Structură Act

Comunicate
DECIZIA nr. 167 din 19 mai 2025referitoare la interpretarea art. 5 lit. a) şi b) şi art. 11 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
EMITENT
  • ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 659 din 14 iulie 2025Data intrării în vigoare 14-07-2025


    Dosar nr. 2.706/1/2024
    Mariana Constantinescu- vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului
    Carmen Elena Popoiag - preşedintele Secţiei I civile
    Adina Oana Surdu
    		- preşedintele Secţiei a II-a civile
    Elena Diana Tămagă- preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
    Adina Georgeta Nicolae- judecător la Secţia I civilă
    Cristina Truţescu- judecător la Secţia I civilă
    Denisa Livia Băldean- judecător la Secţia I civilă
    Mihai-Andrei Negoescu-Gândac- judecător la Secţia I civilă
    Dorina Zeca- judecător la Secţia I civilă
    Mărioara Isailă- judecător la Secţia a II-a civilă
    Ianina Blandiana Grădinaru- judecător la Secţia a II-a civilă
    George Bogdan Florescu- judecător la Secţia a II-a civilă
    Ştefan Ioan Lucaciuc
    		- judecător la Secţia a II-a civilă
    Simona Maria Zarafiu- judecător la Secţia a II-a civilă
    Gabriela Elena Bogasiu- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Ionel Barbă- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Gheza Attila Farmathy- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Ştefania Dragoe- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Bogdan Cristea- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.706/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.258/90/2023, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.905/105/2023 şi de Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.399/99/2023.5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, fiind formulate puncte de vedere la raport.6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularii şi obiectul sesizărilor7. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin Încheierea din 14 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 4.258/90/2023, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:În interpretarea art. 5 lit. a) şi b) şi art. 11 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparţinând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul poliţistului, cu modificările ulterioare, şi anexa la aceasta, norma de hrană nr. 12 „B“ se acordă şi poliţiştilor încadraţi într-un serviciu de combatere a criminalităţii organizate ce funcţionează la nivel teritorial în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române?
    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.706/1/2024.9. Ulterior, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată, cu nr. 2.726/1/2024, sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.905/105/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă, în interpretarea dispoziţiilor Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 136/2017 pentru aprobarea Regulilor de aplicare a normelor de hrană, a Regulilor privind organizarea şi funcţionarea popotelor, a structurii normelor de hrană pentru animalele de serviciu, precum şi a structurii normelor de dotare cu bunuri materiale necesare aprovizionării, depozitării şi păstrării produselor alimentare, preparării, transportului şi servirii hranei în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, pe timp de pace, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 din Legea nr. 218/2002, norma de hrană nr. 12 „B“ se cuvine doar poliţiştilor încadraţi în structurile centrale ale Inspectoratului General al Poliţiei Române sau şi celor încadraţi în Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor Cluj-Napoca.10. De asemenea, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată, cu nr. 2.808/1/2024, sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.399/99/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 5 şi art. 11 din Legea nr. 218/2002 şi a art. 5 alin. (1) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 193/2014, unităţile teritoriale de analiză a informaţiilor pot fi încadrate ca făcând parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliţiei Române, pentru ca funcţionarii încadraţi în aceste unităţi să poată beneficia de norma de hrană nr. 12 „B“.11. Având în vedere existenţa unei strânse legături între obiectul primei sesizări şi obiectul sesizărilor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 s-a dispus conexarea dosarelor nr. 2.726/1/2024 şi nr. 2.808/1/2024 la Dosarul nr. 2.706/1/2024.    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării12. Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 218/2002)Articolul 5
    (1) Poliţia Română are următoarea structură organizatorică:a) Inspectoratul General al Poliţiei Române;b) unităţi teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratele judeţene de poliţie; (...)    Articolul 11Inspectoratul General al Poliţiei Române are în structura sa organizatorică direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri, înfiinţate prin ordin al ministrului afacerilor interne, în limita fondurilor la dispoziţie.Articolul 16
    (1) Atribuţiile şi structura organizatorică ale Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene se stabilesc prin regulamente de organizare şi funcţionare.(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General al Poliţiei Române se aprobă de ministrul afacerilor interne, iar cele ale unităţilor teritoriale, de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române.    13. Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparţinând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul poliţistului, cu modificările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 65/2003)Articolul 1Personalul aparţinând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul poliţistului, beneficiază pentru perioada în care se află în activitate de o alocaţie de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice, diferenţiate pe categorii, care constituie norme de hrană.Articolul 2
    Normele de hrană zilnice, plafoanele calorice şi categoriile de personal pentru care se acordă sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.    Articolul 3Hrana se asigură în conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează acordarea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.    III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de dreptA. Dosarul nr. 4.258/90/2023 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal14. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă cu nr. 4.258/90/2023, mai mulţi reclamanţi au solicitat obligarea pârâţilor Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vâlcea şi Inspectoratul General al Poliţiei Române la acordarea către reclamanţi a sumelor de bani reprezentând norma de hrană nr. 12 „B“, pentru ultimii 3 ani anteriori introducerii acţiunii, precum şi în continuare.15. Prin Sentinţa civilă nr. 257 din 4 aprilie 2024, Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă a admis acţiunea şi a obligat pârâţii să acorde reclamanţilor sumele reprezentând norma de hrană nr. 12 „B“, cât timp se menţin condiţiile de acordare.16. Pârâţii au declarat recurs împotriva acestei sentinţe, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă.17. În dezvoltarea acestui motiv au arătat că de norma de hrană nr. 12 „B“ beneficiază numai poliţiştii care se încadrează în unităţile şi subunităţile de poliţie din structura Inspectoratului General al Poliţiei Române.B. Dosarul nr. 1.905/105/2023 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal18. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova cu nr. 1.905/105/2023, reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj la calcularea şi acordarea drepturile băneşti aferente normei de hrană nr. 12 „B“ pentru perioada în care şi-a desfăşurat activitatea la Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor Cluj-Napoca, începând cu 25 martie 2022 (data încadrării la Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor Cluj-Napoca) şi până la momentul încetării calităţii de lucrător de poliţie în cadrul Inspectoratul General al Poliţiei Române.19. Prin Sentinţa nr. 830 din 11 iulie 2024, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea şi a obligat pârâţii să calculeze şi să acorde reclamantului drepturile băneşti aferente normei de hrană nr. 12 „B“, începând cu 25 martie 2022 şi în continuare, până la momentul încetării calităţii de lucrător de poliţie în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.20. Împotriva acestei sentinţe pârâţii au declarat recurs prin care au formulat critici similare celor din primul dosar.C. Dosarul nr. 2.399/99/2023 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal
    21. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi cu nr. 2.399/99/2023, reclamanta a solicitat obligarea pârâţilor Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj la calcularea şi acordarea drepturilor băneşti aferente normei de hrană nr. 12 „B“, pentru perioada în care a avut calitatea de lucrător de poliţie al Unităţii Teritoriale de Analiză a Informaţiilor Cluj-Napoca.22. Prin Sentinţa nr. 277 din 11 aprilie 2024, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea şi a obligat pârâţii la calcularea şi acordarea către reclamantă a drepturilor băneşti aferente normei de hrană nr. 12 „B“, începând cu 15 iulie 2021 (data încadrării la Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor Cluj-Napoca) şi până la data încetării calităţii de lucrător de poliţie în cadrul unităţilor şi subunităţilor de poliţie din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.23. Împotriva acestei sentinţe pârâţii au declarat recurs prin care au formulat critici similare celor din primul dosar.    IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii24. Instanţele de trimitere au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    25. În acest sens s-a arătat că procesele în care au fost formulate sesizările conexate se circumscriu domeniului de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, întrucât vizează un drept de natură salarială al personalului plătit din fonduri publice, şi anume contravaloarea normei de hrană nr. 12 „B“, reclamanţii fiind ofiţeri de poliţie, care sunt salarizaţi conform anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.26. Chestiunile de drept sunt esenţiale, având în vedere că de interpretarea dispoziţiilor legale pe care se fundamentează pretenţiile şi apărările părţilor depinde soluţionarea pe fond a cauzelor. Astfel, în discuţie este dacă norma de hrană nr. 12 „B“ se poate acorda poliţiştilor încadraţi într-un/într-o serviciu de combatere a criminalităţii organizate/unitate teritorială de analiză a informaţiilor în contextul în care acestea funcţionează la nivel teritorial şi se află într-o relaţie de subordonare faţă de Inspectoratul General al Poliţiei Române.27. Au mai arătat că instanţa supremă nu a statuat asupra chestiunilor de drept.    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept28. Părţile au prezentat puncte de vedere conforme cu susţinerile şi apărările formulate în cauzele deduse judecăţii.VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept29. Completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Piteşti a apreciat că problema de drept supusă interpretării este susceptibilă de interpretări diferite. Astfel, pe de o parte, dispoziţiile art. 5 lit. a) şi b) şi art. 11 din Legea nr. 218/2002 ar putea fi interpretate în sensul că Inspectoratul General al Poliţiei Române face parte din structura organizatorică a Poliţiei Române, la fel ca unităţile teritoriale aflate în subordinea sa, iar relaţia de subordonare dintre aceste două elemente ale aceleiaşi structuri organizatorice ar trebui să implice, în mod necesar, ca unitatea subordonată să nu fie considerată ca parte organică a structurii supraordonate.
    30. Pe de altă parte, prevederile anterior evocate ar putea fi interpretate în sensul că un serviciu teritorial de combatere a criminalităţii organizate, aflat în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române, ar trebui considerat ca parte a structurii acestuia, în temeiul relaţiei de subordonare. În această interpretare ar trebui admis că poliţiştii care îşi desfăşoară activitatea într-un astfel de serviciu teritorial fac parte din personalul care încadrează unităţile şi subunităţile de poliţie din structura Inspectoratului General al Poliţiei Române, atribuindu-se astfel cuvântului structură atât un sens organic, cât şi funcţional.31. Completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Ploieşti a apreciat că Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor Cluj-Napoca nu reprezintă o unitate subordonată Inspectoratului General al Poliţiei Române, ci o unitate teritorială din cadrul Unităţii Centrale de Analiză a Informaţiilor, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea normei de hrană nr. 12 „B“.32. Completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Iaşi a arătat că problema de drept supusă interpretării este susceptibilă de interpretări diferite. Astfel, într-o interpretare s-ar putea aprecia că nu numai poliţiştilor ce fac parte din direcţiile generale, direcţiile, serviciile şi birourile din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române li se aplică dispoziţiile pct. 6 din tabelul nr. 1 al anexei nr. 1 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 136/2017, ci tuturor poliţiştilor din cadrul unităţilor şi subunităţilor de poliţie din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. Cea de-a doua interpretare posibilă este aceea conform căreia unităţile teritoriale de analiză a informaţiilor nu pot fi încadrate ca făcând parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliţiei Române, astfel încât funcţionarii încadraţi în aceste unităţi nu pot beneficia de norma de hrană nr. 12 „B“.    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale33. Instanţele au transmis hotărâri judecătoreşti relevante şi puncte de vedere teoretice ale judecătorilor cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării.34. Cu privire la prima chestiune de drept s-au conturat două opinii.35.
     Astfel, într-o opinie s-a apreciat că norma de hrană nr. 12 „B“ se acordă şi poliţiştilor încadraţi într-un serviciu de combatere a criminalităţii organizate ce funcţionează la nivel teritorial în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române.    36. S-a argumentat că norma de hrană nr. 12 „B“ se cuvine poliţiştilor încadraţi în unităţile şi subunităţile de poliţie din structura Inspectoratului General al Poliţiei Române din care fac parte şi serviciile de combatere a criminalităţii organizate.37. Într-o a doua opinie s-a apreciat că norma de hrană nr. 12 „B“ nu se acordă şi poliţiştilor încadraţi într-un serviciu de combatere a criminalităţii organizate ce funcţionează la nivel teritorial în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române.38. S-a argumentat că din structura Inspectoratului General al Poliţiei Române face parte numai Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, ca unitate centrală, nu şi cele 15 brigăzi de combatere a criminalităţii organizate la nivel teritorial.39. Cu privire la a doua chestiune de drept s-au conturat două opinii.40. Astfel, într-o opinie s-a apreciat că norma de hrană nr. 12 „B“ se cuvine şi poliţiştilor încadraţi în Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor Cluj-Napoca.41. S-a argumentat că Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor Cluj-Napoca face parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliţiei Române, conform art. 5 lit. a) din Legea nr. 218/2002, motiv pentru care poliţiştii încadraţi în această unitate beneficiază de norma de hrană nr. 12 „B“.
    42. Într-o a doua opinie s-a apreciat că norma de hrană nr. 12 „B“ nu se cuvine poliţiştilor încadraţi în Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor Cluj-Napoca.43. S-a argumentat că Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor Cluj-Napoca nu face parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliţiei Române, motiv pentru care poliţiştii încadraţi în această unitate nu beneficiază de norma de hrană nr. 12 „B“.44. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problemele de drept care formează obiectul sesizării.    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale45. Nu au fost identificate decizii relevante pronunţate de Curtea Constituţională în exercitarea controlului de constituţionalitate a dispoziţiilor legale supuse interpretării.IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie46. Prin Decizia nr. 77 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 65/2003 şi ale Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 136/2017, brigăzile de combatere a criminalităţii organizate fac parte din structura Inspectoratului General al Poliţiei Române.
    X. Raportul asupra chestiunilor de drept47. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie48. Temeiul sesizărilor conexate este reprezentat de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă şi de contencios administrativ ce vizează raporturile de serviciu ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi în materia asigurărilor sociale, parţial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată de dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.49. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal“, iar, în conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi articol, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze“.50. Astfel, conform art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.51.
     Din analiza dispoziţiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, declanşarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii de admisibilitate:a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac;c) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei;d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.    52. Verificând îndeplinirea cumulativă a acestor condiţii de admisibilitate, se constată că procesele în care au fost formulate sesizările conexate au ca obiect:(i) obligarea pârâţilor Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vâlcea şi Inspectoratul General al Poliţiei Române la acordarea către reclamanţii având calitatea de poliţişti în cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Vâlcea a sumelor de bani reprezentând norma de hrană nr. 12 „B“, pentru ultimii 3 ani anteriori introducerii acţiunii şi în continuare (Dosarul nr. 4.258/90/2023);(ii) obligarea pârâţilor Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj la calcularea şi acordarea drepturilor băneşti aferente normei de hrană nr. 12 „B“ de la data încadrării reclamantului ca poliţist al Unităţii Teritoriale de Analiză a Informaţiilor Cluj-Napoca (dosarele nr. 2.726/1/2024 şi nr. 2.399/99/2023).53. În consecinţă, pretenţiile deduse judecăţii se circumscriu unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.54. Cauzele în care au fost formulate sesizările conexate se află în faza procesuală a recursului pe rolul unor completuri de judecată specializate în materia contenciosului administrativ din cadrul curţilor de apel Piteşti, Ploieşti şi Iaşi.55. Ca atare, primele două condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite.56. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei se constată că dezlegarea chestiunii de drept trebuie să influenţeze într-o manieră directă şi determinantă soluţionarea pe fond a cauzei cu care este învestită instanţa de trimitere, iar îndeplinirea acestei condiţii trebuie să rezulte neechivoc din cuprinsul încheierii de sesizare.57. Această condiţie este îndeplinită, astfel cum rezultă din motivele invocate de recurenţi, care susţin, în esenţă, că de norma de hrană nr. 12 „B“ beneficiază numai poliţiştii care se încadrează în unităţile şi subunităţile de poliţie din structura Inspectoratului General al Poliţiei Române, printre care nu figurează şi serviciile teritoriale de combatere a criminalităţii organizate şi unităţile teritoriale de analiză a informaţiilor.58. Astfel cum s-a arătat anterior, una dintre condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile vizează nestatuarea de către instanţa supremă asupra chestiunii de drept supuse dezlegării.
    59. În consecinţă, ori de câte ori chestiunea de drept invocată a fost dezlegată anterior printr-o hotărâre obligatorie a instanţei supreme, sesizarea care vizează aceeaşi chestiune nu mai poate fi soluţionată pe fond.60. În acest sens se constată că instanţa care a formulat sesizarea iniţială solicită interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi b) şi ale art. 11 din Legea nr. 218/2002 şi a prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 şi anexa la aceasta, în sensul de a se stabili dacă norma de hrană nr. 12 „B“ se acordă şi poliţiştilor încadraţi într-un serviciu de combatere a criminalităţii organizate ce funcţionează la nivel teritorial în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române.61. De asemenea, instanţele care au formulat sesizările înregistrate ulterior solicită a se stabili în interpretarea aceloraşi norme dacă unităţile teritoriale de analiză a informaţiilor pot fi încadrate ca făcând parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliţiei Române, pentru ca funcţionarii încadraţi în aceste unităţi să poată beneficia de norma de hrană nr. 12 „B“.62. Or, în interpretarea acestor dispoziţii a fost pronunţată Decizia nr. 77 din 18 noiembrie 2024, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că brigăzile de combatere a criminalităţii organizate fac parte din structura Inspectoratului General al Poliţiei Române.În considerentele de la paragrafele 97-101 din această decizie s-a reţinut că: „Pe de-o parte, art. 11 din Legea nr. 218/2002 prevede că în structura Inspectoratului General al Poliţiei Române intră direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri, înfiinţate prin ordin al ministrului, între aceste direcţii numărându-se şi Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate (conform ordinului ce reglementează la nivel terţiar activitatea Inspectoratului General al Poliţiei Române), iar brigăzile teritoriale de combatere a criminalităţii organizate fac parte din amintita direcţie, aspect necontestat de către recurentul-pârât. Pe de altă parte, desfăşurarea de către Inspectoratul General al Poliţiei Române a activităţii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 218/2002, de investigare şi cercetare a infracţiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, nu s-ar putea realiza decât prin intermediul structurilor specializate - între care direcţia menţionată şi cele 15 brigăzi teritoriale - astfel încât dispoziţiile legale ce organizează activitatea Inspectoratului General al Poliţiei Române susţin apartenenţa structurii în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea reclamantul la organismul pârât. În aceste coordonate, relaţia de subordonare a brigăzilor de combatere a criminalităţii organizate faţă de Inspectoratul General al Poliţiei Române, la care se referă argumentele contrarii acestei teze, nu poate primi o altă valenţă decât cea proprie noţiunii de subordonare (raport de ierarhie în temeiul căruia organul superior îndrumă şi controlează, coordonează activitatea organului inferior), fără a semnifica şi sustragerea primei instituţii din ansamblul organizatoric al celei de-a doua. Având în vedere că nici Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate şi nici brigăzile teritoriale nu au personalitate juridică, nu poate fi primită teza în care acestea ar funcţiona într-o ordine juridică separată, distinctă de Inspectoratul General al Poliţiei Române. Dimpotrivă, ele funcţionează dependent de organismul din care fac parte şi căruia îi sunt subordonate, astfel încât distincţia între apartenenţa la structura Inspectoratul General al Poliţiei Române şi subordonarea faţă de Inspectoratul General al Poliţiei Române este una artificială, ce nu poate primi efecte juridice în contextul pendinte.“63. Ca atare, instanţa supremă a statuat într-un proces având ca obiect acordarea normei de hrană nr. 12 „B“ că brigăzile de combatere a criminalităţii organizate fac parte din structura Inspectoratului General al Poliţiei Române, fiind astfel dezlegată chestiunea de drept antamată prin sesizarea iniţială.64. Chestiunea de drept ce formează obiectul sesizărilor înregistrate ulterior este pusă în aceiaşi termeni cu cea invocată prin sesizarea iniţială, solicitându-se interpretarea aceloraşi texte de lege pentru a se stabili dacă unităţile teritoriale de analiză a informaţiilor pot fi încadrate ca făcând parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliţiei Române, pentru ca funcţionarii încadraţi în aceste unităţi să poată beneficia de norma de hrană nr. 12 „B“.
    65. Or, mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă nu poate fi declanşat în mod repetat pentru interpretarea aceloraşi texte de lege în funcţie de circumstanţele particulare ale cauzelor deduse judecăţii, întrucât instanţa supremă nu se poate substitui instanţei de trimitere în soluţionarea litigiului, atribuţie care intră şi rămâne în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.66. Ca atare, există o dezlegare anterioară dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie printr-o decizie obligatorie, care conţine suficiente repere de interpretare, utile instanţelor de trimitere pentru soluţionarea cauzelor deduse judecăţii.67. Instanţa supremă reafirmă că rolul şi funcţia mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunţarea repetată, în interpretarea şi aplicarea aceloraşi texte de lege, întrucât existenţa unei hotărâri prealabile trebuie văzută nu doar ca un argument cu forţă obligatorie, cu care sunt înzestrate dezlegările sale prin efectul prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cât mai ales ca o sursă ori ca un instrument util instanţelor de judecată în procesul de aplicare a legii, prin soluţiile pe care le oferă atât unei chestiuni de drept punctuale, cât şi altora identice ori similare, chiar încorporate în alte texte de lege decât cele care au constituit obiectul sesizării.68. Prin urmare, dezlegarea dată de instanţa supremă prin decizia anterior evocată determină inadmisibilitatea sesizărilor conexate faţă de caracterul obligatoriu al deciziilor pronunţate în acest mecanism de unificare a practicii judiciare, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.69. Pentru aceste motive, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIEÎn numele legiiDECIDE:
    Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.258/90/2023, de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.905/105/2023 şi de Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.399/99/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:În interpretarea art. 5 lit. a) şi b) şi art. 11 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparţinând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul poliţistului, cu modificările ulterioare, şi anexa la aceasta, norma de hrană nr. 12 „B“ se acordă şi poliţiştilor încadraţi într-un serviciu de combatere a criminalităţii organizate ce funcţionează la nivel teritorial în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române?Dacă, în interpretarea dispoziţiilor Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 136/2017 pentru aprobarea Regulilor de aplicare a normelor de hrană, a Regulilor privind organizarea şi funcţionarea popotelor, a structurii normelor de hrană pentru animalele de serviciu, precum şi a structurii normelor de dotare cu bunuri materiale necesare aprovizionării, depozitării şi păstrării produselor alimentare, preparării, transportului şi servirii hranei în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, pe timp de pace, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 din Legea nr. 218/2002, norma de hrană nr. 12 „B“ se cuvine doar poliţiştilor încadraţi în structurile centrale ale Inspectoratului General al Poliţiei Române sau şi celor încadraţi în Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor Cluj-Napoca.Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 5 şi art. 11 din Legea nr. 218/2002 şi a art. 5 alin. (1) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 193/2014, unităţile teritoriale de analiză a informaţiilor pot fi încadrate ca făcând parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliţiei Române, pentru ca funcţionarii încadraţi în aceste unităţi să poată beneficia de norma de hrană nr. 12 „B“.Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.
    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    MARIANA CONSTANTINESCU
    Magistrat-asistent,
    Cristian Balacciu    -----




    logo Blog