DECIZIA nr. 5.990 din 11 decembrie 2024referitoare la prevederile art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 şi art. 7 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia căprior (Capreolus capreolus) pentru perioada 1 mai 2022 - 30 aprilie 2023
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 22 septembrie 2025Data intrării în vigoare 22-09-2025
Dosar nr. 331/64/2023
La data de 28 noiembrie 2024 s-a luat în examinare recursul declarat de recurenta-reclamantă A.A.C.A. împotriva Sentinţei civile nr. 164 din 3 noiembrie 2023 a Curţii de Apel B. - Secţia contencios administrativ şi fiscal.Dezbaterile cauzei au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, pentru a permite părţilor să depună concluzii scrise, Înalta Curte a amânat pronunţarea hotărârii la data de 11 decembrie 2024, când, în aceeaşi compunere, a dispus următoarele:ÎNALTA CURTE,asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:1. Obiectul cererii de chemare în judecatăPrin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel B. - Secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 20 iunie 2023, reclamanta A.A.C.A., în contradictoriu cu M.M.A.P., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: anularea prevederilor art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 şi art. 7 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia căprior (Capreolus capreolus) pentru perioada 1 mai 2022-30 aprilie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 28 aprilie 2022, precum şi anularea anexei la Ordinul nr. 912/2022, intitulată „Centralizator privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 01.05.2022-30.04.2023, la specia căprior“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 bis din 28 aprilie 2022.La data de 3 octombrie 2023, reclamanta A.A.C.A. a depus la dosarul cauzei o precizare a cererii de chemare în judecată (f. 2-14 vol. III dosar), prin care a arătat că înţelege să completeze cererea de chemare în judecată, adăugând celor şase argumente din acţiunea introductivă, pe care şi-a fondat justificarea interesului promovării acţiunii, prin adăugarea argumentului cu nr. VII. În acest sens arată că, în temeiul art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, înţelege ca în prezentul litigiu să opună lucrul anterior judecat în litigiul care a făcut obiectul Dosarului nr. 255/43/2021, soluţionat prin Sentinţa nr. 113/2021, menţinută prin Hotărârea ÎCCJ nr. 1.191/2022, pronunţată la data de 1 martie 2022, sub aspectul dezlegărilor pe care le-a dat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la interesul promovării unei acţiuni circumscrise unui litigiu de mediu, de către organizaţii neguvernamentale care au ca scop statutar protecţia mediului.2. Hotărârea instanţei de fondPrin Sentinţa civilă nr. 164 din 3 noiembrie 2023, Curtea de Apel B. - Secţia contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei de interes a reclamantei în formularea acţiunii, excepţie invocată prin întâmpinare de pârâtul M.M.A.P., şi a respins acţiunea formulată de reclamanta A.A.C.A. în contradictoriu cu pârâtul M.M.A.P.3.
Recursul exercitat în cauzăÎmpotriva Sentinţei civile nr. 164 din 3 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel B. - Secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs recurenta-reclamantă A.A.C.A., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din Codul de procedură civilă, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată. Arată reclamanta că sentinţa recurată nu cuprinde motivele respingerii argumentului de nelegalitate a prevederilor art. 1 şi anexei Ordinului M.M.A.P. nr. 912/2022, astfel încât în cauză este incident motivul de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă, referitor la nemotivarea hotărârii judecătoreşti.Pe de altă parte, este incident şi motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, respectiv încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material [reprezentante de art. 17 alin. (1) şi alin. (2), art. 56 alin. (1) , art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006, art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996, în forma valabilă între 1996 şi 1998, art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, art. 6, art. 7, art. 20, art. 22, art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 24/2000).Prin urmare, în principiu, instanţa de fond fie nu a răspuns deloc criticii prin care a demonstrat că Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022 a fost adoptat nelegal, cu încălcarea prevederilor art. 17 şi 56 din Legea nr. 407/2006, în sensul că M.M.A.P., autoritatea centrală care răspunde de vânătoare şi se ocupă cu administrarea faunei de interes cinegetic, potrivit definiţiei de la art. 1 lit. a) din Legea nr. 407/2006, nu a coordonat efectuarea studiilor de evaluare a efectivelor de faună, fie a aplicat greşit normele de drept material din a căror interpretare rezultă că Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022 a fost adoptat nelegal, pe baza unor evaluări ale efectivelor de căprior efectuate fără să fie coordonate de administratorul M.M.A.P., prin acte administrative normative, potrivit art. 17 alin. (2), corelate cu art. 56 alin. (1) din Legea nr. 407/2006, în condiţiile în care nu există un act normativ emis în temeiul at. 56 alin. (1) din Legea nr. 407/2006, prin care să se stabilească modalitatea în care M.M.A.P. (autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare) coordonează efectuarea studiilor de evaluare a efectivelor de faună sedentară de către personalul tehnic al gestionarilor fondurilor cinegetice, conform art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006.Actul administrativ normativ mai sus menţionat ar fi trebuit să fie emis în anul 2020, în condiţiile în care art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006 a fost modificat prin Legea nr. 13/2020.Mai mult decât atât, nu există niciun act administrativ normativ emis în temeiul art. 56 alin. (1) şi art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2007 care să reglementeze implicarea gărzilor forestiere în această „coordonare“ a studiilor de evaluare prevăzută la art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006.Din referatele de aprobare ale O.M.M.A.P. şi din Scrisoarea nr. 55.005 din 17.01.2022 reiese că, în loc să adopte actele administrative impuse de art. 56 din Legea nr. 407/2006, prin care să reglementeze coordonarea studiilor de evaluare de către administratorul faunei, pârâtul M.M.A.P. s-a limitat să menţioneze că această coordonare s-ar fi efectuat de către Gărzile forestiere (nu de către administrator), să invoce ca temei al acestei coordonări un act pseudonormativ ieşit din vigoare din anul 1998 (instrucţiunile aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995) care nu conţine nimic referitor la vreo coordonare a studiilor de evaluare a faunei de către Gărzile forestiere şi să emită indicaţii în conţinutul Adresei/Scrisorii nr. 55.005 din 17.01.2022, prin care îndeamnă Gărzile forestiere să planifice împreună cu gestionarii lucrările de evaluare a faunei.Prin urmare, este evident că M.M.A.P. a emis O.M.M.A.P. nr. 912/2022 cu încălcarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, din moment ce atribuţia coordonării efectuării studiilor de evaluare prevăzute la art. 17 alin. (2), care au stat la baza stabilirii cotelor de recoltă, revine exclusiv administratorului faunei de interes cinegetic, respectiv autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, reprezentată de pârâtul M.M.A.P., şi nu structurilor teritoriale ale Gărzilor forestiere, iar Gărzile forestiere nu pot fi asimilate autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare sub pretextul că ar face parte integrantă din M.M.A.P.Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 478/2002 trebuia revizuit în perioada de maximum un an, prevăzut de norma tranzitorie de la art. 111 din Legea nr. 215/2006, pentru a fi adaptat noului conţinut al art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, în sensul că era necesară reglementarea întocmirii unor studii de evaluare. Pe de altă parte, Ordinul M.A.A.P. nr. 478/2002 nu a fost modificat niciodată în 20 de ani, ceea ce face ca fundamentarea O.M.M.A.P. nr. 912/2022 pe aspecte ale mediului şi biodiversităţii constatate/calculate/reglementate în anii 2000 să constituie ea însăşi o împrejurare de fapt şi de drept aptă să creeze o îndoială serioasă asupra legalităţii O.M.M.A.P. nr. 912/2022. Nu se pune problema ca ieşirea din vigoare a O.M.A.A.P. nr. 478/2002 şi a O.M.A.P.D.R. nr. 512/2004 să fi fost dispusă printro abrogare implicită, indirectă, ori tacită. Invocarea de către M.M.A.P. a art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 este complet neadecvată pentru că sugerează că actele normative secundare date în executarea vechii Legi nr. 103/1996 (abrogată de Legea nr. 407/2006) ar avea calitatea de „acte normative speciale“ în raport cu Legea nr. 407/2006, care ar fi o reglementare generală în materie. Ordinul M.A.A.P. nr. 478/2002 şi Ordinul M.A.P.D.R. nr. 512/2004 nu pot fi acte normative speciale în raport cu Legea nr. 407/2006, ci acte subordonate, date în executarea vechii legi generale a vânătorii (Legea nr. 103/1996), iar înlăturarea lor din circuitul/cadrul normativ prin dispoziţii tranzitorii este un principiu de drept consacrat, logic şi firesc, care nu are nicio legătură cu art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000.Instanţa de fond a aplicat greşit normele de drept material prin considerentele în baza cărora a apreciat ca fiind nefondată critica de nelegalitate a art. 1 şi anexei la Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022, a emis considerente contradictorii sau străine cauzei, dar a încălcat şi autoritatea de lucru judecat.Susţine recurenta că prin dispoziţiile Ordinului M.M.A.P. nr. 912/2022 se stabilesc/se aprobă cote de recoltă/vânătoare sau se creează premisele suplimentării respectivelor cote de vânătoare/recoltă pentru specia căprior (Capreolus capreolus), în cuantum total de 32.253 de exemplare de căprior (însumând exemplare masculi de trofeu, masculi de selecţie, femele şi tineret), prin adoptarea unui act administrativ normativ care încalcă legislaţia privitoare la vânătoarea şi protecţia mediului şi biodiversităţii (Legea nr. 407/2006, O.U.G. nr. 57/2007) şi care permite uciderea ilegală, nenecesară şi contrară principiului utilizării durabile, inclusiv prin vânătoare recreativ-sportivă a exemplarelor de căprior, fapt echivalent cu exploatarea excesivă a fondului cinegetic şi faunei, punerea în pericol a supravieţuirii unor specii sălbatice, folosirea animalelor sălbatice în scopuri care nu sunt vitale, încălcarea dreptului animalelor sălbatice de a trăi şi de a se reproduce în libertate în mediul lor natural.Prevederile din Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022 sunt nefundamentate, nemotivate corespunzător şi contravin unor acte normative de nivel superior, unele dintre ele transpunând în legislaţia internă directive europene şi convenţii internaţionale.Aprobarea de către intimatul-pârât a cotelor de recoltă la specia căprior (Capreolus capreolus) în baza art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 este un act de administrare a faunei cinegetice, iar această aprobare a cotelor trebuie să fie fundamentată pe evaluarea efectivelor de faună. La rândul ei, această evaluare a efectivelor este un act de gestionare durabilă a acestei faune, dar şi un act de administrare a faunei. M.M.A.P. era obligat să elaboreze şi să aprobe acte administrative (regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice) adecvate legislaţiei actuale prin care să reglementeze modalităţile/procedurile tehnice pe baza cărora gestionarii efectuează, sub coordonarea administratorului M.M.A.P., studiile de evaluare a faunei de interes cinegetic prevăzute la art. 17 din Legea nr. 407/2006 şi, corelativ, să reglementeze metodologia/ formula de calcul prin care administratorul M.M.A.P. stabileşte cotele de recoltă, potrivit atribuţiei prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 şi pe baza datelor furnizate de studiile de evaluare menţionate. Menţionează că instrucţiunile aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 sunt incomplete şi deci imposibil de aplicat, întrucât din singura versiune a acestor instrucţiuni lipseşte atât „Fişa model I“ ce ar trebui completată pentru speciile de cervide, adică inclusiv pentru specia căprior care figurează la anexa O.M.M.A.P. nr. 912/2022, cât şi centralizatorul J (care ar trebui completat la nivel de „ocoale“ cu informaţiile din fişele I. În locul fişei I şi al centralizatorului J, care ar trebui să apară la pag. 21 şi 22 ale „instrucţiunilor“, există o singură pagină care nu conţine decât puncte. La fel este şi situaţia fişei N, menţionată la cap. II pct. 13 din instrucţiunile tehnice (fişa care ar fi trebuit să fie completată, la nivel de „fond de vânătoare“, cu informaţiile din toate „informaţiile primare“), dar care lipseşte din unica versiune a „instrucţiunilor“, a căror ultimă pagină se încheie cu centralizatorul M. Astfel, la 5 februarie 2021, M.M.A.P. a postat pe site-ul propriu, în vederea consultării publice, proiectul de Ordin privind aprobarea Instrucţiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare, împreună cu Referatul de aprobare nr. 149.148 din 27.07.2020. 
Susţine recurenta că Instrucţiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltă, aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, şi-au pierdut valabilitatea/au ieşit din vigoare încă din 31.10.1998, potrivit dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996 (adică la momentul în care s-au împlinit doi ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Legii nr. 103/1996). Art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996 prevede un termen clar şi neechivoc de ieşire din vigoare a actelor normative secundare emise în baza Legii nr. 26/1976, respectiv a „regulamentelor, instrucţiunilor şi normelor tehnice privind vânatul şi vânătoarea“ emise în baza Legii nr. 26/1976 (adică inclusiv a instrucţiunilor aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995).Textul art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996 nu preia nicio reglementare a temeiului primar al instrucţiunilor aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995 din Legea nr. 26/1976 (conţinutul art. 50 din Legea nr. 103/1996 fiind nou şi inedit în raport cu textul Legii nr. 26/1976). Astfel, fundamentarea ordinului este precară (şi contrară art. 6, 7 şi 20 din Legea nr. 24/2000), fiind, în esenţă, o compilaţie incoerentă şi contradictorie între nişte instrucţiuni tehnice incomplete care fie nu au un caracter normativ, fie au ieşit din vigoare de peste 24 de ani şi o scrisoare/adresă (Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005 din 17.01.2022), care, la rândul ei, nu este un act administrativ normativ, ci o simplă comunicare către Gărzile de mediu. Din această perspectivă, ordinul a fost aprobat cu încălcarea art. 56 din Legea nr. 406/2007, art. 17 şi art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006, în condiţiile în care evaluarea efectivelor de faună de interes cinegetic nu s-a făcut conform unor regulamente, instrucţiuni sau norme tehnice, adecvate legislaţiei actuale, aflate în vigoare şi apte astfel să asigure administrarea şi gestionarea durabilă a faunei în scopul conservării acestor specii.Aprobarea prin art. 1 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 a cotelor de recoltă din anexa aceluiaşi ordin încalcă normele de tehnică legislativă care reglementează motivarea şi fundamentarea temeinică a actelor normative [prevederile art. 6, art. 7, art. 20 alin. (1) şi alin. (3), art. 21, art. 22 coroborate cu art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 24/2000], în sensul că referatele de aprobare ale ordinului conţin menţiuni contradictorii, dar şi menţiuni care intră în contradicţie cu menţiunile pe care M.M.A.P. le face în Scrisoarea nr. 55.005 din 17.01.2022 (la care trimite primul referat de aprobare), din aceste menţiuni contradictorii înţelegându-se în acelaşi timp că evaluarea efectivelor de căprior s-ar fi făcut în conformitate cu prevederile cap. II pct. 413 din instrucţiunile aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, evaluarea efectivelor de căprior nu s-ar fi făcut în conformitate cu prevederile cap. II pct. 4-13 din instrucţiunile aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a M.A.P.P.M. în condiţiile în care evaluarea nu s-ar fi efectuat în perioadele prevăzute de instrucţiunile respective şi nu ar fi respectat formatul observaţiilor prevăzute de instrucţiunile aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995. Astfel, există o contradicţie în fundamentarea O.M.M.A.P. contestat, întrucât cele consemnate în primul referat de aprobare a ordinului sunt contrazise de Adresa/Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005 din 17.01.2022. Or, conform unei analize logice şi cronologice a referatelor de aprobare şi Scrisorii M.M.A.P. nr. 55.005 din 17.01.2022, rezultă că acţiunile de evaluare a efectivelor nu se puteau desfăşura înainte de data transmiterii Scrisorii nr. 55.005 din 17.01.2022 şi a documentelor care o însoţesc, printre care se număra chiar şi Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995, adică înaintea datei de 17 ianuarie 2022. Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022 a fost adoptat ilegal, cu încălcarea prevederilor art. 17 şi art. 56 din Legea nr. 407/2006, în sensul că M.M.A.P. - autoritatea centrală care răspunde de vânătoare şi se ocupă cu administrarea faunei de interes cinegetic, potrivit definiţiei de la art. 1 lit. a) din Legea nr. 407/2006, nu a coordonat efectuarea studiilor de evaluare a efectivelor de faună, studii despre care pârâtul M.M.A.P. susţine ca ar fi stat la baza stabilirii cotelor de recoltă.De asemenea, aprobarea prin art. 1 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 a cotelor de recoltă la specia căprior, prevăzute la anexa Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022, s-a făcut ilegal, cu încălcarea prevederilor art. 6, art. 8 şi art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000 şi cu încălcarea art. 56 alin. (1) şi art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006), în sensul că anexa la O.M.M.A.P. nr. 912/2022 nu este corelată cu art. 32 alin. (2) din Regulamentul din 4.06.2008 privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 353/2008, pentru că nu conţine cote de recoltă aprobate, distinct pentru categoriile „femele-selecţie“ sau „tineret-selecţie“. Stabilirea cotelor conform structurii anexei O.M.M.A.P. nr. 912/2022 s-a făcut cu încălcarea principiului durabilităţii, în contextul în care evaluări ale efectivelor de căprior, realizate indistinct şi amorf (doar pentru categoriile „masculi“ şi „femele/tineret“) nu puteau fundamenta aprobarea unor cote stabilite distinct, pentru categoriile „masculi-trofeu“ sau „masculiselecţie“. În acest sens, reclamanta arată că: (i) potrivit anexei la O.M.M.A.P. nr. 912/2022, cotele de recoltă la specia căprior sau stabilit, defalcat, pe 3 categorii/rubrici: „masculi-trofeu“ (cota de recoltă aprobată de 5.065 de exemplare), „masculi-selecţie“ (cota de recoltă aprobată de 12.123 de exemplare) şi „femele/tineret“ (cota de recoltă aprobată de 15.065 de exemplare); (ii) contrar art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, anexa la O.M.M.A.P. nr. 912/2022 nu este corelată cu art. 32 alin. (2) teza întâi din Regulamentul din 4.06.2000 privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 353/2008; (iii) stabilirea cotelor de recoltă în structura defalcată (pe categoriile „masculi-trofeu“ şi „masculi-selecţie“) nu putea fi fundamentată pe date ale evaluărilor efectivelor de căprior invocate de M.M.A.P., pentru că aceste evaluări nu s-au făcut, pentru masculi, defalcat, cu prezentarea numărului de „masculi de trofeu“ şi a numărului de „masculi de selecţie“, estimaţi/ evaluaţi. Din moment ce nu se cunoaşte numărul de masculi-trofeu şi numărul de masculi-selecţie existenţi, nu se poate stabili nici numărul de „masculi de trofeu“ sau numărul de „masculi de selecţie“ care poate fi vânat; (iv) adoptarea cotelor de recoltă la specia căprior la maniera indistinctă/amorfă şi nefundamentată indică faptul că M.M.A.P. şi-a încălcat obligaţia [consacrată de art. 17 alin. (2) şi art. 1 lit. x) şi art. 56 alin. (1) din Legea nr. 407/2006] de a administra durabil fauna într-o concepţie unitară cu gestionarea acesteia prin studiile de evaluare, în scopul conservării biodiversităţii.Aprobarea cotelor de recoltă la specia căprior, prevăzute la anexa Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022, s-a făcut ilegal, cu încălcarea prevederilor art. 6, art. 7, art. 20 alin. (1) şi alin. (3), art. 21, art. 22, art. 21, art. 22 coroborate cu art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 24/2000, fiind contrară motivării din Referatul de aprobare nr. DMRC 147.627 din 28.02.2022. Astfel, prin anexa la O.M.M.A.P. nr. 912/2022, cotele de recoltă la specia căprior, s-au stabilit pe 3 categorii: „masculitrofeu“ (5.065 de exemplare), „masculi-selecţie“ (12.123 de exemplare) şi „femele/tineret“ (15.065 de exemplare). Însă, întrucât la ultima categorie „femele/tineret“ cota este aprobată indistinct, fără a aproba separat nici numărul de femele mature şi nici defalcarea pe sexe a exemplarelor de tineret, rezultă că nu se garantează atingerea unui raport între sexe 1:1. Din cauza aprobării indistincte a cotei de recoltă pentru categoria „femele/tineret“, teoretic, vânătorii au libertatea de a împuşca numai căpriori din categoria „tineret“ de sex masculin, astfel încât întreaga cotă de recoltă la căprior, cca 32.000 de exemplare, poate fi alcătuită numai din masculi. Chiar şi în situaţia în care din cele 15.065 de exemplare stabilite indistinct pentru categorie/rubrica „femele şi tineret“ s-ar recolta numai 5.000 de exemplare de „tineretmasculi“, dezechilibrul ar rămâne tot semnificativ, în condiţiile în care, per total, s-ar vâna cca 22.000 de masculi şi numai 10.000 de femele. De asemenea, aprobarea prin art. 1 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022 a cotelor de recoltă de la anexa acestui ordin s-a realizat ilegal, nefiind fundamentate temeinic [potrivit art. 6, art. 7, art. 20 alin. (1) şi alin. (3), art. 21, art. 22, coroborat cu art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 24/2000] şi încălcând prevederile art. 17, art. 56, art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006, în condiţiile în care atât Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 478/2002, cât şi Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 512/2004, indicate în referatul de aprobare a O.M.M.A.P. nr. 912/2022 ca reglementări în baza cărora au fost calculate cotele de recoltă la unele specii de interes cinegetic, au ieşit din vigoare (au fost abrogate) cel mai târziu în anul 2009, prin efectul art. 56 alin. (2) din Legea nr. 407/2006 (în forma în care a fost adoptată iniţial şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în anul 2006) şi/sau prin efectul art. III din Legea nr. 215/2008 de modificare a Legii nr. 407/2006. Astfel, la momentul adoptării O.M.M.A.P. nr. 912/2022 nu exista o metodă/metodologie de calcul/stabilire a cotelor de recoltă reglementată printr-un act normativ (instrucţiune, regulament sau normă tehnică) aflat în vigoare şi generator de efecte juridice, ceea ce înseamnă că aprobarea cotelor de recoltă pentru specia căprior pe baza Ordinului M.A.A.P. nr. 478/2002 sau a Ordinului M.A.P.D.R. nr. 512/2004 s-a făcut ilegal, cu încălcarea art. 56 alin. (1), raportat la art. 17 alin. (1) şi (2) şi art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006.Prevederile art. 4 din Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022 încalcă dispoziţiile art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 şi ale art. 6, art. 7, art. 8 alin. (4) şi art. 21 din Legea nr. 24/2000, respectiv adaugă la lege, în sensul că: (1) instituie în sarcina Gărzilor de mediu atribuţia prevăzută de lege în sarcina M.M.A.P. de a aproba vânarea exemplarelor de faună care produc pagube în afara perioadelor de vânătoare prevăzute la anexa nr. 1 din Legea nr. 407/2006; (2) instituie în sarcina administratorului atribuţia contrară legii de a suplimenta cotele de recoltă aprobate în baza art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006; (3) instituie în sarcina structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare (Gărzile forestiere) posibilitatea, contrară legii, de a suplimenta cotele de recoltă aprobate de pârâtul M.M.A.P. prin Ordinul nr. 912/2022, după cum urmează: (i) art. 4 din Ordinul nr. 912/2022 nu este fundamentat. Astfel, în referatele de aprobare a ordinului nu există o fundamentare/justificare a adoptării prevederilor acestui articol; (ii) art. 4 alin. (1) din ordin permite suplimentarea de către M.M.A.P. (în timpul perioadei de vânătoare prevăzute la anexa nr. 1 din Legea nr. 407/2006) a cotei de recoltă la specia căprior [cotă aprobată conform art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006], adică permite stabilirea şi aprobarea de mai multe ori pe an/sezon de vânătoare a cotei de recoltă (a unor noi cote de recoltă, a unor cote de recoltă succesive), fapt care contravine art. 6 alin. (1) lit. f) şi art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, potrivit cărora stabilirea şi aprobarea cotelor de recoltă la speciile admise la vânătoare (altele decât căpriorul) se realizează o singură dată într-un an/sezon de vânătoare, până la data de 15 mai, iar cota de recoltă pentru specia căprior se stabileşte şi se aprobă tot o singură dată pe an, dar până la data de 15 aprilie); (iii) art. 4 alin. (1) din O.M.M.A.P. prevede suplimentarea cotei de recoltă de către conducerea autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, prin referat de aprobare, adică nu printr-un act administrativ, apt să producă efecte juridice, din categoria celor prevăzute de art. 13 alin. (4) din H.G. nr. 43/2020; (iv) art. 4 alin. (2) lit. a) din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 instituie în sarcina Gărzilor de mediu atribuţia prevăzută de art. 36 din Legea nr. 407/2006 doar în sarcina M.M.A.P. de a aproba vânarea exemplarelor de faună care produc pagube în afara perioadelor de vânătoare prevăzute la anexa nr. 1 din Legea nr. 407/2006; (v) art. 4 alin. (2) lit. b) din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 permite suplimentarea de către M.M.A.P. (în afara perioadei de vânătoare prevăzute la anexa nr. 1 din Legea nr. 407/2006) a cotei de recoltă la specia căprior [cotă aprobată conform art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006], adică permite stabilirea şi aprobarea de mai multe ori pe an/sezon de vânătoare a cotei de recoltă (a unor noi cote de recoltă, a unor cote de recoltă succesive), fapt care contravine cel puţin aparent art. 6 alin. (1) lit. f) şi art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, potrivit cărora stabilirea şi aprobarea cotelor de recoltă la speciile admise la vânătoare (altele decât căpriorul) se realizează o singură dată într-un an/sezon de vânătoare, până la data de 15 mai, iar cota de recoltă pentru specia căprior se stabileşte şi se aprobă tot o singură dată pe an, dar până la data de 15 aprilie); (vi) art. 4 alin. (2) lit. b) din O.M.M.A.P. este nelegal pentru că prevede suplimentarea cotei de recoltă de către conducerea autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare prin referat de aprobare, adică nu printr-un act administrativ, apt să producă efecte juridice, din categoria celor prevăzute de art. 13 alin. (4) din H.G. nr. 43/2020; (vii) art. 4 din Ordinul nr. 912/2022 încalcă art. 21 din Legea nr. 24/2000, în sensul că M.M.A.P. a încălcat practica instanţelor judecătoreşti în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum şi doctrina juridică în materie.Art. 5 din Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022 încalcă: prevederile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8 alin. (1), alin. (2) şi alin. (4), art. 13, art. 20 alin. (1) şi alin. (3), art. 30 şi art. 31, art. 42 şi art. 77 din Legea nr. 24/2000, coroborate cu prevederile art. 6 alin. (1) lit. f) şi art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, art. 19 şi art. 23 alin. (1) lit. d) şi art. 26 din Legea nr. 407/2006 şi ale anexei nr. 1 din Legea nr. 407/2006, în sensul că: (i) art. 5 din Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022 nu este fundamentat. Astfel, în referatele de aprobare ale ordinului nu există nicio referire cu scop de motivare a adoptării acestuia; (ii) art. 5 din ordinul M.M.A.P. contravine, cel puţin aparent, dispoziţiilor art. 6 şi art. 77 din Legea nr. 24/2000, raportate la dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 407/2006, pentru că nu instituie o regulă necesară şi suficientă care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă, iar necesitatea emiterii/adoptării acestui articol nu rezultă din cuprinsul art. 34 din Legea nr. 407/2006; (iii) art. 5 din ordin permite suplimentarea cotei de recoltă/vânătoare [aprobată conform art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006] la specia căprior, respectiv stabilirea şi aprobarea de mai multe ori pe an/sezon de vânătoare a cotei de recoltă la această specie, fapt care contravine art. 6 alin. (1) lit. f) şi art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, potrivit căruia stabilirea şi aprobarea cotelor de recoltă la speciile admise la vânătoare (altele decât căpriorul) se realizează o singură dată într-un an/sezon de vânătoare, până la data de 15 mai (cota de recoltă pentru specia căprior se stabileşte şi se aprobă tot o singură dată pe an, dar până la data de 15 aprilie); (iv) art. 5 din Ordinul nr. 912/2022 încalcă art. 21 din Legea nr. 24/2000, în sensul că M.M.A.P. a încălcat practica instanţelor judecătoreşti în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum şi doctrina juridică în materie.Nelegalitatea art. 2, art. 3 şi art. 7 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 se impune în virtutea argumentelor invocate în susţinerea ilegalităţii anexei nr. 1 şi anexei Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022, în condiţiile în care aplicarea acestor articole depinde organic de aplicarea art. 1 raportat la cotele de recoltă din anexa O.M.M.A.P., aprobate prin art. 1 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022.
4. Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât M.M.A.P. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de partea adversă, ca fiind nefondat, şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei atacate. Arată că, în speţa de faţă, acţiunea nu mai are rol preventiv, întrucât Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022 şi-a încetat valabilitatea la data de 15 februarie 2023, când, potrivit prevederilor din anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, s-a încheiat perioada de vânătoare la femelele de căprior.Exemplarele de căprior aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022 au fost deja extrase (recoltate) din fondurile cinegetice, acestea nemaiputând fi readuse la viaţă şi eliberate în fondurile cinegetice.Pe de altă parte, instanţa de fond în mod corect a respins cererea de anulare a Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022.Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă şi invocat de recurenta-reclamantă îl reprezintă faptul ca „hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai străine de natura cauzei“.Sentinţa atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază, instanţa de fond argumentând în mod temeinic hotărârea dispusă în litigiul dedus judecăţii, respectiv motivele pentru care a respins acţiunea reclamantei Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor, având ca obiect suspendare act administrativ, ca nefondată.Mai mult decât atât, hotărârea nu cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.Din simpla lecturare a considerentelor sentinţei recurate se poate observa că aceasta respectă cerinţele prevăzute de art. 425 din Codul de procedură civilă, arătând în cuprinsul său atât motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, cât şi raţionamentele care au condus la pronunţarea soluţiei, sentinţa fiind amplu şi exhaustiv motivată.Referitor la motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 7 din Codul de procedură civilă, acesta vizează ipoteza „când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat“; nici acest motiv de casare nu subzistă în litigiul dedus judecăţii, însă Dosarul nr. 565/64/2021 la care face referire recurenta a avut alt obiect (anularea Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1460/2021 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de păsări admise la vânătoare).Referitor la motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, din analiza recursului rezultă faptul că recurenta-reclamantă face simple supoziţii, nesusţinute de dovezi.Recurenta-reclamantă solicită anularea unui act administrativ normativ care îndeplineşte toate condiţiile legale.Referitor la Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10.152/1995 prin care sunt aprobate Instrucţiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltă, aceasta nu a fost abrogată în mod expres de Legea nr. 24/2000, aşa cum în mod eronat susţine recurenta-reclamantă.Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10.152/1995 a subzistat din anul 1995 până în anul 2022, când a fost abrogată expres prin art. 4 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.847/2022 (adoptat în data de 2.11.2022 şi intrat în vigoare la data de 14.11.2022) privind aprobarea Instrucţiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare şi pentru reglementarea modului de stabilire a cotelor de recoltă pentru acestea.Astfel, susţinerile recurentei-reclamante cu privire la faptul că evaluarea faunei cinegetice s-a realizat în baza unor normative care nu mai sunt aplicabile sunt false. Faptul că M.M.A.P. a iniţiat în anul 2020 procedura de adoptare a unei noi reglementări cu privire la metodologia de evaluare a faunei cinegetice, mai amplu şi mai bine structurat, nu poate constitui un indiciu evident de nelegalitate a Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022.5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursuluiExaminând sentinţa recurată prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recurenta susţine teza încălcării art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere atunci când aceasta este nemotivată ori cuprinde motive contradictorii.
Viciile motivării unei hotărâri pot fi încadrate în trei categorii: lipsa motivării, motivarea inexactă şi motivarea insuficientă, casarea intervenind, de regulă, în cazul în care cuprinde considerente contradictorii, precum şi în cazul în care lipseşte motivarea soluţiei din dispozitiv sau în cazul în care motivarea este superficială sau cuprinde numai considerente străine de natura cauzei.Astfel, conform art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, considerentele vor cuprinde obiectul cererii, susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.Motivarea trebuie să fie clară, precisă şi necontradictorie, aceste cerinţe înlăturând arbitrarul şi făcând posibil controlul judiciar în căile de atac.Având în vedere aceste considerente teoretice, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recurenta-reclamantă susţine că respingerea de către instanţa de fond a cererii de anulare a ordinului M.M.A.P. este nemotivată.Prin raportare la dispoziţiile art. 6 alin. 1 din Convenţia europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, care instituie dreptul la un proces echitabil din perspectiva obligativităţii instanţelor de a proceda la un examen efectiv al tuturor observaţiilor şi argumentelor prezentate de părţi şi de a motiva hotărârea pronunţată prin prisma acestor elemente, precum şi la jurisprudenţa constantă a Curţii europene de contencios a drepturilor omului, rezultată în special din cauzele împotriva României (Albina, Buzescu, Dima, Bock şi Palade), instanţa de recurs constată că abordarea instanţei de fond a fost una sistematică, de natură a surprinde aspectele importante ale cauzei, grupând susţinerile părţilor în funcţie de finalitatea urmărită, fără însă ca prin aceasta să se înţeleagă necesitatea unui răspuns detaliat la fiecare argument prezentat de acestea, reuşind însă să examineze în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse. Înalta Curte arată că motivarea este suficient de concisă pentru a oferi părţilor certitudinea unei analize reale a cererii, iar eventuala insuficienţă a motivării, astfel cum este clamată de către recurentă, precum şi omisiunea analizării unei realităţi faptice esenţiale, în opinia acesteia, nu pot fi asimilate unei nemotivări, astfel cum se susţine. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere şi faptul că motivarea unei hotărâri judecătoreşti ridică o problemă de conţinut, relevante fiind consistenţa analizei juridice şi pertinenţa argumentelor aduse de instanţă în susţinerea soluţiei pronunţate, şi nu o chestiune de cantitate.Pe cale de consecinţă, calitatea unei motivări şi, implicit, respectarea exigenţelor impuse de prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă nu sunt determinate de volumul considerentelor, ci de valoarea juridică a argumentelor şi de corectitudinea raţionamentului care a stat la baza pronunţării soluţiei, faptul că partea nu a fost în acord cu raţionamentul judecătorului fondului neputând echivala cu o nemotivare ori cu o motivare contradictorie.Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă se impune a fi analizat şi din perspectiva motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 7 din Codul de procedură civilă, acesta vizând ipoteza în care s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a unei alte hotărâri.În speţă nu poate fi vorba despre autoritate de lucru judecat, având în vedere faptul că Dosarul nr. 565/64/2021 invocat de recurenta-reclamantă a avut alt obiect, respectiv anularea Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.460/2021 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de păsări admise la vânătoare.Cu privire la motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte reţine că în doctrină s-a arătat că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei, dar fie nu le-a aplicat în litera sau spiritul lor, fie le-a aplicat greşit. Pentru a fi incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă nu este suficient ca recurenţii să facă trimitere, în mod formal, la sediul materiei unde este reglementată problema de drept ce trebuie soluţionată de instanţa de recurs, ci trebuie, totodată, ca motivul invocat să se refere la un viciu de legalitate a hotărârii recurate, nu la un aspect de temeinicie a acesteia.Din perspectiva situaţiei de fapt se reţine că limitele învestirii instanţei, aşa cum au fost stabilite la fond, vizează următoarele:Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022 a fost adoptat la data de 20.04.2022 şi a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 28.04.2022, vizând aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la specia căprior pentru perioada 1 mai 2022-30 aprilie 2023.Potrivit preambulului acestui ordin, adoptarea sa a avut la bază Referatul de aprobare nr. DMRC/147.627 din 28.02.2022 (care cuprinde un tabel şi un grafic referitoare la situaţia la nivel naţional a efectivelor de căprior, a cotelor de recoltă şi a realizărilor în ultimele 5 sezoane de vânătoare încheiate, fără a se menţiona cota de recoltă aprobată pentru sezonul 20222023), Referatul de aprobare nr. DMRC/147.683 din 25.03.2022 al Direcţiei managementul resurselor cinegetice (unde se menţionează că M.M.A.P. are obligaţia de a aproba cote de recoltă, că proiectul a fost postat în consultare publică de la data de 4 martie 2022 şi că, în urma analizei opiniilor din timpul dezbaterii publice din 25.03.2022, s-a aprobat proiectul de ordin) şi Avizul Consiliului Naţional de Vânătoare nr. 2/2022 (menţionându-se doar faptul că 12 din membrii consiliului au votat „pentru“ avizarea favorabilă a proiectului de ordin).S-au reţinut în preambul prevederile art. 34, art. 6 alin. (1) lit. f), art. 36 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 57 alin. (1), (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare.Anexa la Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022, intitulată „Centralizator privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 01.05.202230.04.2023 la specia căprior“, conţine cotele de recoltă aprobate pentru specia căprior în număr total de 32.253 de exemplare, astfel: masculi-trofeu - 5.065 de exemplare; masculi selecţie - 12.123 de exemplare; femele şi tineret - 15.065 de exemplare.Specia căprior (Capreolus capreolus) figurează în anexa nr. 1 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, în anexa nr. 5 C la O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi în anexa III la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979.Trebuie menţionat faptul că Referatul de aprobare nr. DMRC 147.627 din 28.02.2022 trimite la Instrucţiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltă, aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, şi la Adresa M.M.A.P. nr. 55.005 din 17.01.2021.
În ultimul paragraf al Adresei nr. 55.005 din 17.01.2022 se precizează că Instrucţiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltă, aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a M.A.P.P.M., trebuiau transmise Gărzilor forestiere şi gestionarilor însoţite de anexele G 1-5, Normele de întocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 478/2002, iar la pct. 6 din scrisoare sunt invocate centralizatoarele E 1-18 şi anexele G 1-4.Pe de altă parte, în Referatul de aprobare nr. DMRC/147.683 din 25.03.2022 se reţin, în esenţă, aceleaşi aspecte, cu referire la alte specii sedentare de interes cinegetic, Avizul nr. 2/2022 al Consiliului Naţional de Vânătoare fiind unul favorabil.Raportat la aceste împrejurări, faptul că ordinul contestat îşi încetase aplicabilitatea la momentul promovării căii de atac nu echivalează cu o lipsă de interes în susţinerea prezentului demers, întrucât, în cazul acţiunii în contencios administrativ, legalitatea actului se analizează prin raportare la circumstanţele de fapt şi de drept relevante la data emiterii acestuia, iar abrogarea/încetarea efectelor acestuia nu înlătură eventualele prejudicii ce ar fi putut fi cauzate în perioada în care el a fost în vigoare.Aşadar, acţiunea în justiţie poate fi îndreptată şi împotriva unui act care a fost deja pus în aplicare, epuizându-şi efectele, acestea nefiind înlăturate prin simpla lui ieşire din vigoare sau ducere la îndeplinire, scopul acţiunii putând fi inclusiv obţinerea unei hotărâri de anulare ce constituie premisa în baza căreia emitentul să fie obligat să readucă într-o stare adecvată situaţia reclamantului, să înlăture consecinţele vătămătoare produse asupra acestuia sau să evite adoptarea unui act identic (paragraful 41 al Hotărârii din 25 martie 1999 a Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene, Cauza T-l 02/96 Gencor/Comisia).Instanţa de fond susţine, cu referire la Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10.152/1995, că este un act administrativ cu caracter individual, emis chiar înainte de adoptarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 (abrogată prin Legea nr. 407/2006), astfel că aplicarea în fapt, în continuare, a acestor norme cu caracter tehnic este justificată, din punct de vedere juridic, de atribuţia de coordonare pe care o are pârâtul, în condiţiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, exercitarea acestui rol de coordonare a întocmirii studiilor de evaluare cinegetice nefiind condiţionată de legiuitor, în niciun mod, din punct de vedere formal.Contrar acestor aprecieri, Instrucţiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltă, aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, nu mai erau în vigoare la emiterea ordinului contestat în prezenta cauză (ca urmare a scoaterii exprese din circuitul civil, începând cu septembrie 1998), având în vedere dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 27 septembrie 1996), conform cărora: „Actualele regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice privind vânatul şi vânătoarea, emise în baza Legii nr. 26/1976, rămân valabile până la înlocuirea acestora, dar nu mai târziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.“Cum Legea nr. 103/1996 prevedea un termen clar şi neechivoc de ieşire din vigoare a actelor administrative secundare emise în baza Legii nr. 26/1976, respectiv a regulamentelor, instrucţiunilor şi normelor tehnice privind vânatul şi vânătoarea (septembrie 1998), nefiind preluate reglementări ale temeiului primar al instrucţiunilor aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995, se constată că la adoptarea actului administrativ contestat au fost avute în vedere instrucţiuni care nu mai erau în vigoare, ele neputând aşadar fundamenta emiterea ordinului în discuţie.În sensul celor de mai sus, observă Înalta Curte că prevederile art. 1 şi ale anexei la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022 au fost adoptate cu aplicarea Instrucţiunilor tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat şi de calcul al propunerilor de cote de extras, aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, a căror valabilitate expirase încă din anul 1998 (prin efectul Legii nr. 103/1996), aşadar fără a fi avute în vedere evaluări reale ale efectivelor speciilor de căprior.Aceasta deoarece aprobarea de către pârât a cotelor de recoltă la specia căprior (Capreolus capreolus) în baza art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 este un act de administrare a faunei cinegetice, iar această aprobare a cotelor trebuie să fie fundamentată pe evaluarea efectivelor de faună. La rândul ei, această evaluare a efectivelor este un act de gestionare durabilă a acestei faune, dar şi un act de administrare a faunei.Aşadar, este corectă susţinerea recurentei-reclamante în sensul că aprobarea cotelor de recoltă la specia căprior, prevăzute de anexa la O.M.M.A.P. nr. 912/2022, prin art. 1 din acelaşi ordin, pe baza unor evaluări ale efectivelor de faună efectuate conform instrucţiunilor aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995, încalcă dispoziţiile art. 56 alin. (1), raportat la art. 17 alin (1) şi alin. (2), art. 1 lit. x), art. 16, art. 6 alin. (1) lit. k) şi lit. n) din Legea nr. 407/2006, dar şi dispoziţiile art. 6 şi art. 7, art. 20, art. 21 şi art. 22 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.În acest sens, nelegalitatea art. 2, art. 3 şi art. 7 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 se impune în virtutea argumentelor reţinute în constatarea nelegalităţii art. 1 şi a anexei Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022, în condiţiile în care există o interdependenţă şi subsecvenţă între conţinutul art. 1 din ordin, care stabileşte cotele de recoltă, şi art. 2, 3 şi 7 care fac vorbire despre acestea.Pe de altă parte, şi art. 4 şi 5 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 au fost adoptate fără a exista o fundamentare prin referatul de aprobare, conform dispoziţiilor art. 6 şi art. 7 raportat la art. 20 şi art. 31 din Legea nr. 24/2000, aceasta fiind cu atât mai necesară cu cât niciunul din cele două texte normative nu se află într-o legătură de dependenţă cu art. 1 sau art. 2 al respectivului ordin.În privinţa celui dintâi, O.M.M.A.P. nr. 912/2022 instituie în sarcina structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare (Gărzile forestiere) posibilitatea de a modifica/reaproba cotele de recoltă aprobate de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.Prin art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 a fost instituită în sarcina administratorului faunei cinegetice [definit la art. 1 lit. a) din Legea nr. 407/2006 ca fiind autoritate publică centrală care răspunde de vânătoare şi administrează fauna] atribuţia de a aproba cotele de recoltă la speciile de interes cinegetic, administratorul neputând delega această atribuţie structurilor teritoriale de specialitate reprezentate de Gărzile forestiere.Legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea ca, după aprobarea cotelor, administratorul să delege structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare posibilitatea de modificare a acestora.Or, de vreme ce legiuitorul a stabilit titularul obligaţiei de determinare a cotelor de recoltă, pentru a putea fi admise derogări de la această regulă cu privire la eventualele modificări ulterioare, acest drept trebuia conferit explicit, modificarea trebuind să fie efectuată de cel care are competenţa de stabilire/întocmire.O.U.G. nr. 32/2015 stabileşte, între principalele atribuţii ale gărzilor, monitorizarea, implementarea şi controlul aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional, or aceste acţiuni nu implică modificarea deciziei adoptate la nivelul pârâtului, ca organ ierarhic superior Gărzilor forestiere.În plus, dispoziţiile din H.G. nr. 743/2015 şi O.M.M.A.P. nr. 456/2016, acte normative de rang inferior legii, nu pot duce la o interpretare contrară a art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, unde legiuitorul a fost explicit în desemnarea autorităţii competente să stabilească aceste cote de recoltă.Pe de altă parte, Gărzile forestiere nu pot fi asimilate autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, administratorul faunei cinegetice fiind exclusiv autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare şi asigură administrarea faunei cinegetice, şi nicidecum Gărzile forestiere.De altfel, legiuitorul primar face o distincţie clară între autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi Gărzile forestiere prin chiar textul art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere (instituţii publice cu personalitate juridică, în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, prin preluarea atribuţiilor activităţilor, a posturilor şi a personalului de la comisariatele de regim silvic şi cinegetic, care se desfiinţează). Prin urmare, Gărzile forestiere nu pot fi confundate cu autoritatea centrală care se ocupă de silvicultură şi vânătoare şi, evident, nu se pot subroga acestei autorităţi centrale.
În acelaşi sens dispune şi art. 1 din O.U.G. nr. 77/2021 privind înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale (actul normativ primar aflat în vigoare la data emiterii O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022):(1) Se înfiinţează Garda Forestieră Naţională, instituţie publică care funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale care răspunde de silvicultură, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, în subordinea autorităţii publice centrale pentru silvicultură.(2) Garda Forestieră Naţională are în subordine Gărzile forestiere, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, care sunt instituţii publice cu personalitate juridică.În continuare, H.G. nr. 46/2023 privind organizarea, funcţionarea şi repartizarea numărului de posturi pentru Garda Forestieră Naţională şi Gărzile forestiere reglementează, în sarcina Gărzilor forestiere aflate în subordinea Gărzii Naţionale de Mediu, atribuţii de implementare, monitorizare şi control al regimului cinegetic, iar nu de stabilire a cotelor de recoltă.O interdicţie explicită a stabilirii/modificării cotelor de recoltă nu este necesar a fi cuprinsă în lege câtă vreme această dispoziţie reiese în mod implicit chiar din caracterul prescriptiv al normei de la art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006. Astfel, din moment ce legiuitorul a instituit atribuţia aprobării normelor în sarcina administratorului, cu avizul autorităţii care răspunde de protecţia mediului, rezultă, per a contrario, că nimeni altcineva nu are această atribuţie.Prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare al Gărzilor forestiere (care fac referire la atribuţiile Gărzilor forestiere în ceea ce priveşte aprobarea suplimentării cotelor de recoltă) sunt adoptate printr-un act normativ de nivel inferior în raport cu Legea nr. 407/2006.Cu referire la art. 5 din Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022, acesta contravine dispoziţiilor art. 6 şi art. 77 din Legea nr. 24/2000 raportat la dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 407/2006, pentru că nu instituie o regulă necesară şi suficientă care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă, iar necesitatea emiterii/adoptării acestui articol nu rezultă din cuprinsul art. 34 din Legea nr. 407/2006.În primul rând, în textul art. 5 din ordin se stipulează că acest articol a fost adoptat „pentru aplicarea prevederilor art. 34 din Legea nr. 407/2006“.În al doilea rând, sintagma „numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului“ din conţinutul art. 77 din Legea 24/2000 indică faptul că necesitatea emiterii/adoptării unor ordine precum cel contestat trebuie să rezulte dintr-o normă de ordin superior.Constată instanţa de control judiciar că din textul art. 34 din Legea nr. 407/2006 rezultă cu claritate că vânarea exemplarelor de faună sălbatică se face în limitele/cu respectarea cotelor de recoltă şi a derogărilor stabilite, în condiţiile în care cotele se stabilesc în baza art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, iar derogările se stabilesc în baza art. 38 din O.U.G. nr. 57/2007.Nu în ultimul rând, dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 407/2006 nu autorizează M.M.A.P. să suplimenteze cotele de recoltă la speciile de interes cinegetic sau să aprobe noi cote de recoltă, diferite de cele aprobate prin ordin, printr-o procedură distinctă de cea stabilită la art. 6 alin. (1) lit. f) din aceeaşi lege, în vederea recoltării/vânării acestor specii pe tot timpul anului.Faţă de toate aceste împrejurări, Înalta Curte apreciază că nu se mai impun a fi analizate restul criticilor formulate de către reclamantă, casarea hotărârii recurate impunându-se potrivit considerentelor anterior menţionate.6. Temeiurile de drept ale soluţiei pronunţate în recursPentru toate aceste motive, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 496 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va admite recursul declarat de recurentareclamantă A.A.C.A. împotriva Sentinţei civile nr. 164 din 3 noiembrie 2023 a Curţii de Apel B. - Secţia contencios administrativ şi fiscal, va casa, în parte, sentinţa civilă recurată şi, în rejudecare:Va admite acţiunea, astfel cum a fost precizată, va anula prevederile art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 şi art. 7 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia căprior (Capreolus capreolus) pentru perioada 1 mai 2022-30 aprilie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 28 aprilie 2022.Va anula anexa la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022, intitulată „Centralizator privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 01.05.2022-30.04.2023, la specia căprior“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 bis din 28 aprilie 2022, urmând a fi menţinute în rest dispoziţiile sentinţei recurate (cu privire la soluţia dată excepţiei lipsei de interes a reclamantei în formularea acţiunii, nerecurată).PENTRU ACESTE MOTIVEÎn numele legiiDECIDE:Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A.A.C.A. împotriva Sentinţei civile nr. 164 din 3 noiembrie 2023 a Curţii de Apel B. - Secţia contencios administrativ şi fiscal.Casează, în parte, sentinţa civilă recurată şi, în rejudecare:Admite acţiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta A.A.C.A., în contradictoriu cu pârâtul M.M.A.P.Anulează prevederile art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 şi art. 7 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia căprior (Capreolus capreolus) pentru perioada 1 mai 2022-30 aprilie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 28 aprilie 2022. Anulează anexa la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022, intitulată „Centralizator privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 01.05.2022-30.04.2023, la specia căprior“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 bis din 28 aprilie 2022.Menţine în rest dispoziţiile sentinţei recurate. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 11 decembrie 2024.
Judecător,
M. Hrudei
Magistrat-asistent,
I. C. Burlacu-----
| EMITENT |
Dosar nr. 331/64/2023
| Preşedinte: Maria Hrudei | - judecător |
| Cristinel Grosu | - judecător |
| Alina Pohrib | - judecător |
| Ionel Ciprian Burlacu | - magistrat-asistent |
Judecător,
M. Hrudei
Magistrat-asistent,
I. C. Burlacu-----
