HOTĂRÂRE nr. 138 din 10 noiembrie 2025referitoare la propunerea de Decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene şi de abrogare a Deciziei (UE, Euratom) 2020/2.053 - COM (2025) 574 final
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1047 din 13 noiembrie 2025Data intrării în vigoare 13-11-2025
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/387 din 5.11.2025,Senatul adoptă prezenta hotărâre.Articolul 1Senatul României constată că propunerea de Decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene şi de abrogare a Deciziei (UE, Euratom) 2020/2.053 - COM (2025) 574 final respectă subsidiaritatea şi nu respectă proporţionalitatea.Articolul 2Senatul României:1. consideră că:a) propunerea urmăreşte modernizarea cadrului de venituri al bugetului Uniunii Europene, prin introducerea unor noi resurse proprii, ceea ce ar reduce ponderea contribuţiilor naţionale (bazate pe TVA şi VNB) în favoarea resurselor proprii autentice, precum taxele vamale;b) Comisia Europeană propune cinci noi tipuri de resurse proprii, precum şi ajustări ale sistemului actual;c) noile resurse identificate sunt:(i) ETS1 - 30% din veniturile obţinute din comercializarea certificatelor de emisii, estimate la 9,6 miliarde euro anual;(ii) CBAM - 75% din veniturile provenite din mecanismul de ajustare la frontieră pentru carbon, cu o estimare de 1,4 miliarde euro anual;(iii) E-waste - 2 euro/kg pentru deşeurile de echipamente electrice şi electronice necolectate, ajustată anual cu inflaţia, cu venituri estimate la 15 miliarde euro anual;(iv) TEDOR - 15% din accizele aplicate produselor din tutun, cu venituri de aproximativ 11,2 miliarde euro anual;(v) CORE - contribuţie corporativă bazată pe cifra de afaceri, între 100.000 şi 750.000 euro/societate, generând circa 6,8 miliarde euro anual;d) în ceea ce priveşte resursele existente, propunerea prevede:(i) majorarea contribuţiei din plastic nereciclat la 1 euro/kg în 2028, cu ajustare anuală;(ii) reducerea costului de colectare pentru taxele vamale de la 25% la 10%;(iii) eliminarea plafonării bazei TVA şi a reducerilor forfetare aplicate unor resurse;(iv) creşterea plafoanelor resurselor proprii de la 1,40% la 1,75% din VNB pentru plăţi şi de la 1,46% la 1,81% pentru angajamente;(v) introducerea unui mecanism de criză care permite Comisiei să contracteze împrumuturi extraordinare în numele statelor membre, între 2028-2034, cu o majorare temporară a plafoanelor resurselor proprii cu 0,25 puncte procentuale, până la stingerea datoriilor rezultate;(vi) evaluarea resurselor proprii trebuie realizată atât individual, cât şi ca pachet integrat, pentru a identifica efectele reale asupra echilibrului bugetar şi asupra obiectivului de modernizare a sistemului de venituri al Uniunii. Analiza trebuie raportată la Cadrul financiar multianual şi la capacitatea acestuia de a asigura finanţarea adecvată a politicilor de coeziune şi agricultură, esenţiale pentru România;2. susţine că:a) modernizarea sistemului de resurse proprii ale Uniunii este necesară pentru consolidarea capacităţii financiare a UE şi reducerea dependenţei de contribuţiile bazate pe VNB, cu condiţia menţinerii unui echilibru echitabil între statele membre;b) România sprijină obiectivul general al diversificării surselor de venit ale bugetului UE, cu condiţia ca noile resurse să nu afecteze veniturile bugetului naţional şi să respecte principiul solidarităţii;c) implementarea noilor resurse trebuie însoţită de mecanisme de corecţie şi compensare, astfel încât statele cu un nivel mediu de dezvoltare să nu suporte o povară disproporţionată;d) se impune o evaluare de impact detaliată pentru fiecare resursă, pentru a garanta o aplicare echilibrată şi predictibilă în toate statele membre;e) România susţine menţinerea unei marje suficiente pentru finanţarea politicilor de coeziune, agricultură şi tranziţie verde, esenţiale pentru reducerea disparităţilor regionale;f) resursele proprii de tip ETS1 şi E-waste pot fi acceptate numai dacă o parte semnificativă a veniturilor rămâne la dispoziţia statelor membre pentru investiţii în tranziţia verde şi infrastructură de mediu;g) este necesar ca mecanismul de criză să asigure acces egal şi rapid pentru toate statele membre, iar împrumuturile să fie direcţionate către proiecte strategice, cu valoare adăugată pentru Uniune;h) România sprijină transparenţa şi simplificarea sistemului de resurse proprii, eliminarea ajustărilor forfetare şi consolidarea controlului parlamentar asupra utilizării fondurilor;i) se consideră esenţial ca noul sistem să contribuie la stabilitatea financiară a Uniunii, fără a creşte presiunea fiscală internă asupra cetăţenilor şi mediului de afaceri;3. atrage atenţia că:a) există rezerve privind resursa sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, întrucât România ar putea fi afectată de caracterul regresiv al acesteia şi de lipsa predictibilităţii veniturilor. Absenţa unui mecanism de corecţie poate genera o distribuţie inechitabilă a sarcinii între statele membre;b) resursa privind mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră se bazează pe venituri volatile, ceea ce poate amplifica incertitudinea bugetară. Se consideră necesară o analiză detaliată a impactului acestei surse asupra stabilităţii veniturilor Uniunii;c) în cazul resursei bazate pe cantitatea de echipamente electrice şi electronice necolectate (E-waste), se exprimă îngrijorări privind caracterul potenţial regresiv şi se recomandă introducerea unui mecanism de ajustare pentru a asigura echitatea între state;d) resursa proprie bazată pe accizele la tutun (TEDOR) nu este susţinută, deoarece afectează direct bugetul naţional prin reducerea sumelor provenite din accizele la tutun;e) în privinţa resursei corporative pentru Europa (CORE) se consideră necesară o analiză aprofundată, având în vedere că deductibilitatea contribuţiei societăţilor ar reduce baza impozabilă şi, implicit, veniturile din impozitul pe profit la bugetul general consolidat;f) se manifestă prudenţă în legătură cu modificările aduse resursei bazate pe deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate (PPW), deoarece nu există încă o evaluare completă privind eficienţa şi sustenabilitatea acesteia;g) în ceea ce priveşte resursele proprii tradiţionale (RPT/taxele vamale) nu se susţine reducerea costului de colectare la 10%, nivelul actual de 25% fiind considerat adecvat pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale statelor membre.Articolul 3Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 10 noiembrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEANBucureşti, 10 noiembrie 2025.Nr. 138.------

| EMITENT |
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/387 din 5.11.2025,Senatul adoptă prezenta hotărâre.Articolul 1Senatul României constată că propunerea de Decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene şi de abrogare a Deciziei (UE, Euratom) 2020/2.053 - COM (2025) 574 final respectă subsidiaritatea şi nu respectă proporţionalitatea.Articolul 2Senatul României:1. consideră că:a) propunerea urmăreşte modernizarea cadrului de venituri al bugetului Uniunii Europene, prin introducerea unor noi resurse proprii, ceea ce ar reduce ponderea contribuţiilor naţionale (bazate pe TVA şi VNB) în favoarea resurselor proprii autentice, precum taxele vamale;b) Comisia Europeană propune cinci noi tipuri de resurse proprii, precum şi ajustări ale sistemului actual;c) noile resurse identificate sunt:(i) ETS1 - 30% din veniturile obţinute din comercializarea certificatelor de emisii, estimate la 9,6 miliarde euro anual;(ii) CBAM - 75% din veniturile provenite din mecanismul de ajustare la frontieră pentru carbon, cu o estimare de 1,4 miliarde euro anual;(iii) E-waste - 2 euro/kg pentru deşeurile de echipamente electrice şi electronice necolectate, ajustată anual cu inflaţia, cu venituri estimate la 15 miliarde euro anual;(iv) TEDOR - 15% din accizele aplicate produselor din tutun, cu venituri de aproximativ 11,2 miliarde euro anual;(v) CORE - contribuţie corporativă bazată pe cifra de afaceri, între 100.000 şi 750.000 euro/societate, generând circa 6,8 miliarde euro anual;d) în ceea ce priveşte resursele existente, propunerea prevede:(i) majorarea contribuţiei din plastic nereciclat la 1 euro/kg în 2028, cu ajustare anuală;(ii) reducerea costului de colectare pentru taxele vamale de la 25% la 10%;(iii) eliminarea plafonării bazei TVA şi a reducerilor forfetare aplicate unor resurse;(iv) creşterea plafoanelor resurselor proprii de la 1,40% la 1,75% din VNB pentru plăţi şi de la 1,46% la 1,81% pentru angajamente;(v) introducerea unui mecanism de criză care permite Comisiei să contracteze împrumuturi extraordinare în numele statelor membre, între 2028-2034, cu o majorare temporară a plafoanelor resurselor proprii cu 0,25 puncte procentuale, până la stingerea datoriilor rezultate;(vi) evaluarea resurselor proprii trebuie realizată atât individual, cât şi ca pachet integrat, pentru a identifica efectele reale asupra echilibrului bugetar şi asupra obiectivului de modernizare a sistemului de venituri al Uniunii. Analiza trebuie raportată la Cadrul financiar multianual şi la capacitatea acestuia de a asigura finanţarea adecvată a politicilor de coeziune şi agricultură, esenţiale pentru România;2. susţine că:a) modernizarea sistemului de resurse proprii ale Uniunii este necesară pentru consolidarea capacităţii financiare a UE şi reducerea dependenţei de contribuţiile bazate pe VNB, cu condiţia menţinerii unui echilibru echitabil între statele membre;b) România sprijină obiectivul general al diversificării surselor de venit ale bugetului UE, cu condiţia ca noile resurse să nu afecteze veniturile bugetului naţional şi să respecte principiul solidarităţii;c) implementarea noilor resurse trebuie însoţită de mecanisme de corecţie şi compensare, astfel încât statele cu un nivel mediu de dezvoltare să nu suporte o povară disproporţionată;d) se impune o evaluare de impact detaliată pentru fiecare resursă, pentru a garanta o aplicare echilibrată şi predictibilă în toate statele membre;e) România susţine menţinerea unei marje suficiente pentru finanţarea politicilor de coeziune, agricultură şi tranziţie verde, esenţiale pentru reducerea disparităţilor regionale;f) resursele proprii de tip ETS1 şi E-waste pot fi acceptate numai dacă o parte semnificativă a veniturilor rămâne la dispoziţia statelor membre pentru investiţii în tranziţia verde şi infrastructură de mediu;g) este necesar ca mecanismul de criză să asigure acces egal şi rapid pentru toate statele membre, iar împrumuturile să fie direcţionate către proiecte strategice, cu valoare adăugată pentru Uniune;h) România sprijină transparenţa şi simplificarea sistemului de resurse proprii, eliminarea ajustărilor forfetare şi consolidarea controlului parlamentar asupra utilizării fondurilor;i) se consideră esenţial ca noul sistem să contribuie la stabilitatea financiară a Uniunii, fără a creşte presiunea fiscală internă asupra cetăţenilor şi mediului de afaceri;3. atrage atenţia că:a) există rezerve privind resursa sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, întrucât România ar putea fi afectată de caracterul regresiv al acesteia şi de lipsa predictibilităţii veniturilor. Absenţa unui mecanism de corecţie poate genera o distribuţie inechitabilă a sarcinii între statele membre;b) resursa privind mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră se bazează pe venituri volatile, ceea ce poate amplifica incertitudinea bugetară. Se consideră necesară o analiză detaliată a impactului acestei surse asupra stabilităţii veniturilor Uniunii;c) în cazul resursei bazate pe cantitatea de echipamente electrice şi electronice necolectate (E-waste), se exprimă îngrijorări privind caracterul potenţial regresiv şi se recomandă introducerea unui mecanism de ajustare pentru a asigura echitatea între state;d) resursa proprie bazată pe accizele la tutun (TEDOR) nu este susţinută, deoarece afectează direct bugetul naţional prin reducerea sumelor provenite din accizele la tutun;e) în privinţa resursei corporative pentru Europa (CORE) se consideră necesară o analiză aprofundată, având în vedere că deductibilitatea contribuţiei societăţilor ar reduce baza impozabilă şi, implicit, veniturile din impozitul pe profit la bugetul general consolidat;f) se manifestă prudenţă în legătură cu modificările aduse resursei bazate pe deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate (PPW), deoarece nu există încă o evaluare completă privind eficienţa şi sustenabilitatea acesteia;g) în ceea ce priveşte resursele proprii tradiţionale (RPT/taxele vamale) nu se susţine reducerea costului de colectare la 10%, nivelul actual de 25% fiind considerat adecvat pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale statelor membre.Articolul 3Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 10 noiembrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEANBucureşti, 10 noiembrie 2025.Nr. 138.------









