Structură Act

Comunicate
HOTĂRÂRE nr. 139 din 10 noiembrie 2025referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Raportul de analiză prospectivă strategică pe 2025 - Rezilienţă 2.0: consolidarea capacităţii UE de a prospera în condiţii de turbulenţe şi incertitudini - COM (2025) 484 final
EMITENT
  • SENATUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1047 din 13 noiembrie 2025Data intrării în vigoare 13-11-2025


    În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/384 din 4.11.2025,Senatul adoptă prezenta hotărâre.Articolul 1Senatul României:1.
     constată că:a) de la primul raport de analiză prospectivă strategică din 2020, ordinea mondială a fost afectată puternic; deşi primul raport a explorat conceptul de rezilienţă legat în principal de primele lecţii structurale desprinse în urma pandemiei de COVID-19, este momentul să se intensifice atât gradul de pregătire, cât şi rezilienţa, pentru a menţine şi a restabili statutul UE de actor puternic în această lume în schimbare;b) prin urmare, prezentul raport introduce noţiunea de Rezilienţă 2.0; amploarea, complexitatea, diversitatea şi persistenţa provocărilor viitoare impun un nou nivel de rezilienţă şi trecerea rapidă de la abordarea reactivă către o abordare transformatoare, proactivă şi orientată spre viitor;c) raportul contribuie la reflecţia asupra modului în care se poate realiza această trecere la un nou nivel de rezilienţă, analizează principalele tendinţe şi evoluţii pe termen lung şi prezintă factorilor de decizie posibilele acţiuni care trebuie întreprinse în prezent pentru realizarea idealului unei UE reziliente până în 2040;    2. consideră:a) în congruenţă cu Ministerul Afacerilor Externe, că:(i) principiul de rezilienţă abordat de raportul de prognoză al UE aferent anului 2025 dobândeşte valenţe multiple şi prezintă relevanţă pe fondul complexităţii, incertitudinii şi volatilităţii contextului geopolitic;(ii) ritmul accelerat al schimbărilor necesită o abordare cuprinzătoare pentru consolidarea rezilienţei pe termen lung a UE în toate domeniile critice, care să creeze sinergii între diferitele iniţiative sectoriale;
    b) de comun acord cu Ministerul Apărării Naţionale, că:(i) raportul oferă o perspectivă comprehensivă asupra evoluţiilor globale şi a modului în care UE îşi poate consolida rezilienţa în faţa provocărilor complexe din domeniile securităţii, economiei, mediului şi societăţii;(ii) documentul prezintă elemente esenţiale privind priorităţile strategice, capacităţile de apărare şi integrarea dimensiunilor civile şi militare în planificarea strategică europeană;c) similar cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, că:(i) documentul identifică în mod corect mega-tendinţele globale, printre care se numără şi accelerarea schimbărilor tehnologice, ca factor determinant pentru viitorul UE;(ii) susţine direcţia propusă ca UE să îşi asume un rol de lider în modelarea guvernanţei globale şi al garanţiilor pentru tehnologiile avansate, asigurând dezvoltarea unei IA sigure, transparente, responsabile şi centrate pe factorul uman, în conformitate cu valorile europene;(iii) dezvoltarea unor infrastructuri digitale sigure, a unor sisteme de colectare şi analiză a informaţiilor şi valorificarea sinergiilor civile şi militare devin imperative strategice;
    (iv) apreciază ca fiind vitale integrarea învăţării pe tot parcursul vieţii, promovarea alfabetizării în domeniul IA în rândul tuturor cetăţenilor şi stimularea absolvenţilor în domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii;    d) în simbioză cu Ministerul Energiei, că tranziţia energetică are un impact orizontal, cu reverberaţii în domenii multiple, astfel încât abordarea tactică a provocărilor pe care acest fenomen le comportă presupune o bună înţelegere a particularităţilor şi atuurilor României, implementarea acţiunilor şi măsurilor de consolidare a securităţii în aprovizionarea cu energie, o mai bună integrare în sistem a surselor noi de energie, modernizarea şi consolidarea infrastructurii energetice la nivel naţional;e) la unison cu Ministerul Sănătăţii, că susţine prevederile din raport pe linia securităţii sanitare şi eforturile UE de continuare a consolidării capacităţilor de asistenţă medicală în întreaga lume şi a investiţiilor în securitatea lanţurilor de aprovizionare cu medicamente;    3. subliniază:a) conjugat cu Ministerul Afacerilor Externe, că România a sprijinit consolidarea exerciţiului european de prognoză strategică şi a apreciat alegerea rezilienţei drept temă a raportului de prognoză strategică pentru 2025, cu atât mai mult cu cât UE se confruntă cu provocări de natură tot mai complexă;b) în convergenţă cu Ministerul Apărării Naţionale, că:(i) rezilienţa UE nu poate fi atinsă doar prin dezvoltarea capacităţilor militare, ci printr-o combinaţie între securitatea cibernetică, protecţia infrastructurilor critice, inovaţia tehnologică şi coeziunea socială;
    (ii) doar o abordare integrată va permite UE să rămână un actor global stabil şi credibil, într-un context internaţional marcat de incertitudine;    c) pe aceeaşi linie cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, că:(i) pe linia alinierii strategiilor naţionale, susţine integrarea conceptului de Rezilienţă 2.0 în strategiile naţionale privind digitalizarea, securitatea cibernetică şi comunicaţiile electronice, cu un accent proactiv pe anticiparea riscurilor şi oportunităţilor tehnologice;(ii) pe linia prioritizării investiţiilor în infrastructura digitală suverană, susţine alocarea de resurse şi crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea de centre de date securizate şi servicii de cloud la nivel naţional şi european, pentru a reduce dependenţa strategică de furnizorii non-UE;(iii) pe linia stimulării inovării şi cercetării în tehnologii critice, susţine sprijinirea ecosistemului naţional de cercetare şi dezvoltare în domenii-cheie precum IA, tehnologia cuantică şi securitatea cibernetică, pentru a contribui la consolidarea autonomiei strategice a UE;(iv) pe linia accelerării reformei educaţionale, susţine colaborarea interministerială pentru actualizarea programelor şcolare şi universitare, cu scopul de a dezvolta competenţe digitale avansate şi gândirea critică;(v)
     pe linia participării active la nivel european, susţine implicarea proactivă a României în dezbaterile şi iniţiativele UE privind guvernanţa tehnologică şi crearea de standarde globale, pentru a se asigura că interesele naţionale sunt respectate şi pentru a modela un viitor digital sigur şi etic;    d) în concordanţă cu Ministerul Energiei, că:(i) investiţiile substanţiale în sectorul energetic reprezintă un factor esenţial în consolidarea sistemului energetic; realizarea tranziţiei energetice se bazează pe investiţii masive în modernizarea, extinderea şi consolidarea infrastructurii energetice pentru preluarea în sistem a noii energii produse şi implementarea soluţiilor de stocare;(ii) viziunea României de dezvoltare a sectorului energetic se face în acord cu o abordare sustenabilă, care include surse low-carbon, precum gazele naturale şi energia nucleară, cărora ţara noastră le atribuie un rol esenţial în procesul de eliminare a riscurilor de securitate în aprovizionare şi de creştere a rezilienţei sistemului energetic în integralitatea sa;e) de comun acord cu Ministerul Sănătăţii, că:(i) susţine recomandarea privind elaborarea unei strategii cuprinzătoare de stocare la nivelul UE pentru a stimula crearea de rezerve publice şi private coordonate şi pentru a asigura disponibilitatea acestora în orice situaţie;(ii) recunoscând pe deplin rolul statelor membre în domeniul stocării şi al rezervelor strategice, consideră că o acţiune comună la nivelul UE ar putea contribui la consolidarea autonomiei strategice a Uniunii şi la reducerea riscului de dependenţă externă excesivă în privinţa materiilor prime şi a altor bunuri relevante în situaţii de criză.
    Articolul 2Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 10 noiembrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
    PREŞEDINTELE SENATULUI
    MIRCEA ABRUDEAN    Bucureşti, 10 noiembrie 2025.Nr. 139.-----




    logo Blog