în gestiunea Colegiului Medicilor Veterinari, importante în ceea ce priveşte monitorizarea stării de sănătate a animalelor, precum şi evidenţierea vaccinărilor, informaţii care prezintă interes în ceea ce priveşte garantarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, prevăzut de art. 34 din Constituţie. Aplicând jurisprudenţa anterior menţionată, Curtea observă că se poate analiza încălcarea principiului egalităţii în drepturi între persoane juridice de vreme ce gestionarea RECS poate pune o problemă de afectare a unui drept fundamental.29. Curtea observă că acest registru cuprinde datele de identificare ale animalului, evenimentele, informaţiile veterinare şi datele de identificare ale proprietarului, nominale, păstrate în formă electronică şi arhivate într-o bază de date [a se vedea art. 2 lit. k) din Normele privind identificarea şi înregistrarea câinilor cu stăpân, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2014]. Potrivit art. 13^3 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001, proprietarii, deţinătorii temporari ai câinilor, persoane fizice şi persoane juridice de drept public sau de drept privat, adăposturile publice şi ale asociaţiilor şi fundaţiilor pentru protecţia animalelor care dau spre revendicare şi adopţie câini au obligaţia să îi înregistreze în RECS. Totodată, unităţile medical-veterinare înregistrate care efectuează acţiunea de microcipare a câinilor au obligaţia să comunice RECS, în termen de 5 zile de la data implantului, numărul de microcip. Astfel, în vederea acordării drepturilor de acces şi a licenţei de utilizare a RECS, medicii veterinari de liberă practică, titulari ai unităţilor medicale veterinare şi responsabilii clinicilor veterinare universitare, depun în scris sau electronic la Colegiul Medicilor Veterinari solicitarea de înregistrare ca utilizator al registrului menţionat în vederea acordării drepturilor de acces şi de vizualizare a informaţiilor existente. Instituţiile publice trebuie să depună în scris sau electronic la Colegiul Medicilor Veterinari solicitarea de înregistrare ca utilizator al RECS, conform procedurilor acestuia. Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 24 martie 2014, profesiunea de medic veterinar este o profesie liberală şi independentă, cu organizare autonomă reglementată. Este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în cadrul forului profesional reprezentat de Colegiul Medicilor Veterinari.30. Din examinarea cadrului normativ anterior menţionat, Curtea reţine că medicii veterinari care au obţinut drept de acces şi licenţă de utilizare a RECS sunt cei care efectuează operaţiunile de identificare a animalelor prin implantarea microcipurilor, de înregistrare a evenimentelor şi informaţiilor veterinare, precum şi a datelor de identificare ale proprietarului. Informaţiile veterinare privesc, spre exemplu, vaccinarea animalelor împotriva rabiei sau a altor boli, vaccinare pe care numai medicii veterinari o pot face. Având în vedere informaţiile despre sănătatea animalelor care se înregistrează în RECS, Curtea constată că opţiunea legiuitorului de a reglementa gestionarea acestui registru exclusiv de către Colegiul Medicilor Veterinari - forul profesional al medicilor veterinari - apare ca justificată.31. Curtea observă că, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Se impune, prin urmare, compararea situaţiei Colegiului Medicilor Veterinari cu situaţia „altor persoane juridice“, respectiv asociaţii înfiinţate potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000.32. Curtea constată că prin Legea nr. 160/1998 s-a înfiinţat Colegiul Medicilor Veterinari ca formă de organizare profesională autonomă, neguvernamentală, apolitică şi nonprofit. Acesta are personalitate juridică şi reprezintă interesele şi apără drepturile profesionale ale membrilor săi. Colegiul Medicilor Veterinari are următoarele atribuţii: dă avizul consultativ pentru proiectele de acte normative, reglementările şi normele de exercitare a profesiunii în toate domeniile de activitate specific veterinare, conform legislaţiei în vigoare; elaborează Codul de deontologie medical-veterinară, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor Veterinari, Statutul medicului veterinar, ale căror prevederi sunt obligatorii în exercitarea profesiunii de medic veterinar; acordă medicilor veterinari atestatul de liberă practică; aplică sancţiunile disciplinare prevăzute de regulamentul său de organizare şi funcţionare, suspendă sau retrage atestatul de liberă practică; reprezintă profesiunea în faţa organelor guvernamentale, a altor foruri profesionale şi ştiinţifice, a instituţiilor publice sau private; promovează relaţiile pe plan extern cu organizaţii şi instituţii profesionale similare; ţine evidenţa membrilor săi şi actualizează permanent tabloul general al acestora; propune anual Ministerului Educaţiei Naţionale cifra de şcolarizare pentru învăţământul superior medical-veterinar; acordă sprijin informaţional, eliberează documente oficiale medicilor cetăţeni români care solicită aceasta oficial, pentru a exercita profesia în Uniunea Europeană sau în alte state, precum şi medicilor veterinari cetăţeni străini care solicită să profeseze în România, în condiţiile legii; în materia recunoaşterii calificărilor profesionale obţinute în statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, precum şi în materia exercitării profesiei de medic veterinar de către cetăţenii statelor menţionate, Colegiul Medicilor Veterinari adoptă hotărâri cu efect juridic, armonizate cu reglementările comunitare.33. Curtea observă că asociaţiile constituite potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii sunt persoane de drept privat constituite din trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înţelegeri, pun în comun şi fără drept de restituire contribuţia materială, cunoştinţele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activităţi în interes general, al unor colectivităţi sau, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial. Asociaţiile dobândesc personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi au sediul.34.
Analizând cele mai sus menţionate, respectiv modul său de constituire - prin lege în cazul Colegiului Medicilor Veterinari şi prin acord de înfiinţare în cazul asociaţiilor, precum şi atribuţiile stabilite prin lege pentru Colegiul Medicilor Veterinari, atribuţii care servesc organizării şi funcţionării unui ordin profesional, Curtea reţine că există o diferenţă între situaţiile juridice în care se află Colegiul Medicilor Veterinari şi asociaţiile mai sus menţionate, astfel încât nu se poate susţine încălcarea principiului egalităţii în drepturi.35. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea principiului egalităţii în drepturi pentru motivul că textul criticat reglementează cu caracter individual, respectiv pentru un destinatar determinat, Curtea reţine că nici aceasta nu poate fi primită. Autoarea se referă, de fapt, la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a statuat că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relaţii sociale generale, fiind, prin esenţa şi finalitatea ei constituţională, un act cu aplicabilitate generală. Or, în măsura în care domeniul de incidenţă a reglementării este determinat concret, dată fiind raţiunea intuitu personae a reglementării, aceasta are caracter individual, fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc (a se vedea Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1060 din 26 noiembrie 2005, Decizia nr. 970 din 31 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 22 noiembrie 2007, Decizia nr. 494 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013, Decizia nr. 574 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014, paragraful 21, sau Decizia nr. 118 din 19 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2018, paragraful 30).36. Curtea reţine că jurisprudenţa anterior menţionată nu se aplică în ceea ce priveşte prezenta excepţie deoarece nu este supusă controlului o lege cu caracter individual, ci un text dintr-o lege care nu are caracter individual şi care reglementează atât cu privire la situaţia câinilor fără stăpân, cât şi cu privire la înregistrarea şi vaccinarea câinilor cu stăpân.37. Referitor la încălcarea dreptului la informaţie, Curtea observă că din cuprinsul textului de lege criticat, potrivit căruia RECS este gestionat de către Colegiul Medicilor Veterinari, nu rezultă vreo încălcare a art. 31 din Constituţie privind dreptul la informaţie. Textul de lege criticat nu cuprinde nicio reglementare cu privire la faptul că prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, se aplică sau nu în ceea ce priveşte Colegiul Medicilor Veterinari.38. Curtea observă însă prevederile art. 9 din Normele privind identificarea şi înregistrarea câinilor cu stăpân, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1/2014, potrivit cărora Colegiul Medicilor Veterinari are obligaţia să răspundă solicitărilor privind accesul şi vizualizarea informaţiilor existente în RECS, iar în cazul în care răspunsul la solicitare este negativ, motivul este comunicat solicitantului. În plus se observă că accesarea RECS se poate face gratuit, pe pagina de internet www.rompetid.ro, prin introducerea codului microcipului implantat câinilor.39. În ceea ce priveşte încălcarea art. 35 din Constituţie privind dreptul la un mediu sănătos, Curtea reţine că acesta nu are incidenţă în cauză deoarece criticile formulate de autor nu se circumscriu textului de lege criticat, ci privesc presupuse acţiuni prin care Colegiul Medicilor Veterinari ar încălca dreptul respectiv.40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia Registrul Electronic al Animalelor Domestice şi de Companie din Turda în Dosarul nr. 747/33/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 13^3 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 25 aprilie 2024.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu-------
| EMITENT |
| Marian Enache | - preşedinte |
| Mihaela Ciochină | - judecător |
| Cristian Deliorga | - judecător |
| Dimitrie-Bogdan Licu | - judecător |
| Gheorghe Stan | - judecător |
| Livia Doina Stanciu | - judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu | - judecător |
| Varga Attila | - judecător |
| Cristina-Cătălina Turcu | - magistrat-asistent |
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu-------
