DECIZIA nr. 146 din 5 mai 2025referitoare la interpretarea art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, raportat şi la Hotărârea Guvernului nr. 234/2023
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 7 iulie 2025Data intrării în vigoare 07-07-2025
Dosar nr. 2.624/1/2024
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.624/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
3. La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în Dosarul nr. 5.391/107/2023.5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, fiind formulat un punct de vedere la raport de pârâta Casa Naţională de Pensii Publice.6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării7. Prin Încheierea de şedinţă din 7 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 5.391/107/2023, Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a dispus, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă reclamanţii, angajaţi ai Casei Judeţene de Pensii Alba, desfăşurând activitatea de evaluare a dosarelor de pensie în vederea recalculării pensiilor, raportat la Reforma R8 - Reforma sistemului public de pensii din PNRR, pot fi consideraţi personal încadrat într-o instituţie publică şi nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile sau personal implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă, prevăzut de art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, raportat şi la Hotărârea Guvernului nr. 234/2023, fiind astfel îndreptăţiţi să beneficieze de majorarea de până la 50%, calculată la salariul de bază, proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor în cadrul PNRR.
8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 15 noiembrie 2024 cu nr. 2.624/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 5 mai 2025.II. Dispoziţiile legale şi infralegale relevante9. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017)Articolul 16(1) Personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă prevăzut la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată prin Legea nr. 230/2011, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect. (...)10. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 7 septembrie 2020, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020)
Articolul 6(1) La nivelul beneficiarilor de fonduri din PNRR se pot constitui unităţi de implementare şi monitorizare a proiectelor, prin decizie a conducătorului unităţii în cadrul căreia funcţionează unitatea de implementare şi monitorizare. Dimensionarea personalului necesar gestionării proiectelor aferente PNRR are loc în funcţie de evoluţia etapelor de implementare a acestora cu respectarea principiilor de gestionare eficientă a fondurilor alocate. Personalul care desfăşoară activităţi în cadrul unităţilor de implementare şi monitorizare a proiectelor, din cadrul beneficiarilor instituţii publice, beneficiază de majorarea prevăzută la art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1178 din 14 decembrie 2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021)Articolul 3Instituţiile şi organismele cu atribuţii în coordonarea, gestionarea şi controlul fondurilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă sunt: (...) e) instituţiile responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor stabilite în cadrul PNRR, denumite în cele ce urmează coordonatori de reforme şi/sau investiţii, cu care MIPE încheie acorduri de finanţare, ministerele/instituţiile/agenţiile responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor, inclusiv investiţiile specifice locale, componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor, respectiv Secretariatul General al Guvernului, în calitate de responsabil de implementare de reforme şi/sau investiţii sau de componente aferente reformelor şi/sau investiţiilor, inclusiv investiţii specifice locale, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, precum şi ministerele care au în subordine/ coordonare/sub autoritate entităţi responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor; (...)12. Regulamentul-cadru privind criteriile pe baza cărora se stabileşte procentul de majorare salarială pentru persoanele prevăzute la art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi condiţiile de înfiinţare a posturilor în afara organigramei în cadrul instituţiilor şi/sau autorităţilor publice care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 16 martie 2023 (Hotărârea Guvernului nr. 234/2023)
Articolul 4(1) Personalul din cadrul instituţiei şi/sau autorităţii publice, nominalizat, potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi pentru implementarea proiectelor finanţate prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, pe perioada în care îşi desfăşoară activitatea în aceste condiţii, beneficiază de o majorare a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, cu până la 50%, în funcţie de timpul efectiv lucrat lunar pentru activităţile proiectului şi prevăzute corespunzător în fişa postului, după cum urmează: a) până la 20 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 10%; b) între 21 şi 40 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 20%; c) între 41 şi 60 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 30%; d) între 61 şi 80 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 40%; e) peste 80 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 50%.13. Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 76 din 14 februarie 2023Articolul 1Potrivit art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021, se constituie Unitatea de Implementare Proiect, numită în continuare UIP.Articolul 2Unitatea de Implementare Proiect, prevăzută la art. 1, este alcătuită din angajaţii CNPP şi/sau din instituţiile aflate în subordine, responsabili pentru fiecare etapă/intervenţie/ măsură prevăzută în PNRR, după cum urmează: (...) b) persoanele nominalizate în cadrul UIP sunt cele menţionate în Anexele nr. 1-5, corespunzător activităţilor cuprinse în Componenta nr. 8 - Reforma nr. 6 din PNRR; c) atribuţiile specifice fiecărei structuri din cadrul CNPP, în raport cu atribuţiile generale ale membrilor UIP, potrivit competenţelor şi pregătirii profesionale, vor fi incluse în anexa la fişa postului. (...)
Articolul 4Personalul nominalizat în anexele nr. 1-5 ale prezentului ordin beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 50%, indiferent de numărul proiectelor în care este implicat, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, coroborate cu prevederile art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017. Această majorare se aplică proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect.14. Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 390 din 6 iunie 2023Articolul 1Se anulează Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 79 din 14 februarie 2023, având în vedere temeiul legal eronat care a stat la baza emiterii lui, respectiv art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021, care se referă la coordonatorii de reformă.III. Expunerea succintă a procesului15. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă la 28 decembrie 2023, reclamantul Sindicatul „Liber Pensii“ Alba, în reprezentarea a 17 membri de sindicat, funcţionari publici în cadrul Casei Judeţene de Pensii Alba, a solicitat obligarea pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice să vireze sumele necesare ordonatorului terţiar de credite, reprezentând diferenţele dintre drepturile salariale achitate şi cele cuvenite pentru lunile martie-mai 2023, ca urmare a majorării salariului de bază lunar, proporţional cu timpul alocat activităţilor din cadrul PNRR, prin raportare la fiecare raport de activitate, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală penalizatoare, precum şi obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Alba să plătească aceste diferenţe salariale, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală penalizatoare.16. Reclamanţii au susţinut că, în temeiul art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 şi al art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, sunt îndreptăţiţi să beneficieze de majorarea salariului de bază cu până la 50%, proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect, învederând că, în anexa nr. 5 la Ordinul nr. 76 din 14 februarie 2023, au fost nominalizaţi ca membri/experţi ai unităţii de implementare a proiectului, că fişele de post au fost completate cu atribuţii specifice implementării PNRR, că au întocmit rapoarte pentru lunile martie-mai 2023, prin care fac dovada activităţilor prestate în cadrul proiectului Evaluarea dosarelor de pensii în vederea recalculării acestora, cuprinse în componenta PNRR C8 - Reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii, precum şi că Ordinul nr. 76 din 14 februarie 2023 a produs efecte juridice până la momentul anulării sale, astfel că nu le pot fi afectate drepturile deja câştigate.17. Pârâtele Casa Naţională de Pensii Publice şi Casa Judeţeană de Pensii Alba au solicitat respingerea acţiunii, susţinând că, din moment ce responsabilitatea implementării reformelor din cadrul PNRR aparţine Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, iar nu Casei Naţionale de Pensii Publice, a fost emis Ordinul nr. 390 din 6 iunie 2023, prin care a fost anulat Ordinul nr. 76 din 14 februarie 2023, constatându-se că nu se impune înfiinţarea unităţii de implementare a proiectului la nivelul Casei Naţionale de Pensii Publice, întrucât aceasta este beneficiar, iar nu coordonator de reforme. Au mai precizat pârâtele că Ordinul nr. 76 din 14 februarie 2023 nu a produs efecte juridice până la momentul anulării lui, întrucât, conform anexei 1 la Contractul de finanţare nr. 2.375 din 26 mai 2022, termenele de desfăşurare a activităţii figurează în trimestrul IV al anului 2023, precum şi că activitatea de evaluare a dosarelor de pensii, pe care se bazează rapoartele de activitate din lunile martie-mai 2023, nu se încadrează în tipul de activităţi specifice pentru implementarea PNRR, nefiind realizată în baza Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024), ci în temeiul art. 157 alin. (2) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 127/2019).18. Prin Încheierea de şedinţă din 7 noiembrie 2024, Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, suspendând judecata până la soluţionarea sesizării.IV. Punctul de vedere al părţilor19. Părţile nu au exprimat un punct de vedere asupra chestiunii de drept.
V. Punctul de vedere al instanţei de trimitere20. Cu privire la admisibilitatea sesizării, instanţa de trimitere a apreciat că singura condiţie impusă de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 este ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra chestiunii de drept şi aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, condiţie pe care a considerat-o îndeplinită. Prin încheierea de sesizare s-a mai arătat că nu trebuie verificată condiţia existenţei unei chestiuni de drept veritabile, întrucât legiuitorul a prevăzut că sesizarea este obligatorie, nelăsând la aprecierea instanţei care judecă procesul evaluarea dificultăţii chestiunii de drept.21. Punctul de vedere al instanţei de trimitere asupra chestiunii de drept este acela că, pentru analiza condiţiilor de acordare a drepturilor salariale de care pot beneficia persoanele desemnate să îndeplinească atribuţii pentru implementarea proiectelor în cadrul PNRR, trebuie să se ţină seama de existenţa unei nominalizări a acestora, de o manieră justificată şi conformă cu prevederile legale, context în care instanţa de trimitere a apreciat că, în ipoteza anulării actului administrativ prin care angajaţii au fost nominalizaţi în cadrul unităţii de implementare a proiectului, pentru motivul că instituţia angajatoare nu poate înfiinţa unitatea de implementare a proiectului şi nici nominaliza persoane în cadrul acesteia, angajaţii respectivi nu pot beneficia de majorarea salariului de bază cu până la 50%.VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale22. Curţile de apel nu au transmis hotărâri judecătoreşti relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, însă au comunicat puncte de vedere teoretice ale judecătorilor.23. Într-o primă opinie s-a apreciat că angajaţii unei case judeţene de pensii nu pot beneficia de majorarea salariului de bază cu până la 50%, în situaţia în care activitatea de evaluare a dosarelor de pensie s-a efectuat în temeiul art. 157 din Legea nr. 127/2019 sau în ipoteza în care s-a revocat actul administrativ prin care au fost nominalizaţi în cadrul PNRR, în considerarea faptului că instituţia angajatoare nu putea înfiinţa unitatea de implementare a proiectului şi nici nominaliza persoane în cadrul ei.24. Într-o altă opinie s-a arătat că, de principiu, angajaţii unei case judeţene de pensii, care desfăşoară activitatea de evaluare a dosarelor de pensie, raportat la R8 - Reforma sistemului public de pensii din PNRR, pot fi consideraţi personal implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă, prevăzut la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, fiind îndreptăţiţi să beneficieze de majorarea salariului de bază cu până la 50%. S-a argumentat că actul administrativ prin care s-a constituit unitatea de implementare a proiectului a produs efecte juridice, fiind prestată activitatea de către funcţionarii publici nominalizaţi în cadrul unităţii de implementare a proiectului, astfel că nu poate fi negat dreptul acestora de a beneficia de majorarea de până la 50%, fiind lipsită de relevanţă revocarea ulterioară a actului administrativ respectiv.25.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării.VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie26. În urma consultării jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au fost identificate decizii care să prezinte relevanţă cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări.VIII. Raportul asupra chestiunii de drept27. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie28. Pentru a evalua dacă sesizarea este aptă să asigure îndeplinirea funcţiei pentru care a fost concepută - preîntâmpinarea apariţiei practicii neunitare la nivel naţional - se impune a se verifica dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege.29. Sesizarea este formulată în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ ce cuprinde unele norme derogatorii de la procedura de drept comun privind hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că dispoziţiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, după cum se arată la art. 4 din ordonanţa de urgenţă anterior menţionată.30. Sesizarea formulată în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de admisibilitate: (i) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/ recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze; (ii) instanţa care sesizează Înalta Curte să judece cauza în primă instanţă sau în calea de atac; (iii) existenţa unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.31. Evaluând elementele sesizării, în scopul de a stabili dacă sunt întrunite, în mod cumulativ, condiţiile de admisibilitate anterior enunţate, se constată că nu este îndeplinită cerinţa privind existenţa unei chestiuni de drept.32. Prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 impun, drept condiţie de admisibilitate a sesizării, existenţa unei chestiuni de drept, iar, potrivit preambulului ordonanţei, la adoptarea sa s-a ţinut seama şi de „faptul că măsurile legislative propuse pot influenţa pozitiv activitatea instanţelor, în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, sar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. Aşa fiind, jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în legătură cu această condiţie, rămâne actuală şi după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.33. Sub un prim aspect, se reţine că, potrivit jurisprudenţei Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pentru a se putea considera că există o chestiune de drept, caracterul complex şi/sau precar al normei legale, de natură a conduce la interpretări diferite, trebuie să rezulte din încheierea de sesizare, completul învestit cu soluţionarea litigiului fiind ţinut să stabilească dacă există o problemă de interpretare, care să prezinte dificultate şi care să conducă la riscul unor dezlegări diferite din partea instanţelor de judecată (Decizia nr. 74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021).34. Din această perspectivă se constată caracterul inform al încheierii de sesizare, în contextul în care instanţa de trimitere a apreciat, fără temei legal, faptul că singura condiţie impusă de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 este ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra chestiunii de drept şi aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.35. După cum s-a arătat, sesizarea formulată în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 are ca obiect o chestiune de drept, iar încheierea de sesizare trebuie să respecte dispoziţiile art. 520 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, de la care legea specială nu derogă, respectiv să cuprindă motivele care susţin admisibilitatea sesizării. De altfel, această obligaţie rezultă şi din prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, care impun completului de judecată să verifice şi să constate îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate şi să dispună sesizarea instanţei supreme doar dacă rezultatul acestor verificări este afirmativ. În lipsa verificării tuturor condiţiilor de admisibilitate, sesizarea nu îndeplineşte condiţiile legii, iar instanţa supremă nu se poate substitui instanţei de trimitere în ceea ce priveşte identificarea şi enunţarea unei chestiuni de drept cu privire la care se solicită o dezlegare de principiu (Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024).36. Prin urmare, este îndeosebi necesar ca instanţa de trimitere să expună, în cuprinsul încheierii de sesizare, argumentele din care rezultă existenţa unei chestiuni de drept. În lipsa unei definiţii legale a acestei noţiuni, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că este vorba despre o normă legală imperfectă, incompletă, neclară sau contradictorie, care, pe baza unei interpretări juridice adecvate, consistente, poate primi înţelesuri şi aplicări divergente în situaţii cvasiidentice, susceptibile a genera practică neunitară, fiind necesară intervenţia instanţei supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice (Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018; Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021).37. În al doilea rând, se reţine că, potrivit jurisprudenţei Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pentru ca mecanismul hotărârii prealabile să nu fie denaturat de la scopul său firesc, nu trebuie declanşat în scopul tranşării aspectelor litigioase, aplicarea dispoziţiilor legale la circumstanţele particulare ale litigiului fiind în competenţa exclusivă a instanţei învestite cu soluţionarea cauzei (Decizia nr. 46 din 19 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 19 septembrie 2017; Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024). Ca atare, dacă, prin sesizarea formulată, nu se urmăreşte stabilirea înţelesului sau conţinutului unei norme de drept, ci se are în vedere identificarea soluţiei ce trebuie pronunţată în cauză, nu se poate vorbi despre o chestiune de drept, în înţelesul art. 519 din Codul de procedură civilă şi al art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.38. Având în vedere modalitatea de formulare a întrebării ce constituie obiectul sesizării, se constată că nu este îndeplinită condiţia privind existenţa unei chestiuni de drept, întrucât instanţa de trimitere nu urmăreşte a obţine interpretarea unei norme de drept incomplete, neclare sau contradictorii, ci chiar stabilirea elementelor faptice care conduc la soluţionarea cauzei, din moment ce solicită să se stabilească dacă reclamanţii (care sunt angajaţi ai Casei Judeţene de Pensii Alba şi care afirmă că în perioada martie-mai 2023 au desfăşurat activitatea de evaluare a dosarelor de pensie, în vederea recalculării acestora, în cadrul proiectului cuprins în componenta PNRR C8 - Reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii) pot fi consideraţi personal nominalizat sau implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă, prevăzut la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, şi dacă sunt astfel îndreptăţiţi să beneficieze de majorarea salariului de bază cu până la 50%, proporţional cu timpul alocat activităţilor în cadrul PNRR.39. Observând istoricul litigiului, modul de formulare a întrebării şi punctul de vedere exprimat în cuprinsul încheierii de sesizare, se reţine că instanţa de trimitere nu evidenţiază o problemă de interpretare a unei norme legale, ci solicită, în realitate, ca instanţa supremă să stabilească ce efecte s-au produs asupra drepturilor salariale ale reclamanţilor, ca urmare a anulării Ordinului nr. 76 din 14 februarie 2023, emis de către preşedintele Casei Naţionale a Pensiilor Publice.40. Astfel, prin Ordinul nr. 76 din 14 februarie 2023, emis de preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice, s-a constituit unitatea de implementare a proiectului (U.I.P.), alcătuită din angajaţii Casei Naţionale de Pensii Publice şi/sau din instituţiile subordonate, responsabili pentru fiecare etapă/intervenţie/ măsură prevăzută în PNRR, au fost nominalizate, în cadrul U.I.P., persoanele menţionate în Anexele nr. 1-5 la acest ordin şi s-a stabilit că atribuţiile specifice vor fi incluse în fişa postului. La art. 4 din acest ordin s-a prevăzut că personalul nominalizat în anexele nr. 1-5 beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 50%, conform prevederilor art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, coroborate cu cele ale art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea urmând a se aplica proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect.41. Ordinul nr. 76 din 14 februarie 2023 a fost anulat prin Ordinul nr. 390 din 6 iunie 2023, emis tot de către preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice, „având în vedere temeiul legal eronat care a stat la baza emiterii lui, respectiv prevederile art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021, care se referă la coordonatorii de reformă“. Conform precizărilor din întâmpinări, Ordinul nr. 76 din 14 februarie 2023 a fost emis în mod nelegal, întrucât responsabilitatea implementării reformelor din cadrul PNRR aparţine Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, nu Casei Naţionale de Pensii Publice, astfel că aceasta din urmă, având calitatea de beneficiar, nu de coordonator de reforme, nu putea înfiinţa unitatea de implementare a proiectului la nivelul Casei Naţionale de Pensii Publice şi nici nu putea nominaliza persoane în cadrul acestei unităţi.42. Litigiul în care s-a formulat sesizarea a fost generat tocmai în urma emiterii Ordinului nr. 390 din 6 iunie 2023, ce a stat la baza refuzului plăţii diferenţelor dintre drepturile salariale achitate şi cele pretins cuvenite pentru lunile martie-mai 2023, reclamanţii susţinând că sunt îndreptăţiţi să beneficieze de majorarea salariului de bază cu până la 50%, întrucât Ordinul nr. 76 din 14 februarie 2023 a produs efecte juridice până la momentul anulării sale, astfel că nu le pot fi afectate drepturile deja câştigate.43. În combaterea pretenţiilor deduse judecăţii, pârâtele au învederat că Ordinul nr. 76 din 14 februarie 2023 nu a produs efecte juridice până la momentul anulării, întrucât, conform anexei 1 la Contractul de finanţare nr. 2.375 din 26 mai 2022, termenele de desfăşurare a activităţii figurează în trimestrul IV al anului 2023. Au mai susţinut pârâtele că activitatea de evaluare a dosarelor de pensii, pe care se bazează rapoartele de activitate din lunile martie-mai 2023, nu se încadrează în tipul de activităţi specifice pentru implementarea PNRR, nefiind realizată în baza Legii nr. 360/2023, ci în temeiul prevederilor art. 157 din Legea nr. 127/2019.44. Aceste chestiuni privesc, în mod evident, soluţionarea fondului cauzei, astfel că rămân în competenţa exclusivă a instanţei de trimitere, care trebuie să stabilească faptele şi să aplice normele de drept. Cu toate acestea, instanţa de trimitere a ales să sesizeze instanţa supremă, pentru a stabili dacă reclamanţii pot fi consideraţi personal nominalizat sau implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă, astfel încât să beneficieze de majorarea salariului de bază cu până la 50%. Exprimându-şi punctul de vedere asupra chestiunii sesizate, instanţa de trimitere a arătat că, în ipoteza anulării actului administrativ prin care angajaţii au fost nominalizaţi în cadrul unităţii de implementare a proiectului, aceştia nu pot beneficia de majorarea salariului de bază cu până la 50%.45. Demersul instanţei de trimitere este inadmisibil, din moment ce solicită instanţei supreme să se pronunţe nu asupra interpretării legii, ci asupra efectelor produse asupra drepturilor reclamanţilor în urma anulării unui act administrativ de către emitentul său. Or, interpretarea unitară a legii, dată în competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se referă la conţinutul actelor normative, nu la efectele pe care le poate produce un act administrativ până la data anulării sale. Deşi instanţa de trimitere trebuia să indice care ar fi, în accepţiunea sa, dispoziţia legală incompletă, neclară sau primitoare de mai multe înţelesuri, sesizarea nu se referă la o normă de drept care să necesite, în mod preventiv, o rezolvare de principiu.46. Referitor la cadrul normativ, în cuprinsul încheierii de sesizare, instanţa de trimitere a identificat şi a redat dispoziţiile legale pe care le apreciază ca fiind relevante pentru soluţionarea litigiului (art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, art. 3 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021, art. 4 din regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023), însă nu a solicitat ca instanţa supremă să interpreteze, de principiu, vreuna dintre aceste norme juridice, întrebarea formulată vizând o chestiune ce priveşte fondul pretenţiilor deduse judecăţii. Din moment ce nu rezultă care ar fi dilema instanţei de trimitere cu privire la posibile interpretări diferite ale cadrului legal, nu se poate reţine existenţa unei chestiuni de drept care să necesite o dezlegare in abstracto din partea instanţei supreme.47. Pentru considerentele expuse, se constată că nu este îndeplinită cerinţa existenţei unei chestiuni de drept, astfel că sesizarea este inadmisibilă.ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIEÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în Dosarul nr. 5.391/107/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă reclamanţii, angajaţi ai Casei Judeţene de Pensii Alba, desfăşurând activitatea de evaluare a dosarelor de pensie în vederea recalculării pensiilor, raportat la Reforma R8 - Reforma sistemului public de pensii din PNRR, pot fi consideraţi personal încadrat într-o instituţie publică şi nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile sau personal implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă, prevăzut de art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, raportat şi la Hotărârea Guvernului nr. 234/2023, fiind astfel îndreptăţiţi să beneficieze de majorarea de până la 50%, calculată la salariul de bază, proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor în cadrul PNRR.Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 mai 2025.
VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Cristian Balacciu------
| EMITENT |
Dosar nr. 2.624/1/2024
| Mariana Constantinescu | - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului |
| Adina Georgeta Ponea | - pentru preşedintele Secţiei I civile |
| Adina Oana Surdu | - preşedintele Secţiei a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal |
| Lavinia Curelea | - judecător la Secţia I civilă |
| Andreia Liana Constanda | - judecător la Secţia I civilă |
| Denisa Livia Băldean | - judecător la Secţia I civilă |
| Daniel Marian Drăghici | - judecător la Secţia I civilă |
| Mihaela Glodeanu | - judecător la Secţia I civilă |
| Mărioara Isailă | - judecător la Secţia a II-a civilă |
| Minodora Condoiu | - judecător la Secţia a II-a civilă |
| Ruxandra Monica Duţă | - judecător la Secţia a II-a civilă |
| Petronela Iulia Niţu | - judecător la Secţia a II-a civilă |
| Ştefan Ioan Lucaciuc | - judecător la Secţia a II-a civilă |
| Vasile Bîcu | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
| Veronica Dumitrache | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
| Bogdan Cristea | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
| Ramona-Maria Gliga | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
| Iulia Craiu | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Cristian Balacciu------
