DECIZIA nr. 253 din 23 iunie 2025referitoare la exceptarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 26 septembrie 2025Data intrării în vigoare 26-09-2025
Dosar nr. 747/1/2025
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 747/1/2025, este legal constituit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
3. La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Ilfov - Secţia civilă în Dosarul nr. 3.028/93/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă exceptarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, prin menţiunea „în lipsa unor acorduri/înţelegeri tehnice“, are în vedere exceptarea de la plată doar prin existenţa sau invocarea pur formală a unui/unei acord/înţelegeri cu titlu general privind o anumită zonă de operaţiuni sau aceste drepturi sunt exceptate doar în situaţia în care s-au acordat efectiv participantului ori acesta a beneficiat, în mod concret şi probat cu raportare la participantul-reclamant, de drepturi materiale în baza unui/unei asemenea acord/înţelegeri?5. Magistratul-asistent arată că la dosar au fost depuse raportul întocmit şi un punct de vedere din partea pârâtului.6. Preşedintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare.ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele:I. Titularul şi obiectul sesizării7. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a dispus, prin Încheierea din 13 martie 2025, în Dosarul nr. 3.028/93/2022, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
8. Sesizarea a fost înregistrată la 1 aprilie 2025 cu nr. 747/1/2025.II. Normele legale incidente9. Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004Articolul 2(1) Personalul participant la misiuni în afara teritoriului statului român prevăzut la art. 1, denumit în continuare personal, beneficiază gratuit de drepturi de hrană şi cazare.(2) Hrănirea şi cazarea personalului se asigură în conformitate cu prevederile acordurilor/înţelegerilor tehnice încheiate pentru participarea la misiune.(3) În lipsa unor acorduri/înţelegeri tehnice, personalul beneficiază de o alocaţie valorică de 20 dolari SUA/zi/persoană şi de cazare potrivit Hotărârii nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările şi completările ulterioare.
III. Expunerea succintă a procesului10. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, reclamantul persoană fizică a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale şi unităţile militare (...) obligarea pârâţilor la plata diurnei în valută reglementate de art. 1 alin. 1 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, pentru perioada misiunilor internaţionale la care a participat, şi a sumei pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere reglementate de art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, sume actualizate şi indexate.11. Ulterior, la 26 aprilie 2023, reclamantul a modificat cererea de chemare în judecată, solicitând obligarea pârâtului şi la plata diurnei în valută de 35 dolari U.S.D./zi, a indemnizaţiei valorice de hrană în cuantum de 20 dolari U.S.D./zi şi a alocaţiei valorice de cazare raportat la plafonul aplicabil potrivit Hotărârii Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar.12. Pârâţii au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepţia lipsei de obiect, excepţia lipsei de interes şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.13. În cadrul soluţionării acţiunii s-au dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi suspendarea cauzei.
IV. Motivele reţinute de titularul sesizării, care susţin admisibilitatea sesizării14. Tribunalul Ilfov a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile cumulative pentru sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.15. Astfel, obiectul cererii de chemare în judecată vizează stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, prevăzut la alin. (1).16. Chestiunea de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a unui capăt de cerere din prezenta cauză este reprezentată de acordarea drepturilor băneşti cadrelor militare care au participat la misiuni externe, ce erau prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 şi Hotărârea Guvernului nr. S-639/2008, respectiv modalitatea de determinare a condiţiilor de acordare a drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, reprezentând alocaţia valorică de hrană de 20 de dolari pe zi şi alocaţia valorică de cazare, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 518/1995, raportat la exceptarea acordării acestor drepturi, pentru ipoteza existenţei unor acorduri/înţelegeri tehnice privind o anumită zonă de operaţiuni în care personalul Ministerului Apărării Naţionale a participat la misiuni externe, şi dacă invocarea formală a existenţei unor astfel de acorduri/înţelegeri este suficientă pentru a fi incidentă exceptarea prevăzută la art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 sau este necesar a fi făcută proba în concret, anume dacă personalul Ministerului Apărării Naţionale, care a participat la misiuni externe, a beneficiat efectiv de aceste drepturi.17. Cu privire la aceste drepturi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.V. Punctul de vedere al completului de judecată18. Instanţa de trimitere nu a formulat niciun punct de vedere.
VI. Punctul de vedere al părţilor19. Reclamantul a apreciat că sensul dispoziţiei legale regăsite la art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 este: „dacă personalul participant beneficiază în mod concret, efectiv, de achitarea drepturilor/componentelor materiale în baza acordurilor/înţelegerilor internaţionale, atunci nu mai beneficiază de drepturile reglementate de art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004“, însă, dacă participantul (individualizat, concret) nu beneficiază în mod efectiv de componenta materială - hrană, cazare, hrană suplimentară şi acoperirea cheltuielilor zilnice diverse - prin primirea unor sume de bani de la organismul internaţional conform acordului/înţelegerilor încheiate cu statul român, nu are importanţă existenţa pur formală a unui/unei acord/înţelegeri în legătură cu o anumită zonă de operaţiuni militare, sensul dispoziţiei legale de la art. 2 alin. (2) fiind: drepturile materiale (hrană, cazare, hrană suplimentară) să fi fost acordate efectiv către participant, aspect care se dovedeşte cu înscrisuri concrete, individualizate pe misiune, participant, drepturi acordate.20. Interpretarea adecvată este circumscrisă condiţiei ca, numai dacă organismul internaţional achită/pune la dispoziţie în baza unui/unei acord/înţelegeri tehnic/tehnice drepturile compensatorii de hrană/cazare/diverse către reclamant, atunci statul român nu mai trebuie să achite drepturile prevăzute la art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 către participant.21. Pârâţii au arătat că drepturile la care face referire reclamantul au făcut tangenţial obiectul unei sesizări, astfel încât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie22. Faţă de conţinutul întrebării adresate instanţei supreme, nu a fost necesară consultarea instanţelor naţionale cu privire la practica judiciară relevantă.VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie23. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 38 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 27 septembrie 2021, a respins, ca inadmisibilă, sesizarea privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, în sensul de a se stabili dacă drepturile băneşti reglementate de aceste prevederi (diurna în valută şi suma pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere) trebuie acordate de statul român necondiţionat de plata aceloraşi drepturi de către organizaţiile internaţionale sub egida cărora se desfăşoară misiunea, chiar şi sub o altă denumire şi într-un alt cuantum, dar în acelaşi scop.24. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 30 ianuarie 2023, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, a stabilit că scopul diurnei este compensarea inconvenientelor rezultate din riscurile la care este supus personalul participant la misiunile în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii şi a respins sesizarea, în rest, ca inadmisibilă.IX. Raportul asupra chestiunii de drept25. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizarea este inadmisibilă.X. Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieAsupra admisibilităţii sesizării26.
În contextul normativ instituit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate a sesizării:(i) existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;(ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;(iii) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;(iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici al unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.27. Referitor la primele două condiţii legale se reţine că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluţionare pe rolul Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, litigiul circumscriindu-se domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.28. În ceea ce priveşte condiţia privind existenţa unei chestiuni de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată la 26 aprilie 2023, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata următoarelor drepturi: diurnă în valută, indemnizaţia valorică de hrană şi alocaţia valorică de cazare, drepturi prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2024, raportat la plafonul aplicabil potrivit Hotărârii Guvernului nr. 518/1995.
29. Pârâtul Ministerul Apărării Naţionale nu se apără invocând existenţa unor acorduri/înţelegeri tehnice, ci prin faptul că a plătit toate drepturile ce reveneau reclamantului.30. Cu toate acestea, având în vedere modul în care este formulată întrebarea, nu se poate reţine că nu există legătură cu cauza.31. În prezenta speţă, titularul sesizării face trimitere la interpretarea unor dispoziţii care nu comportă o reală şi serioasă dificultate, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile, fiind necesară realizarea unui simplu raţionament judiciar, prin analiza sistematică, gramaticală şi logică a reglementărilor relevante în cauză, precum şi corelarea dezlegărilor anterioare date unor chestiuni de drept prin mecanismul recursului în interesul legii sau al hotărârii prealabile.32. Astfel, sunt relevante următoarele decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.33. Prin Decizia nr. 38 din 7 iunie 2021 a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, în sensul de a se stabili dacă drepturile băneşti reglementate de aceste prevederi (diurna în valută şi suma pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere) trebuie acordate de statul român necondiţionat de plata aceloraşi drepturi de către organizaţiile internaţionale sub egida cărora se desfăşoară misiunea, chiar şi sub o altă denumire şi într-un alt cuantum, dar în acelaşi scop.34. Cu toate acestea, decizia „beneficiază, ca orice act jurisdicţional, de efectul autorităţii de lucru judecat ataşat considerentelor care sprijină şi explicitează soluţia inadmisibilităţii sesizării“ (Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii nr. 2 din 8 februarie 2021 - paragraful 39).35. În paragrafele 73, 74 şi 75 ale Deciziei nr. 38 din 7 iunie 2021 s-a reţinut că:În cadrul raporturilor de muncă (înţelese în sens larg), cauza drepturilor băneşti de care beneficiază persoana angajată rezidă în activitatea desfăşurată de aceasta, fiind vorba fie de plata propriu-zisă a muncii prestate, fie de compensarea unor inconveniente de ordin material sau moral care decurg din condiţiile particulare de desfăşurare a activităţii. În consecinţă, dacă un anumit aspect al activităţii prestate de poliţistul aflat în misiune este recompensat de către partenerul extern, nu mai există nicio justificare pentru ca acelaşi aspect să fie remunerat şi de către autorităţile naţionale. Ar fi vorba de o dublă plată care ar conduce la o îmbogăţire fără justă cauză.Argumentul potrivit căruia dacă un drept de natură salarială este prevăzut de legislaţia naţională el trebuie acordat de statul român în mod necondiţionat este vădit eronat. În speţa de faţă, interpretarea normei naţionale nu se poate face în mod izolat, ci doar prin coroborare cu reglementările europene sau internaţionale care au asigurat cadrul legal de desfăşurare a misiunii la care a participat poliţistul. Dacă, potrivit acestor reglementări, o anumită cheltuială este preluată de organizaţia internaţională sau de statul partener, se creează un cadru legal derogatoriu de la norma naţională, poliţistul aflat în misiune nefiind îndreptăţit să solicite acelaşi beneficiu atât de la partenerul extern, în baza reglementărilor internaţionale sau europene, cât şi de la autorităţile naţionale, în temeiul legislaţiei interne.Acest raţionament rămâne pe deplin valabil şi atunci când drepturile băneşti acordate de către partenerul extern conform acordurilor/înţelegerilor tehnice europene sau internaţionale sunt structurate în mod diferit faţă de reglementarea naţională. Important este ca, în esenţă, plăţile efectuate de partener să fi avut în vedere, în ansamblu, aspectele la care s-a raportat şi legiuitorul intern atunci când a reglementat drepturile poliţistului aflat în misiune.36. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 30 ianuarie 2023, a admis recursul în interesul legii şi a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, scopul diurnei este compensarea inconvenientelor rezultate din riscurile la care este supus personalul participant la misiunile în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii.37. În paragraful 64 din această decizie s-a reţinut că: „(...) existenţa dificultăţii din partea unităţilor angajatoare în a face dovada încasării drepturilor băneşti de către reclamanţi din partea aliaţilor/organizaţiilor internaţionale/partenerilor externi, întrucât sumele de bani au fost virate direct în contul personal al participanţilor la misiuni, reprezintă un aspect care priveşte exclusiv probatoriul administrat în susţinerea apărărilor care vizează faptul că drepturile băneşti au fost încasate din partea aliaţilor/organizaţiilor internaţionale/partenerilor externi. În baza acestui probatoriu, potrivit dispoziţiilor legale care reglementează sarcina probei, instanţa învestită cu soluţionarea litigiului stabileşte care este actul intern/european/internaţional în temeiul căruia a avut loc misiunea sau operaţia în afara teritoriului statului român şi actul normativ naţional sau documentul european/internaţional care prevede drepturile personalului participant, care sunt acestea, dacă au fost achitate cele ce se cuvin, astfel că aceste aspecte privesc temeinicia cererilor de chemare în judecată (...).“38. Prin Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a realizat o trecere în revistă a actelor normative şi a cadrului legislativ special în care se încadrează Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 cu referire la evoluţia în timp a legilor şi hotărârilor de Guvern adoptate în legătură cu participarea personalului român la misiuni în străinătate şi la drepturile cuvenite acestuia, inclusiv printr-o analiză comparativă a actelor normative edictate în acest domeniu, în special din perspectiva drepturilor conferite destinatarilor lor.39. La paragrafele 90-94 s-a concluzionat în sensul că:În raport cu situaţiile specifice pe care le reglementează actul normativ în discuţie, Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, diurna, stabilită într-un cuantum care nu este circumstanţiat de cheltuielile locului misiunii, nu include cheltuieli care acoperă cazare şi hrană (prevedere expresă), dar nici cheltuieli diverse în legătură cu misiunea, care să conducă la concluzia că are ca scop compensarea inconvenientelor de ordin material.Potrivit art. 1 alin. (1), (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, diurna este o sumă fixă, stabilită diferenţiat pentru ofiţeri şi alte categorii de personal şi în funcţie de tipul misiunilor, astfel cum erau reglementate de art. 2 din Legea nr. 42/2004. Pentru misiunile prevăzute la art. 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 42/2004, în sprijinul păcii şi de asistenţă umanitară, diurna are un anumit cuantum; pentru ofiţeri cuantumul iniţial stabilit a fost de 40 de dolari SUA/zi/persoană, iar pentru alte categorii de personal 35 de dolari SUA/zi/persoană [alin. (1)]. Poate fi majorată, în raport cu gradul de risc al misiunilor existente în zona de desfăşurare a operaţiilor, cu până la 100%, [alin. (2)], în timp ce pentru misiunile prevăzute la art. 2 lit. a) şi d) din hotărârea Guvernului, de apărare şi tip coaliţie, diurna este majorată cu 100% [alin. (3)].În absenţa unei norme privind conţinutul diurnei, astfel cum emitentul actului normativ a procedat în cazul diurnei din Hotărârea Guvernului nr. 518/1995, a unei norme de trimitere la o altă normă, precum în cazul cheltuielilor de cazare şi hrană, faptul că, exceptând diferenţierea între ofiţeri şi alte categorii de personal, specifică structurilor din care face parte personalul căruia i se adresează actul normativ, elementele care determină modificarea cuantumului diurnei sunt tipul misiunilor şi gradul de risc în zona de desfăşurare a operaţiilor, conduce la concluzia că aceasta are un scop fundamental diferit de cel al drepturilor care vizează acoperirea cheltuielilor de cazare, de hrană şi a celor diverse determinate de misiune, reprezentând o compensaţie acordată în considerarea riscului la care este supus personalul care participă la misiuni în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii.Din modalitatea de reglementare a diurnei, prin art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, emisă în temeiul dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 42/2004, în vigoare şi ulterior abrogării acesteia, prin Legea nr. 121/2011, act normativ abrogat prin Hotărârea Guvernului nr. 46/2020, coroborat cu celelalte dispoziţii ale actului normativ, rezultă că scopul diurnei este compensarea inconvenientelor rezultate din riscurile la care este supus personalul participant la misiunile în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii.40. Întrebarea adresată instanţei supreme nu relevă o chestiune de drept veritabilă, concluzie dedusă atât din conţinutul normativ clar al dispoziţiilor vizate de sesizare, cât şi din existenţa unor dezlegări anterioare date de instanţa supremă prin hotărâri obligatorii în materia vizată de normele invocate de instanţa de trimitere, ce pot oferi repere concrete de interpretare, utile în soluţionarea cauzei deduse judecăţii.ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIEÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Ilfov - Secţia civilă în Dosarul nr. 3.028/93/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă exceptarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, prin menţiunea „în lipsa unor acorduri/înţelegeri tehnice“, are în vedere exceptarea de la plată doar prin existenţa sau invocarea pur formală a unui/unei acord/înţelegeri cu titlu general privind o anumită zonă de operaţiuni sau aceste drepturi sunt exceptate doar în situaţia în care sau acordat efectiv participantului ori acesta a beneficiat, în mod concret şi probat cu raportare la participantul-reclamant, de drepturi materiale în baza unui/unei asemenea acord/înţelegeri?Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 iunie 2025.
VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad-----
| EMITENT |
Dosar nr. 747/1/2025
| Mariana Constantinescu | - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului |
| Carmen Elena Popoiag | - preşedintele Secţiei I civile |
| Adina Oana Surdu | - preşedintele Secţiei a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal |
| Adina Georgeta Nicolae | - judecător la Secţia I civilă |
| Beatrice Ioana Nestor | - judecător la Secţia I civilă |
| Andreia Liana Constanda | - judecător la Secţia I civilă |
| Denisa Livia Băldean | - judecător la Secţia I civilă |
| Liviu Eugen Făget | - judecător la Secţia I civilă |
| Marcela Marta Iacob | - judecător la Secţia a II-a civilă |
| Roxana Popa | - judecător la Secţia a II-a civilă |
| Mirela Poliţeanu | - judecător la Secţia a II-a civilă |
| Valentina Vrabie | - judecător la Secţia a II-a civilă |
| Simona Maria Zarafiu | - judecător la Secţia a II-a civilă |
| Gheza Attila Farmathy | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
| Andreea Marchidan | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
| Alina Nicoleta Ghica Velescu | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
| Veronica Dumitrache | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
| Alina Gianina Prelipcean | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad
