Structură Act

Comunicate
DECIZIA nr. 295 din 15 septembrie 2025refritoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare
EMITENT
  • ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1043 din 12 noiembrie 2025Data intrării în vigoare 12-11-2025


    Dosar nr. 2.705/1/2024
    Mariana Constantinescu- vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului
    Carmen Elena Popoiag- preşedintele Secţiei I civile
    Adina Oana Surdu
    		- preşedintele Secţiei a II-a civile
    Elena Diana Tămagă- preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
    Lavinia Curelea- judecător la Secţia I civilă
    Adina Georgeta Ponea- judecător la Secţia I civilă
    Irina Alexandra Boldea- judecător la Secţia I civilă
    Liviu Eugen Făget- judecător la Secţia I civilă
    Mihaela Glodeanu- judecător la Secţia I civilă
    Mirela Poliţeanu- judecător la Secţia a II-a civilă
    Cosmin Horia Mihăianu- judecător la Secţia a II-a civilă
    Valentina Vrabie- judecător la Secţia a II-a civilă
    Diana Manole
    		- judecător la Secţia a II-a civilă
    Marcela Marta Iacob- judecător la Secţia a II-a civilă
    Gabriela Elena Bogasiu- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Gheza Attila Farmathy- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Vasile Bîcu- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Ştefania Dragoe- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Bogdan Cristea- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.705/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 6.955/118/2023 şi de Tribunalul Prahova - Secţia I civilă în Dosarul nr. 4.364/105/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la termenul anterior s-a constatat că sesizările sunt admisibile, fiind amânată judecata cauzei în vederea verificării jurisprudenţei Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, care a transmis un răspuns cu privire la orientarea în cadrul acestei secţii.6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularii şi obiectul sesizărilor7. Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin Încheierea din 1 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 6.955/118/2023, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Dacă drepturile salariale cuvenite ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la Direcţia Naţională Anticorupţie pot fi stabilite prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie corespunzător timpului servit în calitate de poliţist, conform gradaţiilor prevăzute la art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
    8. Ulterior, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 8 octombrie 2024, în Dosarul nr. 4.364/105/2023, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Dacă ofiţerii de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază de majorarea salariului de bază cu valoarea gradaţiilor corespunzătoare timpului servit, prevăzută de art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.9. Având în vedere existenţa unei strânse legături între obiectul primei sesizări şi obiectul sesizării înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea Dosarului nr. 2.897/1/2024 la Dosarul nr. 2.705/1/2024.    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării10. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002)Articolul 10(1) În scopul efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor de corupţie, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează ofiţeri de poliţie, constituind poliţia judiciară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. (...)(8) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, pe perioada numirii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă. Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul administraţiei şi internelor privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se exercită deprocurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară se exercită de ministrul administraţiei şi internelor, la propunerea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
    11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 120/2018, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016)Articolul 7(1) În cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează, în limita posturilor prevăzute de lege, ofiţeri şi agenţi de poliţie detaşaţi în vederea efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor date de lege în competenţa direcţiei.(2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune la solicitarea procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora. (...)(7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare. (...)(9) Salarizarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se realizează potrivit dispoziţiilor legale aplicabile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. (...)
    12. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017)Anexa nr. V - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ şi Curtea Constituţională - capitolul VIII - Reglementări specifice personalului din sistemul justiţieiArticolul 22(...)(3) Salariul de bază se stabileşte potrivit prezentei anexe, cap. I lit. A nr. crt. 6 pentru agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi cap. I lit. B nr. crt. 4 pentru ofiţerii de poliţie judiciară. Şefii de birou din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază de indemnizaţia de încadrare corespunzătoare funcţiei de prim-procuror adjunct din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, iar şefii de serviciu de indemnizaţia de încadrare corespunzătoare funcţiei de prim-procuror în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie. Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază de drepturile prevăzute în prezenta anexă. (...)(4) Indemnizaţiile de încadrare sau salariile de bază, precum şi alte drepturi salariale ale personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se stabilesc de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, potrivit legii.
    Anexa nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională“ - capitolul II - Reglementări specifice personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţionalăSecţiunea a 2-a - Soldele de funcţie şi salariile de funcţieArticolul 11(1) Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la 1-7 gradaţii, în raport cu timpul servit în calitate de personal militar, poliţist şi funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.(2) Soldele de funcţie/Salariile de funcţie prevăzute la cap. I din prezenta anexă sunt la gradaţia 0. (...)(4) Intervalele de timp în funcţie de care se acordă cele 7 gradaţii, precum şi procentele corespunzătoare acestora, calculate la solda de funcţie/salariul de funcţie avută/avut la data îndeplinirii condiţiilor de trecere în gradaţie şi incluse în solda de funcţie/salariul de funcţie, sunt următoarele:a) gradaţia I - de la 3 la 6 ani - şi se determină prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie prevăzut la cap. I din prezenta anexă cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcţie/salariului de funcţie;b) gradaţia a II-a - de la 6 la 9 ani - şi se determină prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcţie/salariului de funcţie;c) gradaţia a III-a - de la 9 la 12 ani - şi se determină prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcţie/salariului de funcţie;
    d) gradaţia a IV-a - de la 12 la 15 ani - şi se determină prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcţie/salariului de funcţie;e) gradaţia a V-a - de la 15 la 18 ani - şi se determină prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcţie/salariului de funcţie;f) gradaţia a VI-a - de la 18 la 21 de ani - şi se determină prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcţie/salariului de funcţie;g) gradaţia a VII-a - peste 21 de ani - şi se determină prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcţie/salariului de funcţie. (...)    Secţiunea a 8-a - Salarizarea personalului militar, a poliţiştilor şi a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională sau în regii autonome ori în companii naţionale aflate în subordinea/coordonarea acestora, precum şi salarizarea cadrelor militare şi personalului civil de specialitate din structurile militare ale autorităţii judecătoreşti§1. Salarizarea personalului militar, a poliţiştilor şi a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare detaşaţi în afara instituţiilor
    Articolul 65(1) Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională din care provin sau în regii autonome ori în companii naţionale aflate în subordinea/coordonarea acestora beneficiază de următoarele drepturi salariale:a) salariul de bază al funcţiei îndeplinite, indemnizaţii, premii, sporuri, precum şi alte drepturi de natură salarială care se acordă personalului civil din entităţile unde îşi desfăşoară activitatea, potrivit reglementărilor care se aplică în entităţile respective;b) solda de grad/salariul gradului profesional deţinut.(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a) se plătesc de către entităţile unde personalul detaşat îşi desfăşoară activitatea.(3) Drepturile prevăzute la alin. (1) lit. b) se plătesc de către instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională de unde personalul a fost detaşat.(4) În situaţia în care drepturile salariale lunare prevăzute la alin. (1) sunt mai mici decât cele ce li s-ar cuveni ca militari, poliţişti sau funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare încadraţi în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, din care provin, pe funcţii stabilite potrivit alin. (5), cei în cauză pot opta pentru soldele lunare, respectiv salariile lunare, corespunzătoare acestor funcţii. În acest caz, diferenţa până la nivelul soldelor lunare, respectiv salariilor lunare cuvenite în calitate de personal militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare se acordă de către instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională de unde personalul a fost detaşat.
    III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de dreptA. Dosarul nr. 6.955/118/2023 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal13. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 6.955/118/2023, reclamantul P.M.D. a chemat în judecată pe pârâta Direcţia Naţională Anticorupţie, solicitând instanţei să dispună obligarea pârâtei la:a) calcularea şi plata despăgubirilor reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale ce includ majorarea salariului de bază cu valoarea gradaţiilor corespunzătoare timpului servit în calitate de poliţist, conform art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, şi drepturile salariale încasate, începând cu luna octombrie 2020 şi până la data trecerii în rezervă;b) calcularea şi plata sumelor reprezentând reactualizarea drepturilor solicitate, începând cu data scadenţei lunare a fiecărei sume şi până la data plăţii lor.
    14. În motivare, reclamantul a susţinut că a exercitat funcţia de ofiţer de poliţie judiciară, cu grad profesional de comisar-şef în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin detaşare de la Ministerul Afacerilor Interne.15. După intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a emis succesiv ordine prin care a stabilit cuantumul salariului de bază al reclamantului, fără să includă majorarea cu valoarea gradaţiilor corespunzătoare timpului servit în calitate de poliţist, conform art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.16. În acest context, a subliniat că salariul de bază a fost stabilit prin aplicarea gradaţiilor corespunzătoare vechimii în muncă prevăzute de art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017, însă nu a fost avută în vedere vechimea în funcţie/în specialitate.17. Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.18. În apărare, a susţinut că salarizarea ofiţerului de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie trebuie să fie similară cu cea a unui procuror cu grad de judecătorie.19. În continuare, a arătat că dreptul la acordarea celor 7 gradaţii prevăzute de art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă vechimea în funcţie aplicabilă soldei de funcţie, care însă nu se regăseşte în sistemul de salarizare al ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi în structurile Ministerului Public.
    B. Dosarul nr. 4.364/105/2023 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă20. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova - Secţia I civilă cu nr. 4.364/105/2023, mai mulţi reclamanţi au solicitat obligarea pârâtei Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism la calcularea şi plata despăgubirilor reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale ce includ majorarea salariului de bază stabilit cu valoarea gradaţiilor corespunzătoare timpului servit în calitate de poliţişti, conform art. 11 din anexa nr. VI din Legea-cadru 153/2017, şi drepturile salariale încasate, începând cu luna decembrie 2018 şi pentru viitor, precum şi actualizarea sumelor cuvenite cu rata inflaţiei la care se adaugă dobânda legală penalizatoare.21. În motivare, reclamanţii au invocat motive similare celor din cererea de chemare în judecată înregistrată în Dosarul nr. 6.955/118/2023.22. Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca prescrisă, pentru pretenţiile anterioare datei de 25 octombrie 2020, şi ca neîntemeiată, pentru restul pretenţiilor.23. În apărare, a susţinut că salarizarea în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 nu constituie o discriminare în sensul Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000).
    IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii24. Completul de judecată din cadrul Tribunalului Constanţa a apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.25. În acest sens a menţionat că problema de drept identificată prezintă un grad de dificultate ridicat, de natură a justifica intervenţia instanţei supreme, având în vedere că îşi are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare.26. A mai arătat că reclamantul nu a solicitat recunoaşterea beneficiului salarizării pe verticală corespunzător vechimii în funcţia de procuror prevăzută la capitolul I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, ci de a beneficia de majorările corespunzătoare celor 7 gradaţii prevăzute de art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.27. Instanţa de trimitere a apreciat că dezlegarea dată prin Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu vizează chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, fiind astfel îndeplinită condiţia nestatuării anterioare a instanţei supreme.28. De asemenea, completul de judecată din cadrul Tribunalului Prahova a apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.V. Punctele de vedere ale părţilor asupra chestiunii de drept29.
     Părţile nu au prezentat puncte de vedere asupra chestiunii de drept.    VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunii de drept30. Completul de judecată din cadrul Tribunalului Constanţa a apreciat că drepturile salariale cuvenite ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la Direcţia Naţională Anticorupţie nu pot fi stabilite prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie corespunzător timpului servit în calitate de poliţist, conform gradaţiilor prevăzute de art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.31. În acest sens a considerat că ofiţerii de poliţie judiciară pot beneficia de drepturile conferite de art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prin majorarea salariului de funcţie corespunzător timpului servit în calitate de poliţist, conform gradaţiilor prevăzute de textul de lege, numai la încetarea detaşării la Direcţia Naţională Anticorupţie, când aceştia revin pe funcţiile corespunzătoare deţinute în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.32. Completul de judecată din cadrul Tribunalului Prahova a apreciat că salarizarea ofiţerilor de poliţie judiciară pe perioada detaşării în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face potrivit reglementărilor care se aplică familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Justiţie“, prin trimiterile făcute de legiuitor la drepturile salariale cuvenite unui procuror cu grad de judecătorie, beneficiind numai de variaţiile salariului de bază în funcţie de indemnizaţia stabilită pentru vechimea de 0-3 ani, fără a putea acumula vechime în funcţia vizată de cap. I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017.VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale33. Din răspunsurile transmise de instanţele consultate au rezultat două opinii.
    34. Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că drepturile salariale cuvenite ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la Direcţia Naţională Anticorupţie/Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi stabilite prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie corespunzător timpului servit în calitate de poliţist, conform gradaţiilor de la art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.35. S-a argumentat că, în condiţiile în care nu pot acumula vechimea în funcţie aplicabilă magistraţilor, ofiţerii de poliţie judiciară detaşaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie/Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism acumulează vechimea relevantă pentru funcţia de poliţist, calculată potrivit timpului servit în această calitate, adică cele 7 gradaţii prevăzute în anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. De altfel, incidenţa art. 65 din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu exclude ca, pe perioada detaşării la Direcţia Naţională Anticorupţie/Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ofiţerii de poliţie judiciară să beneficieze de cele 7 gradaţii reglementate de art. 11 din anexa nr. VI la aceeaşi lege.36. Într-o a doua opinie s-a apreciat că drepturile salariale cuvenite ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la Direcţia Naţională Anticorupţie/Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nu pot fi stabilite prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie corespunzător timpului servit în calitate de poliţist, conform gradaţiilor de la art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.37. S-a argumentat că, deşi pe perioada detaşării ofiţerii de poliţie judiciară acumulează o vechime relevantă pentru funcţia de poliţist, calculată potrivit timpului servit în această calitate corespunzător celor 7 gradaţii prevăzute în art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, drepturile salariale cuvenite acestora nu pot fi însă stabilite prin majorarea conform acestor gradaţii, faţă de conţinutul art. 65 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. De altfel, art. 22 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 stabileşte un regim derogatoriu în privinţa salarizării ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie/Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, nefiind permisă cumularea beneficiilor prevăzute de normele generale cu cele cuprinse în normele speciale, întrucât s-ar crea o lex tertia. Ca atare, ofiţerii de poliţie judiciară pot beneficia de drepturile conferite de art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, prin majorarea salariului de funcţie corespunzător timpului servit în calitate de poliţist, conform gradaţiilor prevăzute de textul de lege, numai la încetarea detaşării la Direcţia Naţională Anticorupţie, când aceştia revin pe funcţiile corespunzătoare deţinute în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.38. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizărilor conexate.    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale39. Nu au fost identificate decizii relevante pronunţate de Curtea Constituţională în exercitarea controlului de constituţionalitate a dispoziţiilor legale supuse interpretării.
    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie40. Prin Decizia nr. 31 din 17 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 27 iulie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea principiului ierarhizării atât pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, potrivit art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, în cazul personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B de la cap. I din anexa nr. V la acelaşi act normativ vizează aplicarea acestor dispoziţii doar în ceea ce priveşte vechimea în muncă, nu şi vechimea în funcţie.X. Raportul asupra chestiunii de drept41. Doi dintre judecătorii-raportori au apreciat că sesizările conexate sunt admisibile, propunând dezlegarea chestiunii de drept în sensul că, pe perioada detaşării, drepturile salariale cuvenite ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la Direcţia Naţională Anticorupţie şi/sau Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nu pot fi stabilite prin raportare la art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Al treilea judecător-raportor a apreciat că sesizările conexate sunt inadmisibile.XI. Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieXI.1. Asupra admisibilităţii sesizărilor42. Temeiul sesizărilor conexate este reprezentat de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi în materia asigurărilor sociale, parţial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispoziţiile art. 519 - 521 din Codul de procedură civilă.
    43. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal“, iar în conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi articol, „prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze“.44. Astfel, conform art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, „dacă, în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.45. Din analiza dispoziţiilor legale mai sus evocate rezultă că declanşarea procedurii hotărârii prealabile, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii de admisibilitate:a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac;c) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei;d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    46. Verificând îndeplinirea cumulativă a acestor condiţii de admisibilitate, se constată că procesele în care au fost formulate sesizările conexate au ca obiect obligarea pârâţilor autorităţi publice la calcularea şi plata despăgubirilor reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale ce includ majorarea salariului de bază cu valoarea gradaţiilor corespunzătoare timpului servit în calitate de poliţist, conform art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, şi drepturile salariale încasate.47. Rezultă, aşadar, că instanţele de trimitere au fost învestite cu soluţionarea unor litigii care se înscriu în domeniul de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris prin art. 1 alin. (1) şi (2) din actul normativ menţionat, reclamanţii făcând parte din categoria personalului plătit din fonduri publice, respectiv ofiţeri de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.48. Titularii sesizărilor sunt învestiţi cu soluţionarea cauzei în fond, în virtutea competenţei legale conturate de dispoziţiile art. 536 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la cele ale art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă.49. În mod neîndoielnic, lămurirea modului de interpretare a prevederilor art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în cazul ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi, reprezintă premisa fundamentală pentru soluţionarea obiectului dedus judecăţii, verificându-se şi condiţia de admisibilitate ca de chestiunea de drept sesizată să depindă soluţionarea pe fond a litigiului.50. De asemenea, întrebarea prealabilă, aceeaşi în ambele sesizări conexate, nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici nu constituie obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. Se impune a fi menţionat că Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a privit lămurirea modului de interpretare a prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv dacă, pentru personalul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B de la cap. I din anexa nr. V la acelaşi act normativ vizează aplicarea acestor dispoziţii doar în ceea ce priveşte vechimea în muncă, nu şi vechimea în funcţie.51. Cu alte cuvinte, problema juridică ce s-a impus a fi soluţionată prin intermediul mecanismului anterior de unificare a practicii judiciare a vizat situaţia ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul structurilor speciale din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv dacă, prin asimilarea făcută de legiuitor din punctul de vedere al salarizării, beneficiază şi de vechimea în funcţie specifică magistraţilor, raţionamentul judiciar fiind expus în rezolvarea principială a chestiunii de drept respective.52.
     În sesizările de faţă, raportat la obiectul dedus judecăţii, prin care ofiţerii de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul structurilor speciale de parchet solicită calcularea salariului de bază prin acordarea gradaţiilor aferente timpului servit în calitate de poliţist, se solicită a fi interpretate atât prevederile art. 11 din anexa nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională“, în considerarea celor expuse în cadrul Deciziei nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cât şi ale art. 65 din secţiunea a 8-a cap. II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, incident în ceea ce priveşte salarizarea poliţiştilor detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională.    53. Cât priveşte condiţia distinctă de admisibilitate, aceea ca sesizarea să privească o „chestiune de drept“, se reţine că admisibilitatea învestirii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu pronunţarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiţia existenţei unei chestiuni de drept reale, veritabile, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanţei supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acţiunii deduse judecăţii instanţei de trimitere. O interpretare contrară ar rezuma rolul instanţelor de drept comun la o simplă şi mecanică activitate „de trimitere“ şi de „preluare“ apoi, în hotărârile acestora, a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile, în timp ce Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-ar atribui funcţii similare instanţei care judecă prin delegare.54. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acţiunii, ci are un caracter autonom, iar condiţiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenţei sale sunt cele conturate în jurisprudenţa dezvoltată în aplicarea dispoziţiilor art. 519-521 din Codul de procedură civilă. Cerinţa ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate considerabilă este subsumată logic condiţiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât şi în temeiul art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce prin aceste mecanisme instanţa supremă realizează nemijlocit funcţia de asigurare a unei jurisprudenţe unitare, hotărârea prealabilă reprezentând un mijloc eficient de a preveni apariţia practicii neunitare, în contextul în care instanţele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenţei neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză.55. Ţinând cont de cele expuse anterior, se constată că sesizarea formulată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 6.955/118/2023 exprimă, în mod neîndoielnic, modalitatea duală de abordare a problemei juridice, potenţial generatoare de practică neunitară.56. Astfel, pe de o parte, interpretarea şi aplicarea art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, prin care personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la 1-7 gradaţii, în raport cu timpul servit în calitate de personal militar, poliţist şi funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, calculate la solda de funcţie/salariul de funcţie avută/avut la data îndeplinirii condiţiilor de trecere în gradaţie, se realizează în virtutea considerentelor expuse în paragrafele 93 şi 96 din Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.57. În această orientare, exprimată în cadrul unor hotărâri judecătoreşti definitive, s-a apreciat că menţionarea în cuprinsul unei decizii de interpretare obligatorie a prevederilor indicate anterior este suficientă pentru a concluziona asupra dreptului reclamanţilor la obţinerea gradaţiilor în raport cu timpul servit în calitate de poliţist, pe perioada detaşării şi la recalcularea salariului de bază.58. Pe de altă parte, într-o orientare diametral opusă, exprimată şi de Tribunalul Constanţa în cuprinsul sesizării, s-a apreciat că decizia de interpretare obligatorie vizează o altă ipoteză decât cea din prezenta cauză, iar trimiterile la prevederile art. 11 alin. (4) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 realizate în cuprinsul considerentelor pot fi avute în vedere în cazul ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi numai la revenirea în unităţile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Salarizarea acestei categorii de personal a fost reglementată la art. 65 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, care nu include şi gradaţiile în modul de determinare a salariului de bază.
    59. În atare situaţie, divergenţa jurisprudenţială se conturează pe fondul unei interpretări diferite date de instanţele de judecată prevederilor art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 la care s-a făcut trimitere în paragrafele 93 şi 96 din Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dar şi faţă de art. 65 din secţiunea a 8-a cap. II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, incident în ceea ce priveşte salarizarea poliţiştilor detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională.60. Aceasta în contextul în care, deşi instanţa supremă a reţinut că personalul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază, pe orizontală, de gradaţia rezultată din cap. I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, iar pe verticală, de gradaţia rezultată din art. 11 alin. (4) din anexa nr. VI la aceeaşi lege, confirmând că perioada în care au fost detaşaţi este acumulată ca vechime pentru funcţia de poliţie deţinută, pe de o parte, a recunoscut acest drept în condiţiile şi cu respectarea legii, iar, pe de altă parte, nu şi-a propus a lămuri regimul juridic al gradaţiilor şi condiţiile în care pot fi acordate pe perioada detaşării acestei categorii, nefiind o chestiune subsumată limitelor sesizării şi nici obiectului dedus judecăţii.61. Modalitatea de interpretare şi aplicare a considerentelor expuse în cadrul deciziei de interpretare obligatorie, determinând, astfel, pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti definitive, dar şi formularea unor opinii teoretice diametral opuse în cadrul colectivelor de judecători consultate, atrage necesitatea soluţionării pe fond a sesizărilor, din nevoia de asigurare a uniformităţii jurisprudenţiale.62. O atare problemă prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame rezolvarea ei de principiu, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii. Aceasta în contextul în care textul de lege ce se solicită a fi interpretat este aplicabil şi altor categorii profesionale, astfel că funcţia mecanismului procesual al întrebării prealabile se poate realiza în acest stadiu, prin preîntâmpinarea extinderii jurisprudenţei neunitare.63. În considerarea acestor argumente, faţă de împrejurarea că sesizarea formulată de Tribunalul Prahova, chiar dacă nu excelează asupra caracterului formal, antamează aceeaşi chestiune de drept, ce se impune a fi lămurită într-o manieră unitară, se constată că sunt îndeplinite cerinţele de admisibilitate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. În acest context, urmează să se dezlege modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, prin raportare la categoria profesională a ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, atât în lumina celor expuse în Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cât şi a art. 65 din secţiunea a 8-a cap. II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, incident în ceea ce priveşte salarizarea poliţiştilor detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională.    XI.2. Asupra fondului sesizărilor64. Aşa cum s-a antamat cu prilejul cercetării admisibilităţii sesizărilor, acestea vizează modul de interpretare şi aplicare atât a prevederilor art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru situaţia particulară a ofiţerilor de poliţie judiciară, detaşaţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, salarizaţi conform art. 65 din secţiunea a 8-a cap. II din anexa nr. VI din aceeaşi lege, aplicabil poliţiştilor detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cât şi a art. 22 alin. (3) din secţiunea a 6-a cap. VIII şi nr. crt. 4 lit. B cap. I din anexa nr. V din acelaşi act normativ, în lumina celor expuse în Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    65. Cu titlu preliminar, se impune a fi menţionat că Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a avut la origine un litigiu în care reclamanţii, ofiţeri de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul structurii speciale de parchet, au solicitat anularea ordinului emis de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi obligarea la emiterea unui nou ordin prin care să fie calculate salariile, cu luarea în calcul a vechimii în funcţie prin asimilare cu vechimea unui magistrat, prevăzută la cap. I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017.66. Prin decizia pronunţată, în interpretarea şi aplicarea principiului ierarhizării atât pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, potrivit prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că, „în cazul personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B de la cap. I din anexa nr. V la acelaşi act normativ vizează aplicarea acestor dispoziţii doar în ceea ce priveşte vechimea în muncă, nu şi vechimea în funcţie“.67. În cuprinsul raţionamentului judiciar expus în decizia menţionată anterior, s-a reţinut că: „91. Salarizarea agenţilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul celor două structuri speciale de parchet este reglementată prin trimiterile făcute de legiuitor la drepturile salariale cuvenite unui procuror cu grad de judecătorie. 92. Această categorie a poliţiştilor, al cărei salariu a fost determinat prin trimitere la salariul de bază corespunzător celui reglementat pentru funcţia de procuror cu grad de judecătorie, nu beneficiază decât de variaţiile salariului de bază în funcţie de indemnizaţia stabilită pentru vechimea de 0-3 ani, întrucât nu există nicio normă care să dea relevanţă vechimii în funcţia de ofiţer ori agent de poliţie, acumulată în cele două structuri de parchet. 93. Prin exercitarea activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, agenţii şi ofiţerii de poliţie detaşaţi la acestea nu pot acumula vechime în funcţia vizată de cap. I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, rămânând din perspectiva textului legal cu o vechime de «0» ani, ci acumulează o vechime relevantă pentru funcţia de poliţie deţinută, calculată potrivit timpului servit în această calitate, adică cele 7 gradaţii prevăzute în anexa nr. VI la aceeaşi lege.“68. Determinantă în preambulul raţionamentului judiciar este următoarea observaţie: deşi instanţa supremă a concluzionat că personalul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază, pe orizontală, de gradaţia rezultată din cap. I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, iar pe verticală, de gradaţia rezultată din art. 11 alin. (4) din anexa nr. VI la aceeaşi lege, confirmând că perioada de detaşare este avută în vedere la stabilirea gradaţiilor pentru timpul servit ca poliţist, pe de o parte, a recunoscut acest drept în condiţiile şi cu respectarea legii, iar, pe de altă parte, nu şi-a propus a lămuri regimul juridic al gradaţiilor şi condiţiile în care pot fi acordate pe perioada detaşării, nefiind o chestiune subsumată limitelor sesizării şi nici obiectului dedus judecăţii.69. Considerentele exprimate în cuprinsul deciziei de interpretare obligatorie, prezentate într-o succesiune logică, realizează raţionamentul juridic pe care se întemeiază soluţia pronunţată cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, astfel că trebuie privite într-un ansamblu unitar de argumente, prin raportare la circumstanţele concrete, particulare ale litigiului, ce au condus la necesitatea declanşării mecanismului reglementat de dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.70. Pornind de la această observaţie, beneficiul gradaţiilor rezultat din art. 11 alin. (4) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru personalul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se impune a fi analizat din perspectiva concretă, particulară a litigiilor cu care au fost învestite instanţele de trimitere, în corelare cu statutul categoriei de personal din care fac parte reclamanţii, dar şi cu principiile generale şi speciale ce guvernează în materia salarizării personalului plătit din fondurile publice, aplicabile situaţiilor prezente.71.
     Cât priveşte reglementarea statutului ofiţerilor de poliţie judiciară, trebuie avut în vedere cadrul normativ general reprezentat de dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ce fac trimitere la prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 360/2002).    72. Astfel, raportul de serviciu al poliţistului se poate modifica prin detaşare [art. 27^1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002], operaţiune ce constă în schimbarea temporară a locului de muncă şi exercitarea atribuţiilor în cadrul altor unităţi/structuri din Ministerul Afacerilor Interne ori la alte instituţii sau autorităţi publice, la solicitarea acestora. Detaşarea se dispune în interesul unităţii în cadrul căreia poliţistul urmează să îşi desfăşoare activitatea (art. 27^8 din Legea nr. 360/2002).73. În vederea modificării raportului de serviciu, poliţistul se numeşte într-un stat de organizare, denumit în continuare stat anexă (art. 27^4 din Legea nr. 360/2002). Detaşarea poliţistului la instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, la alte autorităţi şi instituţii publice se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop (art. 27^10 din Legea nr. 360/2002). Încetarea detaşării, realizată potrivit art. 27^10 alin. (1), determină revenirea poliţistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcţie potrivit art. 27^31 (art. 27^11 din Legea nr. 360/2002).74. Pentru situaţia particulară a ofiţerilor de poliţie detaşaţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie trebuie avut în vedere cadrul normativ special reprezentat de prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind înfiinţarea structurii speciale de parchet, prin care: În scopul efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor de corupţie, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează ofiţeri de poliţie, constituind poliţia judiciară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.(2) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea numai în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sub autoritatea exclusivă a procurorului şef al acestei direcţii. (...)(5) Detaşarea ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se face, la propunerea nominală a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, iar numirea acestora în funcţii se face prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii.(6) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară sunt detaşaţi în interesul serviciului pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii detaşării în funcţie, cu acordul acestora. (...)(7)
     Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare.    (8) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, pe perioada numirii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă. Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul administraţiei şi internelor privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se exercită de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.    75. O reglementare similară a fost prevăzută şi în art. 9^1 din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, astfel cum a fost introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.76. Ulterior a fost preluată în art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016, respectiv: (1) În cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează, în limita posturilor prevăzute de lege, ofiţeri şi agenţi de poliţie detaşaţi în vederea efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor date de lege în competenţa direcţiei.(2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune la solicitarea procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.(3) Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. (...)
    (5) Pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare. (...)(7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 şi art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.(8) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul- şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.(9) Salarizarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se realizează potrivit dispoziţiilor legale aplicabile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.    77. Din economia dispoziţiilor legale expuse anterior rezultă că ofiţerilor de poliţie judiciară, detaşaţi în cadrul structurilor distincte ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, li se consacră un statut special, mixt, în sensul în care operează o modificare temporară a locului muncii şi a raportului de subordonare, prin numirea în noua funcţie, dar se menţin drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie, aşa cum ele decurg din legislaţia specifică, inclusiv dreptul la un salariu lunar şi alte drepturi băneşti.78.
     Din cadrul normativ expus anterior s-ar putea deduce că, în materia salarizării ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi în structurile speciale de parchet, se menţin drepturile prevăzute de legiuitor pentru funcţionarii publici cu statut special din unităţile Ministerului Afacerilor Interne, aflaţi sub incidenţa Legii nr. 360/2002, respectiv salariul lunar, cu includerea tuturor componentelor menţionate de art. 4 din secţiunea a 2-a cap. II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, specifică Familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională“, printre care şi gradaţiile aferente timpului servit ca poliţist, detaliate de prevederile art. 11 din aceeaşi anexă.    79. Însă, privind retrospectiv evoluţia legislativă în materia salarizării ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aplicabilă în mod corespunzător şi celor detaşaţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, se observă că Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 161/2003), a condus la o schimbare de optică legislativă, respectiv acordarea unei indemnizaţii, echivalentă cu cea a unui magistrat cu grad de curte de apel, aceasta reprezentând unica formă de salarizare (art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, în forma modificată prin Legea nr. 161/2003).80. Începând cu intrarea în vigoare a acestui act normativ, determinat de importanţa deosebită a activităţii prestate, legiuitorul a înţeles să instituie o derogare totală în materia salarizării ofiţerului de poliţie judiciară detaşat în structura specială de parchet. Astfel, se renunţă la sistemul prevăzut de Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, cu modificările şi completările ulterioare, sistem care opera cu noţiunile de soldă de funcţie, soldă de grad, soldă de merit, indemnizaţie de comandă, gradaţii şi indemnizaţie de dispozitiv.81. În cuprinsul actului normativ cu caracter special se reglementează în favoarea ofiţerului de poliţie judiciară o indemnizaţie într-un cuantum fix şi net superior, menţionânduse, în mod expres, că reprezenta unica formă de salarizare.82. Ulterior, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006), păstrează noţiunea de salariu de bază pentru ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, stabilit, conform nr. crt. 28 de la lit. A din anexă, la nivelul indemnizaţiei obţinute de un judecător, procuror cu grad de judecătorie, vechime peste 3 ani. În acelaşi timp, menţine în favoarea acestora şi drepturile prevăzute în anexa nr. 4 la Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare, de exemplu, salariul pentru gradul profesional şi gradaţiile prevăzute de art. 9 alin. (1) din acelaşi act normativ.83. Această modalitate de reglementare instituie, pentru ofiţerul de poliţie judiciară detaşat în cadrul structurilor speciale de parchet, un sistem mixt de salarizare, compus din salariul de bază determinat potrivit legii de salarizare a personalului din Justiţie, precum şi din sporurile, gradele, gradaţiile, indemnizaţiile prevăzute de legea privind salarizarea poliţiştilor.84. Legea-cadru nr. 153/2017 menţine sistemul mixt de salarizare, dar într-o variantă diferită faţă de cea anterioară. În raport cu prevederile art. 10 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 se impun a fi avute în vedere, în principal, dispoziţiile din anexa nr. VI specifică Familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională“, care în cap. II secţiunea a 8-a, dedicată salarizării poliţiştilor detaşaţi în afara instituţiilor, art. 65 menţionează următoarele: poliţiştii, detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională beneficiază de următoarele drepturi salariale: a) salariul de bază al funcţiei îndeplinite, indemnizaţii, premii, sporuri, precum şi alte drepturi de natură salarială care se acordă personalului civil din entităţile unde îşi desfăşoară activitatea, potrivit reglementărilor care se aplică în entităţile respective; b) salariul gradului profesional deţinut. (2) Drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a) se plătesc de către entităţile unde personalul detaşat îşi desfăşoară activitatea. (3) Drepturile prevăzute la alin. (1) lit. b) se plătesc de către instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională de unde personalul a fost detaşat.
    85. În considerarea acestor prevederi, aplicabile funcţionarilor publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiilor de apărare şi ordine publică, în cuprinsul art. 22 alin. (3) din secţiunea a 6-a cap. VIII din anexa nr. V - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ şi Curtea Constituţională, pentru ofiţerii de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-a reglementat, în mod expres, un salariu de bază, stabilit la nivelul indemnizaţiei de încadrare pentru funcţia de procuror din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, baza 0-3 ani. Tot în favoarea acestei categorii de personal au fost menţionate şi drepturile prevăzute în prezenta anexă (de exemplu, spor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, spor de confidenţialitate, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică).86. Interpretând literal normele juridice cuprinse în Legea-cadru nr. 153/2017, identificate anterior, concluzia care se desprinde este aceea că, pentru ofiţerii de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul structurilor speciale de parchet, salariul de bază al funcţiei prestate, sporurile, precum şi alte drepturi de natură salarială sunt cele prevăzute în anexa nr. V din această lege, achitate corespunzător numirii în funcţie de către entitatea în interesul căreia a fost efectuată detaşarea.87. Este de amintit că interpretarea literală (declarativă) este impusă de concluzia că între formularea literală (lingvistică) a normei civile şi conţinutul său real există o concordanţă deplină şi perfectă. În consecinţă, norma juridică nu poate fi aplicată nici extensiv, pentru a include alte situaţii practice necuprinse în ipoteza acesteia, şi nici restrictiv, pentru a exclude anumite situaţii practice aparent cuprinse în ipoteza sa, deoarece lex dixit quam voluit.88. În procesul de decelare a voinţei legiuitorului se impune a se observa că nu există niciun indiciu în conţinutul textelor legale precitate, care să susţină o altă interpretare. Or, în lipsa unei menţiuni exprese a legiuitorului, în sensul calculării salariului de bază şi prin raportare la gradaţiile identificate în art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru ofiţerii de poliţie judiciară detaşaţi, salarizarea acestora nu poate fi acordată decât în condiţiile prevăzute în art. 65 din secţiunea a 8-a cap. II al anexei nr. VI coroborat cu art. 22 alin. (3) din secţiunea a 6-a cap. VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017.89. Aceasta întrucât ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, iar introducerea de către interpret a unor drepturi suplimentare, de natura gradaţiilor pentru timpul servit în calitate de poliţist, ar însemna o adăugare la textul art. 65 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, aspect neîngăduit, în lipsa unei prevederi exprese în acest sens.90. De altfel, atunci când legiuitorul a dorit să stabilească anumite drepturi băneşti în favoarea ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi, a folosit o exprimare explicită în acest sens, aspect care rezultă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, ale cărei prevederi au fost menţionate anterior.91. Mai trebuie avut în vedere faptul că acordarea gradaţiilor pentru timpul servit ca poliţist, în conformitate cu prevederile art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, se realizează prin raportare la salariul de funcţie prevăzut pentru poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din instituţiile publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională în cap. I din anexa nr. VI la aceeaşi lege. Lecturând această din urmă reglementare, se constată că legiuitorul identifică, într-un tabel ierarhizat, drepturi salariale individualizate fiecărei funcţii corespunzătoare câte unui grad din instituţiile publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională (spre exemplu: pentru funcţii corespunzătoare gradului de subinspector de poliţie este prevăzut un minimum de 4.087 lei şi un maximum de 4.259 lei, pentru funcţii corespunzătoare gradului de comisar de poliţie este prevăzut un minimum de 5.212 lei şi un maximum de 5.528 lei).
    92. Acest salariu de funcţie, spre deosebire de salariul de bază prevăzut de art. 22 alin. (3) din secţiunea a 6-a cap. VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 în acelaşi cuantum pentru toţi ofiţerii de poliţie judiciară detaşaţi, este diferenţiat, chiar în cadrul aceleaşi categorii (spre exemplu, ofiţeri de poliţie), în raport cu nivelul studiilor, pregătirea profesională, atribuţiile ce revin fiecărei funcţii, solicitările la efort, complexitatea şi gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, precum şi cu eşalonul la care se desfăşoară activitatea.93. Or, gradaţia se raportează la aceste salarii de funcţii ierarhizate tabelar, iar nu la orice alt salariu de bază acordat ofiţerului de poliţie judiciară detaşat la alte instituţii decât cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.94. Formula de calcul reglementată de art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 are ca reper salariul de funcţie, distinct ca natură juridică şi cuantum faţă de salariul de bază prevăzut în anexa nr. V la aceeaşi lege, astfel că nu s-ar putea accepta o analogie între cele două salarii, pentru a schimba paradigma textului de lege, în absenţa unei reglementări exprese (aşa cum se menţionează, în cazul judecătorilor şi procurorilor militari, că indemnizaţia de încadrare reprezintă solda de funcţie), după cum nu se pot cumula beneficii prevăzute în norma cu caracter general şi cele cuprinse în dispoziţiile speciale.95. Într-un ultim argument, ofiţerii de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul structurilor speciale de parchet au posibilitatea de a opta pentru salariile lunare, corespunzătoare acestor funcţii, care să includă şi gradaţiile corespunzătoare timpului servit în calitate de poliţist, opţiune conferită prin art. 65 alin. (4) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.96. Concluzionând, textele legale nu pot fi extinse peste înţelesul lor literal şi, în consecinţă, majorarea salariului de funcţie, corespunzător timpului servit în calitate de poliţist, pentru ofiţerii de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul structurilor speciale de parchet, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru ofiţerii de poliţie judiciară ce prestează activitate în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, nu poate fi realizată, forma de salarizare a acestei categorii de personal, pe perioada detaşării, fiind exclusiv cea prevăzută în art. 65 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 coroborat cu art. 22 alin. (3) din secţiunea a 6-a cap. VIII al anexei nr. V la aceeaşi lege.97. Pentru aceste motive, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIEÎn numele legiiDECIDE:Admite sesizările conexate formulate de Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 6.955/118/2023 şi de Tribunalul Prahova - Secţia I civilă în Dosarul nr. 4.364/105/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:Pe perioada detaşării, drepturile salariale cuvenite ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la Direcţia Naţională Anticorupţie şi/sau Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nu pot fi stabilite prin raportare la articolul analizat.Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 septembrie 2025.
    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    MARIANA CONSTANTINESCU
    Magistrat-asistent,
    Cristian Balacciu    -----




    logo Blog