Structură Act

Comunicate
HOTĂRÂRE nr. 58 din 1 octombrie 2025privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Plan de acţiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor - COM (2025) 95
EMITENT
  • CAMERA DEPUTAŢILOR
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 2 octombrie 2025Data intrării în vigoare 02-10-2025


    În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 7c-21/487, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 9 septembrie 2025, Camera Deputaţilor:1. susţine Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind Planul de acţiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor;
    2. recomandă tranziţia la mobilitate curată prin armonizarea ţintei privind emisiile de CO_2 pentru autoturisme şi camionete prin modificarea Regulamentului pentru evaluarea respectării ţintei de emisii pentru anii 2025, 2026 şi 2027 combinaţi; 3. susţine simplificarea reglementărilor şi garantarea unui mediu de afaceri competitiv prin condiţii de concurenţă echitabile şi prin diversificarea aprovizionării şi asigurarea accesului la pieţe, inclusiv din ţări terţe;4. recomandă explorarea condiţiilor de aplicat investiţiilor străine în sectorul autovehiculelor, inclusiv atunci când este prezentă finanţarea publică;5. subliniază importanţa unei abordări strategice a acţiunilor menite să redreseze sectorul auto - sector de relevanţă majoră pentru industria naţională, deţinător al unei ponderi semnificative în economia României;6. susţine activitatea tehnică în curs desfăşurată de statele membre pentru a identifica un posibil proiect important de interes european comun (IPCEI) referitor la vehiculele nepoluante, conectate şi autonome, asigurându-se, în acelaşi timp, că acesta este accesibil IMM-urilor inovatoare;7. susţine iniţiativa Fondului pentru inovare de a pune la dispoziţie 1,8 miliarde de euro în următorii doi ani pentru sprijinirea întreprinderilor producătoare de baterii din Uniunea Europeană (UE), astfel asigurând tranziţia către mobilitate curată prin stimularea producţiei de baterii şi componente eficiente din punct de vedere energetic;8.
     propune îmbunătăţirea competenţelor şi abordarea dimensiunii sociale prin pregătirea forţei de muncă pentru noile tehnologii şi evitarea şomajului cu ajutorul Observatorului european al tranziţiei echitabile, astfel încât recalificarea angajaţilor din domeniul autovehiculelor să fie asigurată;    9. se impun dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi ca punct de pornire pentru actualizarea şi modernizarea parcului auto naţional, precum şi aducerea la standarde europene a serviciilor de alimentare oferite în domeniul naval şi aerian;10. recomandă studierea metodelor alternative de producere a combustibililor surogat, cum ar fi Procesul Fischer-Tropsch de conversie a monoxidului de carbon şi hidrogenului în hidrocarburi standardizate, combustibile în motoarele care se află în utilizare în diversele sectoare publice;11. recomandă studierea metodei Bergius pentru producerea de hidrocarburi lichide prin hidrogenarea cărbunelui bituminos în condiţii de presiune şi temperatură ridicată, pentru a fi utilizate ca substanţe combustibile alternative;12. recomandă studierea metodei Karrick care, prin procedee de carbonizare şi piroliză la temperaturi scăzute a derivatelor de carbon, poate obţine combustibili secundari, alternativi, precum şi gaze de sinteză combustibile compuse în mare parte din hidrogen şi monoxid de carbon;13. subliniază faptul că industria auto europeană este un pilon important al economiei UE, fiind un sector major în ceea ce priveşte producţia şi locurile de muncă, iar acest sector va funcţiona eficient doar în strânsă legătură cu tranziţia ecologică prin necesitatea de a reduce emisiile poluante, tranziţia digitală prin integrarea tehnologiilor de vârf, cum ar fi vehiculele autonome şi conectate, globalizarea pieţei prin concurenţa tot mai intensă de la producătorii din afaceri noneuropene şi schimbările de reglementare prin presiuni din partea legislaţiei UE, cum ar fi standardele stricte de emisii şi cerinţele de siguranţă;14. subliniază importanţa Master Planului General pentru Transporturi în România (MPGT) pentru implementarea unui sistem de transport eficient economic, sustenabil, sigur, cu impact redus asupra mediului, abordând două direcţii principale: dezvoltarea infrastructurii de transport de-a lungul reţelei TEN-T şi modernizarea infrastructurii de transport existente;
    15. recomandă colaborarea cu Ministerul Energiei care, prin specificul activităţii sale, poate susţine următoarele puncte: pilonul Inovare şi digitalizare, pilonul Mobilitate curată, pilonul Competitivitate şi rezilienţa lanţului de aprovizionare, pilonul Competenţe şi dimensiunea socială, pilonul Îmbunătăţirea accesului nostru pe piaţă, asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile şi garantarea securităţii noastre economice;16. recomandă promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producţie (minereu de cupru - produs finit) în industria cuprului din România, prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în ţară a produselor finite din cupru în concordanţă cu dezvoltarea industriei auto, pentru a reduce importurile de produse similare din alte ţări;17. recomandă asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe teritoriul ţării a bateriilor;18. recomandă sprijinirea industriei producătoare de componente şi subansamble pentru maşini electrice;19. atrage atenţia asupra faptului că România este un mare importator de maşini uzate, în principal din alte state membre ale UE, astfel încât, pe baza statisticilor de la Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări, în 2021 peste 50% din parcul auto era format din autovehicule mai vechi de 16 ani, iar ponderea acestora a crescut în 2022;20. se impun un grad ridicat de discernământ şi o bună informare tehnică în selectarea vehiculelor care trebuie eliminate din circulaţie. Vârsta unui vehicul nu este întotdeauna direct proporţională cu poluarea pe care vehiculul o produce, aici intervenind o multitudine de factori de natură tehnică, printre care se află gradul de uzură, gradul de întreţinere, stilul de exploatare, frecvenţa de exploatare, calitatea combustibililor, temperaturile exterioare etc.;21. subliniază faptul că staţiile de inspecţie tehnică periodică de la nivel naţional, prin funcţionarea lor corectă, alături de verificările efectuate cu stricteţe de către Registrul Auto Român, pot avea un rol mai important în atingerea obiectivelor de reducere a poluării decât multe procese de supra-reglementare în domeniul transporturilor, ele acţionând ca un filtru capabil să discearnă între un vehicul relativ nou, dar cu întreţinere precară, care poluează mai mult decât un vehicul cu o vârstă mai mare, dar cu întreţinere perfectă a sistemelor, care gestionează funcţionarea motorului şi sistemul de tratare a compuşilor rezultaţi în urma proceselor de combustie;
    22. atrage atenţia asupra cantităţilor considerabile de deşeuri complexe rezultate din vehiculele scoase din uz de care România trebuie să se ocupe prin centrele de dezmembrare existente care nu deţin tehnologiile necesare, pentru a recupera o cantitate de componente şi materiale atât de mare pe cât ar fi posibil cu ajutorul tehnologiilor de ultimă generaţie utilizate în alte ţări precum Germania, Austria, Franţa sau Japonia;23. atrage atenţia asupra procesului de reciclare auto din România, unde vehicule scoase din uz ajung fie în centrele de dezmembrări auto, fie în centrele de reciclare de tip Remat unde, de obicei, materialele metalice sunt separate de cele nemetalice în vederea reciclării, iar de cele mai multe ori doar metalele ajung să fie reciclate;24. recomandă promovarea şi cultivarea spiritului civic în sensul evitării risipei în domeniul transporturilor, astfel încât vehiculele să nu fie percepute de către populaţie ca fiind bunuri de consum, ci bunuri durabile, atât din punctul de vedere al definiţiei economice, cât şi din punct de vedere practic;25. recomandă reglementări de natură practică menite să asigure reparabilitatea vehiculelor un număr minim de ani de la data producţiei, stabilit prin lege, pentru ca acestea să nu devină consumabile sau contribuitori majori la gradul de poluare din pricina imposibilităţii tehnice sau nefezabilităţii economice a reparaţiilor sistemelor de propulsie şi tratare a gazelor de evacuare;26. atrage atenţia asupra faptului că vor trebui aplicate modificări asupra reglementărilor de protecţie a consumatorului prin prisma faptului că puterile generate de motoarele vehiculelor electrice alimentate din baterii variază mult în funcţie de gradul de încărcare al bateriei, temperaturile exterioare, temperaturile bateriilor etc., fenomen care va genera nemulţumiri în rândul consumatorilor pe motivul achiziţionării unui vehicul cu putere variabilă;27. recomandă efectuarea de studii amănunţite pentru a putea face distincţia clară între ceea ce considerăm un vehicul nepoluant şi un vehicul care, deşi aparent nu poluează în exploatare, poluează în momentul producţiei şi în momentul casării.
    Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 1 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
    p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
    NATALIA-ELENA INTOTERO    Bucureşti, 1 octombrie 2025.Nr. 58.------




    logo Blog