DECIZIA nr. 128 din 14 martie 2024referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "alte instituţii de spectacole sau concerte" cuprinse la pct. I al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 672 din 17 iulie 2025Data intrării în vigoare 17-07-2025
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Andreea Băjenaru.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a grilei de salarizare la care face trimitere art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, şi anume a grilei cuprinse la pct. II al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Jakab Marton, Mihaly Dominic, Pojar Niculae, Chirilă Hajnalka, Grigorescu Jean, Bartalis Csaba Geza, Ionescu Paul, Sămean Adrian, Pleşca Vitalie, Ploscar Valer şi Moldovan Ana Maria în Dosarul nr. 4.939/62/2014 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.819D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă, întrucât, prin Decizia nr. 413 din 10 iunie 2021, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate.
CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 10 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.939/62/2014, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a grilei de salarizare la care face trimitere art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, şi anume a grilei cuprinse la pct. II al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Jakab Marton, Mihaly Dominic, Pojar Niculae, Chirilă Hajnalka, Grigorescu Jean, Bartalis Csaba Geza, Ionescu Paul, Sămean Adrian, Pleşca Vitalie, Ploscar Valer şi Moldovan Ana Maria întro cauză având ca obiect soluţionarea unui conflict de muncă aflat în etapa procesuală a apelului.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt discriminatorii, instituind o salarizare diferită, mai puţin favorabilă pentru persoanele încadrate în ipoteza prevederilor pct. II din capitolul I al anexei nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 în raport cu persoanele încadrate în ipoteza prevederilor pct. I din acelaşi capitol din anexă. Se arată că cele două categorii de persoane se află în situaţii similare şi/sau comparabile, neexistând nicio justificare obiectivă şi rezonabilă pentru diferenţa de tratament juridic.6. Se susţine şi că în cazul personalului din alte instituţii înfiinţate potrivit aceluiaşi act normativ şi în aceleaşi condiţii ca instituţia în care lucrează autorii excepţiei s-au aplicat dispoziţiile pct. I din capitolul I al anexei nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017.7. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 privitor la salarizarea egală a personalului care lucrează în aceleaşi condiţii.8. Se mai susţine că prevederile de lege criticate sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, întrucât nu clarifică diferenţa dintre instituţiile încadrate la pct. I al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017, la care se referă sintagma „şi alte instituţii de spectacole sau concerte“, şi cele care se încadrează în ipoteza pct. II din acelaşi capitol din anexă, care se referă la „alte instituţii de spectacole şi concerte“. De asemenea, nu este indicat niciun act normativ prin care se face această deosebire.9.
Autorii excepţiei arată că, în speţă, din cauza caracterului lipsit de precizie şi claritate al normelor criticate, aplicarea dispoziţiilor legale criticate este deficitară, cu consecinţa prejudicierii drepturilor lor.10. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că diferenţierile în funcţie de instituţiile în care salariaţii îşi desfăşoară activitatea au o justificare determinată de calificarea acestor instituţii ca fiind „instituţii de spectacole sau concerte naţionale ori de importanţă naţională“, respectiv „alte instituţii de specialitate sau concerte“.11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile cuprinse în grila de salarizare la care face trimitere art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, şi anume grila cuprinsă la pct. II al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017. Din analiza considerentelor încheierii de sesizare şi a notelor scrise ale autorilor excepţiei Curtea constată că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează, în esenţă, sintagma „alte instituţii de spectacole sau concerte“. Această sintagmă este prevăzută atât la pct. I - Instituţii de spectacole sau concerte naţionale ori de importanţă naţională, instituţii de spectacole la care spectacolele se desfăşoară preponderent în limba unei minorităţi, din cadrul filarmonicilor, opere, teatre, teatre lirice sau muzicale, centre naţionale de cultură/artă naţională, Corul Naţional de Cameră Madrigal - Marin Constantin, Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română, precum şi instituţii de spectacole sau concerte din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi din alte instituţii de spectacole sau concerte, cât şi la pct. II - Alte instituţii de spectacole sau concerte din capitolul I - Salarii de bază din instituţii de spectacole sau concerte naţionale ori de importanţă naţională din anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Cultură“ Unităţi de cultură la Legea-cadru nr. 153/2017. În consecinţă, având în vedere finalitatea controlului de constituţionalitate, Curtea reţine ca obiect al excepţiei sintagma „alte instituţii de spectacole sau concerte“ cuprinsă la pct. I al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017.
15. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 4 alin. (2) referitor la egalitatea între cetăţeni şi art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, precum şi dispoziţiilor internaţionale referitoare la egalitatea în faţa legii şi interzicerea discriminării cuprinse în art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi art. 2 paragraful 2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi cu o motivare similară. Prin Decizia nr. 413 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 12 iulie 2021, Curtea s-a pronunţat în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate.17. Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că opţiunea legiuitorului este aceea de a stabili categorii distincte de personal din sectorul bugetar angajat în instituţiile de spectacole şi concerte, în privinţa cărora regulile de salarizare să fie diferite. A apreciat că instituirea unor diferenţe de reglementare privind salarizarea personalului care se află în situaţii obiectiv diferite se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului şi nu reprezintă nici privilegii şi nici discriminări contrare art. 16 din Constituţie. Însă opţiunea obiectiv justificată a legiuitorului trebuie să fie transpusă în norme clare, precise şi previzibile.18. Or, Curtea a constatat că sintagma „alte instituţii de spectacole sau concerte“ cuprinsă la pct. I al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017, care reprezintă o reglementare identică celei cuprinse la pct. II al capitolului I din aceeaşi anexă, încalcă exigenţele de calitate a legii, deoarece are un conţinut echivoc, confuz, ceea ce face ca norma să fie lipsită de claritate şi previzibilitate. Astfel, prin sintagma „alte instituţii de spectacole sau concerte“, reglementată în partea finală a pct. I al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017, se instituie un evident paralelism legislativ în raport cu dispoziţiile cuprinse la pct. II al capitolului I din anexa nr. III la aceeaşi lege-cadru. Semnificaţia sintagmei „alte instituţii de spectacole sau concerte“ din cuprinsul pct. I apare ca fiind dificil de înţeles, în condiţiile în care ambele puncte, I şi II, care conţin aceeaşi sintagmă, se circumscriu capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017, care se referă la salarii de bază din instituţii de spectacole sau concerte naţionale ori de importanţă naţională. În consecinţă, reglementarea de la pct. I apare ca redundantă, nefiind posibilă realizarea unei distincţii faţă de reglementarea de la pct. II.19. Prin urmare, Curtea a reţinut că sintagma „alte instituţii de spectacole sau concerte“ cuprinsă la pct. I al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa privitoare la calitatea legii, destinatarii normei neavând posibilitatea obiectivă de a-şi adapta conduita la ipoteza normei juridice analizate.20. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora nu pot face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, precum şi data la care a fost sesizată Curtea Constituţională în prezenta cauză, raportat la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 413 din 10 iunie 2021, excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă.21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „alte instituţii de spectacole sau concerte“ cuprinse la pct. I al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Jakab Marton, Mihaly Dominic, Pojar Niculae, Chirilă Hajnalka, Grigorescu Jean, Bartalis Csaba Geza, Ionescu Paul, Sămean Adrian, Pleşca Vitalie, Ploscar Valer şi Moldovan Ana Maria în Dosarul nr. 4.939/62/2014 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 14 martie 2024.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea-----
| EMITENT |
| Marian Enache | - preşedinte |
| Mihaela Ciochină | - judecător |
| Cristian Deliorga | - judecător  |
| Dimitrie-Bogdan Licu | - judecător |
| Gheorghe Stan | - judecător |
| Livia Doina Stanciu | - judecător |
| Varga Attila | - judecător |
| Patricia-Marilena Ionea | - magistrat-asistent |
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea-----
