Structură Act

Comunicate
DECIZIA nr. 296 din 15 septembrie 2025referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilorart. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 privind înfiinţarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii
EMITENT
  • ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1047 din 13 noiembrie 2025Data intrării în vigoare 13-11-2025


    Dosar nr. 535/1/2025
    Mariana Constantinescu- vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului
    Carmen Elena Popoiag- preşedintele Secţiei I civile
    Adina Oana Surdu
    		- preşedintele Secţiei a II-a civile
    Elena Diana Tămagă- preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
    Adina Georgeta Nicolae- judecător la Secţia I civilă
    Cristina Truţescu- judecător la Secţia I civilă
    Mariana Hortolomei- judecător la Secţia I civilă
    Ileana Ruxandra Tirică- judecător la Secţia I civilă
    Cristina Dobrescu- judecător la Secţia I civilă
    Mirela Poliţeanu- judecător la Secţia a II-a civilă
    Cosmin Horia Mihăianu- judecător la Secţia a II-a civilă
    Rodica Zaharia- judecător la Secţia a II-a civilă
    Valentina Vrabie
    		- judecător la Secţia a II-a civilă
    Ştefan Ioan Lucaciuc- judecător la Secţia a II-a civilă
    Maria Hrudei- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Vasile Bîcu- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Ştefania Dragoe- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Ramona Maria Gliga- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Emilian-Constantin Meiu- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 535/1/2025, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.048/120/2024 şi Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.442/90/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, fiind formulate puncte de vedere la raport de reclamanţii din primul dosar şi de pârâtul Ministerul Justiţiei.6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularii şi obiectul sesizărilor7. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 13 februarie 2025, în Dosarul nr. 3.048/120/2024, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă în cadrul categoriei profesionale experţi jurişti, respectiv personal contractual - asistent al judecătorului, sunt aplicabile criteriile de salarizare prin raportare la valoarea de referinţă sectorială sau sunt incidente prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la momentul înfiinţării acestei instituţii juridice/categorii profesionale.
    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 535/1/2025, termenul de judecată fiind stabilit la 15 septembrie 2025.9. Ulterior, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată cu nr. 1.010/1/2025 sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.442/90/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă, prin aplicarea principiului nediscriminării în ceea ce priveşte aspectele reţinute în cuprinsul Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale şi Deciziei nr. 36 din 4 iunie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 privind înfiinţarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii impune pentru experţi jurişti, personal contractual în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, recalcularea sau majorarea salariului prin aplicarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, precum şi, în subsidiar, o creştere de 25%, prin raportare la salariul de bază al funcţiei de grefier-şef de cabinet, astfel cum este prevăzut la nr. crt. 1 din capitolul II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, fără a se lua în considerare prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.10. Având în vedere existenţa unei strânse legături între obiectul primei sesizări şi obiectul sesizării înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea Dosarului nr. 1.010/1/2025 la Dosarul nr. 535/1/2025.    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării11. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017)Anexa nr. V - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „JustiţieˮCapitolul II - Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor
    Nr. crt.FuncţiaNivelul studiilor
    		Vechimea în funcţieSalariul de bază - leiCoeficient
    2022
    1Prim-grefier, grefier-şef secţie, grefier-şef, grefier-şef cabinet, director departament informaticS101784,07
    12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 privind înfiinţarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022)Articolul 3(1) Prin derogare de la prevederile art. 63 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, salariul lunar al acestei categorii de personal se stabileşte prin asimilare cu salariul de bază al funcţiei de grefier-şef cabinet, astfel cum este prevăzut la capitolul II nr. crt. 1 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Salariul lunar este definit conform art. 7 lit. e) din capitolul I din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare. Personalul prevăzut la art. 1 nu beneficiază de gradaţii, sporuri, majorări, adaosuri, normă de hrană sau orice alte drepturi prevăzute de lege pentru funcţia de grefier-şef cabinet.    13. Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 317/2004)Articolul 63(...)(4) Funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii sunt asimilaţi, ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile acestuia.
    III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de dreptA. Dosarul nr. 3.048/120/2024 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă14. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă cu nr. 3.048/120/2024, mai mulţi reclamanţi au chemat în judecată pe pârâţii Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor, cu citarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanţei să dispună obligarea pârâţilor la:a) recalcularea salariului lunar raportat la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 lei şi, în subsidiar, raportat la o creştere cu 25% aferentă personalului contractual din cadrul instanţelor şi parchetelor, începând cu 1 octombrie 2022, respectiv cu data încheierii fiecărui contract individual de muncă de către reclamanţi cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de experţi jurişti, şi până la data de 17 decembrie 2023, când au încetat contractele individuale de muncă ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 393/2023 privind statutul asistentului judecătorului (Legea nr. 393/2023), cu recunoaşterea stării de discriminare în care se află reclamanţii din punct de vedere salarial în raport cu salariul de bază al funcţiei de grefier-şef cabinet, astfel cum este prevăzut de nr. crt. 1 din capitolul II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite;b) plata despăgubirilor echivalente cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanţă neacordate în anul 2023.15. În motivare, reclamanţii au susţinut că au încheiat contractele individuale de muncă cu Consiliul Superior al Magistraturii pentru posturile de asistent al judecătorului din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, începând cu 1 octombrie 2022.16. În continuare, au arătat că la stabilirea drepturilor salariale ale reclamanţilor prin raportare la salariul aferent funcţiei de grefier-şef de cabinet a fost luată în considerare valoarea de referinţă sectorială de 484,18 lei, fără aplicarea majorării de 25%, acordată personalului auxiliar de specialitate, începând cu 1 ianuarie 2018, în baza deciziilor/ordinelor administrative emise de către preşedintele instanţei supreme şi preşedinţii curţilor de apel.
    17. După evocarea Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale, reclamanţii au subliniat că se impunea salarizarea acestora prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, aplicabilă întreg personalului din cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Justiţie“.18. Pârâţii Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei au depus întâmpinări prin care au susţinut că nu au calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, reclamanţii având raporturi juridice contractuale cu Consiliul Superior al Magistraturii în perioada menţionată prin acţiunea introductivă.19. Pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.20. În apărare, a susţinut că posturile ocupate de reclamanţi au fost înfiinţate la data de 1 octombrie 2022, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022, în perioada în care erau aplicabile dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017.21. În continuare, a arătat că salariile de bază/indemnizaţiile de încadrare ale personalului plătit din fonduri publice nu sunt stabilite prin raportare la valoarea de referinţă sectorială în actuala reglementare a Legii-cadru nr. 153/2017.22. Astfel, a menţionat că opţiunea legiuitorului a fost în sensul de a stabili salariul lunar al asistentului judecătorului prin asimilare cu salariul de bază al funcţiei de grefier-şef cabinet, astfel cum este prevăzut de nr. crt. 1 din capitolul II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017.23.
     În acest context, pârâtul a subliniat că susţinerile reclamanţilor în sensul că indemnizaţia acestora de 10.178 lei a fost stabilită în baza unei valori de referinţă sectorială de 484,18 lei sunt lipsite de fundament legal, acest indicator nefiind aplicabil în sistemul de salarizare stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017.    24. Ca atare, pârâtul a apreciat că nu poate fi recalculat retroactiv salariul aflat în plată la nivelul celui din iunie 2017 pentru o funcţie înfiinţată în anul 2022, salariul lunar al asistentului judecătorului fiind stabilit prin asimilare cu salariul de bază al funcţiei de grefier-şef cabinet, conform Legii-cadru nr. 153/2017.25. În final, a conchis că toţi asistenţii judecătorului au beneficiat de aceleaşi drepturi salariale, astfel încât reclamanţii nu au suferit un tratament discriminatoriu în cadrul acestei categorii profesionale.    B. Dosarul nr. 1.442/90/2024 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă26. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă cu nr. 1.442/90/2024, mai mulţi reclamanţi au chemat în judecată pe pârâţii Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, cu citarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanţei să dispună obligarea acestora la:a) recalcularea salariului lunar raportat la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 lei şi, în subsidiar, raportat la o creştere cu 25% aferentă personalului contractual din cadrul instanţelor şi parchetelor, începând cu 1 octombrie 2022, respectiv cu data încheierii fiecărui contract individual de muncă de către reclamanţi cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de experţi jurişti, şi până la data de 17 decembrie 2023, când au încetat contractele individuale de muncă ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 393/2023, cu recunoaşterea stării de discriminare în care se află reclamanţii din punct de vedere salarial în raport cu salariul de bază al funcţiei de grefier-şef cabinet, astfel cum este prevăzut de nr. crt. 1 din capitolul II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite;b) plata despăgubirilor echivalente cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanţă neacordate în anul 2023.
    27. În motivare, reclamanţii au invocat motive similare cu cele din primul dosar.28. Pârâţii Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei au depus întâmpinări prin care au susţinut că nu au calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, reclamanţii având raporturi juridice contractuale cu Consiliul Superior al Magistraturii în perioada menţionată prin acţiunea introductivă.29. Pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.30. În motivare, pârâţii au formulat apărări similare cu cele din primul dosar.    IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii31. Instanţele de trimitere au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    32. În acest sens au menţionat că pretenţiile deduse judecăţii privesc stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, reclamanţii având funcţia de asistent al judecătorului în cadrul Curţii de Apel Bucureşti, care face parte din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“.33. Au mai arătat că instanţa supremă nu a statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei şi aceasta nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept34. Părţile nu au prezentat puncte de vedere asupra chestiunii de drept invocate.VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunii de drept35. Instanţele de trimitere au apreciat că asistenţii judecătorului beneficiază de dreptul salarial reprezentat de valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, majorată cu 25%, care se aplică întregii familii ocupaţionale de funcţii bugetare „Justiţie“, având caracter de generalitate, conform Deciziei nr. 43 din 16 septembrie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale36. Din răspunsurile transmise de instanţele consultate au rezultat două opinii.37. Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că personalului contractual reprezentat de asistentul judecătorului îi sunt aplicabile criteriile de salarizare stabilite prin raportare la valoarea de referinţă sectorială în perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 393/2023.38. S-a argumentat că analiza art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 relevă că majorarea drepturilor salariale aferente funcţiei de grefier-şef cabinet prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei determină, în mod implicit, un alt cuantum al drepturilor salariale pentru categoria de personal a asistentului judecătorului care beneficiază de acelaşi nivel de salarizare cu cel al grefierului-şef cabinet. Ca atare, modul de calcul al salariului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 trebuie raportat la drepturile salariale aferente perioadei anterioare intrării în vigoare a acestei legi, luându-se în considerare majorarea de 25%, începând cu 1 august 2016, inclusiv pentru asistenţii judecătorului care fac parte din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“.39. Într-o altă opinie s-a apreciat că personalului contractual reprezentat de asistentul judecătorului îi sunt aplicabile criteriile de salarizare stabilite exclusiv în baza Legii-cadru nr. 153/2017 în perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 393/2023.40. S-a argumentat că salariul lunar pentru funcţia de asistent al judecătorului a fost stabilit în baza art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 prin asimilare cu salariul de bază al funcţiei de grefier-şef cabinet, astfel cum este prevăzut de nr. crt. 1 din capitolul II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Or, salariul de bază al funcţiei de grefier-şef cabinet nu este stabilit prin raportare la valoarea de referinţă sectorială, motiv pentru care nici salariul de bază al asistentului judecătorului nu poate fi stabilit prin raportare la această valoare.41. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării.
    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale42. Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt neconstituţionale.Instanţa de contencios constituţional a statuat în sensul că, „pentru respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcţii, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi să fie acelaşi pentru tot personalul salarizat potrivit dispoziţiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice“.IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie43. Prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, soluţia egalizării indemnizaţiilor la nivel maxim are în vedere şi majorările şi indexările recunoscute prin hotărâri judecătoreşti unor magistraţi sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare.“44. Prin Decizia nr. 43 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1106 din 5 noiembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizaţiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Justiţie“, stabilite prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, iar angajatorii nu au acordat deja această majorare.X. Raportul asupra chestiunii de drept45. Judecătorii-raportori au apreciat că salarizarea categoriei de personal experţi jurişti, respectiv personal contractual - asistent al judecătorului, se realizează prin aplicarea criteriului prevăzut de nr. crt. 1 din capitolul II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, prin raportare la momentul înfiinţării acestei categorii de personal.
    XI. Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieXI.1. Asupra admisibilităţii sesizărilor46. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.47. Conform art. 1 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal“.48. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiţii de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile:a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată;b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac;c) să existe o chestiune de drept veritabilă, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei;
    d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.    49. Verificând îndeplinirea condiţiilor subsumate prevederilor art. 1 alin. (1) şi (3), respectiv ale art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, se constată că problema de drept litigioasă dedusă judecăţii priveşte îndreptăţirea personalului contractual - asistent al judecătorului (categoria de personal experţi jurişti) la a-i fi aplicate criteriile de salarizare prin raportare la valoarea de referinţă sectorială sau sunt incidente prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la momentul înfiinţării acestei instituţii juridice/categorii profesionale.50. În consecinţă, pretenţiile deduse judecăţii vizează drepturi de natură salarială, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în condiţiile în care reclamanţii au calitatea de personal contractual plătit din fonduri publice.51. Cauzele care au ocazionat sesizarea instanţei supreme se află pe rolul unor completuri specializate în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale din Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, respectiv din cadrul Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, ca instanţe competente să soluţioneze în primă instanţă acţiunile formulate de către reclamanţi.52. Totodată, asupra chestiunii de drept care formează obiectul sesizării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile.53. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023, paragraful 42).
    54. Jurisprudenţa consolidată în legătură cu această condiţie de admisibilitate rămâne de actualitate şi după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanţe de urgenţă s-a ţinut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. De asemenea s-a arătat expres că noua soluţie legislativă se raportează la „configuraţia actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept“. În măsura în care prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispoziţiile art. 519 şi următoarele din Codul de procedură civilă în ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept, acestea rămân aşadar aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept (Decizia nr. 41 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 21 octombrie 2024, paragrafele 62 şi 63; Decizia nr. 60 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1244 din 11 decembrie 2024, paragraful 56).55. Aşadar, scopul mecanismului de unificare a practicii judiciare constă în rezolvarea dificultăţilor reale de interpretare a respectivelor norme juridice, dificultăţi care ar putea constitui temeiul unor interpretări divergente şi, prin aceasta, al practicii judiciare neunitare, astfel cum s-a reţinut şi sub imperiul mecanismului reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 (Decizia nr. 111 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2025, paragraful 60).56. Această condiţie este îndeplinită în cauză întrucât chestiunea de drept supusă analizei este reglementată într-o manieră susceptibilă de interpretări de natură să genereze soluţii divergente ale practicii judiciare.57. În ceea ce priveşte condiţia dependenţei chestiunii de drept cu dezlegarea pe fond a cauzei, ea este de asemenea îndeplinită, textele normative în dezbatere fiind invocate de către reclamanţi în justificarea pretenţiilor cu care au învestit instanţele.    XI.2. Asupra fondului sesizărilor58. Astfel cum rezultă din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 privind înfiinţarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 din 22 septembrie 2022, instituţia asistentului judecătorului a reprezentat una dintre propunerile de îmbunătăţire a activităţii instanţelor de judecată, fiind considerată modalitatea cea mai potrivită de eficientizare a activităţii judecătorilor şi de îmbunătăţire a calităţii şi a randamentului muncii acestora.59.
     Noua categorie profesională a fost consolidată în cadrul sistemului judiciar, din perspectivă legislativă, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022 (Legea nr. 304/2022), în acest sens fiind art. 150 din acest act normativ, potrivit căruia „(1) În cadrul curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor pot funcţiona asistenţi ai judecătorilor, ale căror statut şi atribuţii sunt reglementate prin lege specială. (2) Asistentul judecătorului are rolul de a-l sprijini pe judecător în îndeplinirea de către acesta a atribuţiilor sale judiciare, desfăşurându-şi activitatea sub îndrumarea şi supravegherea judecătorului“.    60. Prin art. 150 din Legea nr. 304/2022 a fost introdusă aşadar în sistemul judiciar naţional categoria profesională a asistenţilor judecătorului, iar prin aceste dispoziţii de lege se prevede în termeni expreşi posibilitatea funcţionării acestora în cadrul curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor.61. În acest sens, prin Decizia nr. 522 din 9 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1101 din 15 noiembrie 2022, Curtea Constituţională a reţinut că dispoziţiile art. 150 din Legea nr. 304/2022 introduc în legislaţie o nouă profesie juridică, cu precizarea că reglementarea detaliată a acesteia urmează să se realizeze printr-o lege specială, prin elaborarea unui statut profesional corespunzător (paragraful 191).62. În acord cu cele statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a fost adoptată Legea nr. 393/2023 privind statutul asistentului judecătorului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1132 din 14 decembrie 2023, care cuprinde dispoziţii ce consacră rolul şi locul asistentului în cadrul instanţelor judecătoreşti, recrutarea, formarea profesională iniţială şi continuă, evaluarea profesională, suspendarea şi eliberarea din funcţie, drepturile şi îndatoririle, precum şi răspunderea juridică a acestei categorii de personal.63. Anterior legii din anul 2023 a fost însă adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022, potrivit căreia începând cu data de 1 octombrie 2022 au fost înfiinţate 165 de posturi de experţi jurişti (cod COR 261903), personal contractual, creându-se astfel un compartiment distinct în cadrul aparatului propriu, în care au fost preluaţi asistenţii judecătorului selectaţi în proiectul „Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta de instanţe judecătoreşti“ (cod SIPOCA/MySMIS: 751/129513, Contract de finanţare nr. 435 din 2.10.2019), derulat de Consiliul Superior al Magistraturii.64. Astfel, în baza Dispoziţiei nr. 194 din 30 septembrie 2022 emise de secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu data de 1 octombrie 2022, personalul contractual încadrat pe posturile înfiinţate potrivit art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 a fost preluat în cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi a fost numit, pe durată nedeterminată, în funcţia de expert jurist (cod COR 261903).65. Prin Dispoziţia nr. 80 din 30 septembrie 2022 emisă de ordonatorul principal de credite al Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus ca, începând cu data de 1 octombrie 2022, personalul contractual preluat în cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi numit în funcţia de expert jurist să beneficieze de un salariu lunar stabilit prin asimilare cu salariul de bază al funcţiei de grefier-şef cabinet, astfel cum este prevăzut de nr. crt. 1 din capitolul II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, fără a beneficia de gradaţii, sporuri, majorări, adaosuri, normă de hrană sau orice alte drepturi prevăzute de lege pentru funcţia de grefier-şef cabinet.
    66. În acest sens, art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 dispune:(1) Prin derogare de la prevederile art. 63 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, salariul lunar al acestei categorii de personal se stabileşte prin asimilare cu salariul de bază al funcţiei de grefier-şef cabinet, astfel cum este prevăzut la capitolul II nr. crt. 1 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Salariul lunar este definit conform art. 7 lit. e) din capitolul I din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare (...).“ În concret, potrivit acestui text de lege - art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, „salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizaţia lunară sau indemnizaţia de încadrare, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar67. În continuare, acelaşi art. 3 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă analizată prevede că: „Personalul prevăzut la art. 1 nu beneficiază de gradaţii, sporuri, majorări, adaosuri, normă de hrană sau orice alte drepturi prevăzute de lege pentru funcţia de grefier-şef cabinet.“68. În ceea ce priveşte trimiterea pe care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 o face la Legea-cadru nr. 153/2017, trebuie subliniat faptul că acest din urmă act normativ reprezintă cadrul legal pentru salarizarea personalului din sectorul bugetar, având ca scop introducerea unui sistem echitabil şi eficient de salarizare (salarii de bază/indemnizaţii de încadrare a persoanelor plătite din fonduri publice), asigurând o mai mare transparenţă şi predictibilitate în sistemul de salarizare din sectorul bugetar, contribuind la eliminarea discrepanţelor salariale existente între diferitele categorii de personal şi permiţând o mai bună gestionare a fondurilor publice alocate pentru salarii.69. Acest nou sistem de salarizare este diferit de cel reglementat în legislaţia anterioară privind salarizarea, determinarea cuantumului brut al salariului/indemnizaţiei de bază neavând vreo legătură cu o valoare de referinţă sectorială, aşa cum era concepută modalitatea de stabilire a salariului/indemnizaţiei anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017.70.
     În acest sens, art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 stabileşte că: „Salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare, sporurile şi alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaţionale de funcţii bugetare, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, precum şi pentru funcţiile de demnitate publică, sunt prevăzute în anexele nr. I - IX “, iar conform art. 12 din Legea-cadru nr. 153/2017:(1) Salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare se stabilesc potrivit prevederilor prezentei legi şi anexelor nr. I-IX, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor şi proiectelor stabilite.(2) Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.    71. În acest context normativ, raportat la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării Tribunalului Dâmboviţa, utilizând metoda primordială de interpretare a unei norme juridice, aceea gramaticală, precum şi metoda sistematică în analiza conţinutului art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022, se poate reţine că opţiunea legiuitorului a fost în sensul de a stabili salariul lunar al acestei categorii de personal (asistentul judecătorului) la nivelul salariului de bază al funcţiei de grefier-şef cabinet, în cuantumul concret prevăzut la capitolul II nr. crt. 1 din anexa nr. V la legea salarizării unitare, în perioada de activitate a Legii-cadru nr. 153/2017, fiind pe deplin aplicabile dispoziţiile generale ale acestui act normativ din perspectiva salarizării. Norma juridică analizată nu face o trimitere abstractă la nivelul de salarizare a unui grefier-şef cabinet, ci trimite direct la cuantumul concret al salariului cuprins într-o altă normă juridică, mai precis nr. crt. 1 din capitolul II al anexei nr. V la legea salarizării unitare.72. Este adevărat faptul că prin acte administrative ale ordonatorilor de credite s-au recunoscut grefierilor-şefi de cabinet drepturi salariale calculate pe baza unei valori de referinţă sectorială de 605.225 lei, fără a fi afectate de plafonul şi limitările impuse prin prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Însă respectiva recalculare s-a realizat sub imperiul legislaţiei de salarizare anterioare, rămasă încă activă graţie normelor tranzitorii ale Legii-cadru nr. 153/2017 şi în considerarea menţinerii în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, a indemnizaţiilor brute de încadrare, doar pentru personalul care ocupa aceeaşi funcţie la momentul intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, în condiţiile art. 38 alin. (2) lit. a) din lege, potrivit căruia „se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii“.73. Or, funcţia de expert jurist nu exista la momentul intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, fiind reglementată normativ doar începând cu anul 2022. Prin urmare, este firească opţiunea legiuitorului de la momentul anului 2022, de a determina salarizarea noilor posturi înfiinţate în anul 2022, de expert jurist - asistent al judecătorului, prin raportare la prevederile şi cuantumul salariilor/indemnizaţiilor prevăzute de legea în vigoare la acel moment - Legea-cadru nr. 153/2017 -, iar nu prin raportare la legislaţia de salarizare anterioară, aflată încă vremelnic în activitate, prin efectul unor norme tranzitorii.74. Ca atare, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 s-a prevăzut salariul expertului jurist la nivelul şi cuantumul concret al salariului de bază al funcţiei de grefier-şef cabinet, astfel cum este prevăzut la capitolul II nr. crt. 1 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, iar nu la nivelul salariului aflat în plată al acestei categorii de salariaţi, majorat ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, în temeiul unor norme tranzitorii ale acestui act normativ.
    75. În ceea ce priveşte cauza ce constituie obiect al sesizării Tribunalului Vâlcea, reclamanţii nu îşi întemeiază pretenţiile exclusiv pe norma de drept substanţial, ci invocă o stare de discriminare creată exclusiv prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti, valorificând o decizie a Curţii Constituţionale, respectiv o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.76. În concret, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^1) - (1^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, instanţa de contencios constituţional a constatat că, „pentru respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcţii, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi să fie acelaşi pentru tot personalul salarizat potrivit dispoziţiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice“.77. Însă mecanismul prezentat de instanţa de contencios constituţional nu poate constitui, în sine, un temei juridic apt să conducă la fundamentarea dreptului pretins, întrucât Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale a avut în vedere norme cu aplicabilitate generală, cum au fost coeficienţii de indexare a salariilor în sistemul bugetar, egalizarea cu nivelul maxim în plată vizând aceeaşi/acelaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi specialitate, iar nu o situaţie în care se solicită valorificarea unor drepturi salariale virtuale ce nu fac parte din componentele salariului stabilit de legiuitor pentru o categorie de personal apărută ulterior.78. De altfel, astfel cum s-a arătat şi în considerentul de la paragraful 78 din Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: „(...) Legea-cadru nr. 153/2017, (...) a integrat dezlegările oferite prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale în normele de la art. 6 lit. b) şi c) din această lege, respectiv în conţinutul conceptual al principiului nediscriminării (care reclamă eliminarea oricăror forme de discriminare şi instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie) şi în cel al principiului egalizării în salariul maxim aflat în plată pentru persoane din aceeaşi instituţie sau autoritate publică (în sensul asigurării de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală).“79. Incidenţa Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale, în legătură cu domeniul de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, a fost dezlegată de instanţa supremă în cadrul mecanismelor de unificare, pe cale incidentală, în cuprinsul unor considerente cu valoare decizorie din Decizia nr. 15 din 28 iunie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 27 septembrie 2021.80. În acest sens, relevante sunt paragrafele 86 şi 88 din această decizie, prin care s-a statuat astfel: „Principiul egalizării cu venitul maxim în plată pentru persoane din aceeaşi instituţie sau autoritate publică, stabilit prin lege sau prin hotărâri judecătoreşti, astfel cum a fost interpretat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016 şi prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în aplicarea Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului, cu modificările ulterioare, nu poate fi preluat mutatis mutandis în litigiile vizând calculul drepturilor salariale în baza Legii-cadru nr. 153/2017, dat fiind faptul că această lege conţine o reglementare nouă, ce instituie dispoziţii distincte, inclusiv în ceea ce priveşte principiul egalităţii care, potrivit art. 6 lit. c) din lege, se înfăptuieşte «prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală». (...) Nu se poate considera că normele care reglementează salarizarea din sistemul justiţiei (anexa nr. V capitolul VIII din Legea-cadru nr. 153/2017) derogă de la dispoziţiile cu caracter de principiu inserate în capitolele I-IV din legea-cadru. Dimpotrivă, anexele care stabilesc sistemul de salarizare pentru fiecare dintre familiile ocupaţionale sunt edictate cu respectarea principiilor generale ale sistemului de salarizare cuprinse în art. 6 din legea-cadru, normele interpretându-se în coerenţa întregii reglementări, în mod coroborat.“81.
     Prin urmare, din aceste considerente rezultă că principiile egalizării şi nediscriminării, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale, au fost integrate în principiile care stau la baza edictării normelor Legii-cadru nr. 153/2017, astfel încât principiul egalizării cu venitul maxim în plată pentru persoane din aceeaşi instituţie sau autoritate publică stabilit prin lege sau hotărâri judecătoreşti ce vizează norme cu aplicabilitate generală nu poate fi preluat prin analogie în litigiile vizând calculul drepturilor salariale în baza Legii-cadru nr. 153/2017, dat fiind faptul că această lege conţine o reglementare nouă cu dispoziţii distincte, inclusiv în ceea ce priveşte principiul egalităţii.    82. Totodată, în dezlegarea acestei chestiuni sunt aplicabile mutatis mutandis şi dezlegările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept conţinute în Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1017 din 11 octombrie 2024, respectiv: „92. (...) principiul egalităţii împreună cu principiul nediscriminării nu poate opera împotriva principiului legalităţii.“83. În ceea ce priveşte menţiunea pe care Tribunalul Vâlcea o face referitor la Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a statuat în sensul că „soluţia egalizării indemnizaţiilor la nivel maxim are în vedere şi majorările şi indexările recunoscute prin hotărâri judecătoreşti unor magistraţi sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare“, sesizarea instanţei de trimitere trebuie analizată prin raportare la considerentele de la paragrafele 82 şi 84 din Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept:(...) Atunci când instanţele judecătoreşti sunt învestite cu cereri de egalizare a unor salarii de bază prin includerea unor majorări recunoscute prin hotărâri definitive, trebuie să examineze dacă în respectivele hotărâri au fost interpretate norme de lege care au instituit majorări de aplicabilitate generală, căci numai într-un astfel de caz principiile examinate pot constitui temei al egalizării; dacă sfera lor de aplicare este însă restrânsă în beneficiul unor anumiţi destinatari ai legii, cele două principii se opun egalizării salariilor de bază ale persoanelor cărora legea nu le recunoaşte dreptul la respectivele majorări. (...)Nici dacă reperul de comparaţie invocat ar fi personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor instanţe/parchete de acelaşi grad, invocarea prevederilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu este suficientă pentru a justifica, prin ea însăşi, soluţia egalizării; într-o asemenea situaţie, instanţa este chemată să facă o analiză a legii, în vederea corectei ei aplicări.84. În acelaşi sens, în considerentele de la paragrafele 148 şi 150-152 din Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a avut în vedere următoarele:În contextul Legii-cadru nr. 153/2017, principiul nediscriminării înseamnă eliminarea oricăror forme de discriminare şi instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie, iar principiul egalităţii înseamnă asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă de valoare egală. (...)Pentru categoria juridică a «personalului care prestează aceeaşi activitate» se poate observa că legiuitorul a avut în vedere nu numai personalul care desfăşoară o activitate identică, ci şi personalul care ocupă o «funcţie similară», astfel cum o defineşte la art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017 - funcţie de acelaşi fel din cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice, care implică aceleaşi condiţii de studii, grad/treaptă profesională, gradaţie, vechime în funcţie sau vechime în specialitate, după caz, şi condiţii de muncă.Dacă identificarea funcţiilor identice nu ridică nicio dificultate de interpretare, stabilirea «funcţiilor similare» implică însă aplicarea succesivă a criteriilor legale enunţate de art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017, condiţiile normei trebuind a fi întrunite cumulativ.Astfel, în acest sens, este necesar să se constate că salariaţii care tind să demonstreze discriminarea şi, consecutiv, asigurarea unui tratament salarial egal:(i) ocupă o funcţie de acelaşi fel în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice cu salariatul căruia legiuitorul i-a asigurat un tratament salarial preferenţial; (ii) respectiva funcţie să implice aceleaşi condiţii de studii, grad/treaptă profesională, gradaţie, vechime în funcţie sau vechime în specialitate cu cel care ocupi funcţia ce constituie reperul de comparaţie.
    85. Prin urmare, cum opţiunea legiuitorului nu a fost aceea de a configura dreptul salarial în discuţie prin raportare la valoarea de referinţă sectorială, specifică legislaţiei de salarizare anterioare, ci de a determina cuantumul salariului personalului contractual din speţă prin raportare directă la arhitectura şi nivelul de retribuţie ale noii legi de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, principiile egalizării şi nediscriminării nu pot opera împotriva principiului legalităţii şi nu pot, singure, să fundamenteze acordarea dreptului ce constituie obiect al sesizării în maniera solicitată, persoanele care nu se găsesc în situaţia premisă a unei dispoziţii legale neputând beneficia de aceasta, întrucât principiul egalităţii nu operează în favoarea lor împotriva sensului şi scopului normei.    86. Pentru aceste motive, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă şi al art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024,ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIEÎn numele legiiDECIDE:Admite sesizările conexate formulate de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.048/120/2024 şi Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.442/90/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 privind înfiinţarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii, stabileşte că:Salarizarea categoriei de personal experţi jurişti, respectiv personal contractual - asistent al judecătorului se realizează prin aplicarea criteriului prevăzut de nr. crt. 1 din capitolul II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, prin raportare la momentul înfiinţării acestei categorii de personal.
    Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 septembrie 2025.
    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    MARIANA CONSTANTINESCU
    Magistrat-asistent,
    Cristian Balacciu    -----




    logo Blog