SENTINŢA nr. 178 din 23 decembrie 2024privind anularea art. 98 alin. (2) din Ordinul nr. 600/2023 din 8 februarie 2023 pentru aprobarea Regulamentului de recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, motivat de faptul că art. 98 alin. (2) modifică un text de lege dintr-un act normativ cu forţă juridică superioară, respectiv art. 41 alin. (3) lit. b) teza I din Legea nr. 7/1996
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1058 din 18 noiembrie 2025Data intrării în vigoare 18-11-2025
Dosar nr. 450/64/2024Completul compus din:Preşedinte: - Tiberiu-Adrian VîrgoliciGrefier: - Tina SzaboPentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra soluţionării acţiunii formulate de reclamantul XX, în contradictoriu cu pârâţii ANCPI Bucureşti, director general al ANCPI, având ca obiect „anulare acte administrative cu caracter normativ - art. 98 alin. (2)Ordin nr. 600/2023“.Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 12.12.2024, fiind consemnate în încheierea de şedinţă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre judecătorească, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru datele de 15.12.2024, 17.12.2024, 18.12.2024 şi 23.12.2024, în condiţiile art. 396 alin. (2) din Codul de procedură civilă.În deliberare,
CURTEA,deliberând, constată următoarele:Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 26.08.2024, cu nr. 450/64/2024, reclamantul XX a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, anularea art. 98 alin. (2) din Ordinul nr. 600/2023 din 8 februarie 2023 pentru aprobarea Regulamentului de recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, emis de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esenţă, că art. 98 alin. (2) din Ordinul nr. 600/2023 îi limitează dreptul la muncă şi activitate economică bazată pe respectarea legilor primare şi a actelor normative ce le pun în aplicare, acest articol nepunând în aplicare legea, ci contravenind legii prin adăugare la lege, contrar dispoziţiilor Legii nr. 24/2000, pe care autoritatea trebuia să o respecte la emiterea actului normativ contestat.Actul normativ superior, respectiv Legea nr. 7/1996, în baza căreia a fost emis Ordinul nr. 600/2023, nu limitează tipul imobilelor pentru care se poate face modificarea suprafeţei după provenienţa lor din alipiri/dezlipiri, deci nici ordinul emis în baza ei nu poate limita modificarea de suprafaţă după provenienţa imobilului în acest sens.Mai mult, nu se prevede în lege nicăieri un procent de 2%. Acesta a fost introdus exclusiv prin Ordinul nr. 600/2023art. 98 alin. (2).Actuala reglementare duce la o discriminare a proprietarilor şi limitarea dreptului de proprietate, contrar prevederilor constituţionale, care pot fi făcute doar prin lege, şi nu prin acte normative cu caracter administrativ.ANCPI, ca executiv, a ajuns să legifereze peste puterea Parlamentului, a legislativului, încălcând efectele legii şi limitând dispunerea dreptului de proprietate.Dacă legea prevede posibilitatea modificării suprafeţei imobilelor cu un procent de până la 15% înseamnă că Ordinul nr. 600/2023, care trebuie să fie actul normativ de aplicare a Legii 7/96 în domeniul cadastrului, nu poate întinde sau constrânge dreptul prevăzut de lege.Aceste aspecte le-au fost transmise pârâţilor motivat şi de către OCPI Braşov, precum şi de alte persoane autorizate la dezbaterile anterioare de modificare a Ordinului nr. 600/2023, ca urmare a problemelor întâmpinate în timp, dar pârâţii nu au luat în considerare sesizările acestora, pe motiv că acest articol nu ar fi fost în dezbatere publică.OCPI Braşov a precizat că: „Actuala reglementare adaugă la dispoziţiile legii care permit modificarea de suprafaţă, pe cale administrativă, prin majorarea acesteia, în limite de 5% pe extravilan şi 15% pe intravilan sau fără limită de mărime pentru diminuare.A reglementa faptul că pentru imobilele care rezultă din operaţiuni de alipire/dezlipire (anterioare sau concomitente cu cererea de modificare, pentru că textul nu distinge) suprafaţa se poate modifica cu cel mult 2% vine în contradicţie clară cu dispoziţia legii şi ca atare trebuie abrogată.Mai mult, norma nu face distincţie între intravilan sau extravilan, între cereri bazate pe voinţa pârâţilor sau cereri bazate pe hotărâri judecătoreşti.Norma, aşa cum este ea redactată, este imprevizibilă şi contravine şi cadrului legal al Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă“.Actuala reglementare a art. 98 alin. (2) din Ordinul nr. 600/2023 poate afecta atât imobilele din extravilan, cât şi cele din intravilan, pe cele din voinţa părţilor sau bazate pe hotărâri judecătoreşti, astfel încălcându-se norma superioară, precum şi dreptul fundamental al dreptului la proprietate, inclusiv principiul opozabilităţii faţă de terţi, prin acesta limitând cetăţenii să dispună de întreg imobilul, aşa cum este real în teren şi măsurat de o persoană autorizată.Este absurd ca modificarea suprafeţei să se poată face asupra unui întreg, iar dacă din cauze tehnice nu s-a făcut, să nu se poată face asupra părţilor rezultate din alipire/dezlipire. Să menţioneze pârâţii unde se face o astfel de referire în Legea 7/96. Din punctul meu de vedere, Ordinul nr. 600/2023 prevede la anexa nr. 16 - Planul de amplasament şi delimitare menţionarea suprafeţei din acte, precum şi a suprafeţei din măsurători, care, de regulă, sunt diferite. În caz de alipire/dezlipire, logic ar fi ca acele suprafeţe să fie proporţionale la imobilele rezultate din alipire/dezlipire pentru a se vedea permanent procentul între suprafeţele din acte şi cele din măsurători de la deschiderea cărţii funciare şi astfel să nu se ajungă la modificarea peste procentele prevăzute de lege. Probabil aşa ceva ar fi trebuit să reglementeze autoritatea în domeniu şi astfel nu depăşea prevederile legii superioare.ANCPI a invocat art. 128 alin. (1) şi (2) din Ordinul nr. 600/2023 ca să nu se facă modificări repetate ale suprafeţelor, dar, dacă aplica proporţionalitatea suprafeţelor din acte şi din măsurători ca urmare a dezlipirii/alipirii imobilelor, acest lucru nu se întâmpla.A invoca faptul că dacă un imobil a fost dezlipit/alipit acesta nu se mai poate rectifica, iar dacă nu s-a dezlipit/alipit acesta se poate rectifica încalcă grav actele normative superioare: L7/96 art. 41 alin. (3) şi Codul civil art. 907, 908. Un imobil se poate rectifica ori de câte ori când situaţia reală nu corespunde cu situaţia din cartea funciară. Într-adevăr nu peste procentele prevăzute de lege. Dacă acestea ar fi depăşite, rectificarea nu s-ar mai face pe cale administrativă, ci pe cale judecătorească.Nu este normal să pedepseşti un proprietar de ceva ce nu i s-ar putea imputa. Constatarea suprafeţei imobilului este de competenţa persoanelor autorizate în domeniul cadastrului în urma măsurării imobilului conform normelor şi aparaturii în vigoare. Dacă un proprietar alege un autorizat care greşeşte la un moment dat şi apoi dezlipeşte/alipeşte imobilul nu înseamnă că imobilul lui este blocat permanent şi nu se mai poate rectifica, atât timp cât legea o prevede.
ANCPI invocă în răspunsul la întâmpinare operaţiunea de repoziţionare, unde se pot face, fără acordul autentic al proprietarului, atât translaţia, cât şi modificarea suprafeţei cu +/– 2%. Această operaţiune nu este o modificare autentică de suprafaţă şi se poate face chiar fără acordul proprietarului, în schimb modificarea de suprafaţă se poate face doar cu acordul autentic al proprietarului sau prin sentinţă judecătorească. Invocarea altei operaţiuni strict tehnice ce nu aduce modificarea în esenţă a dreptului de proprietate, precum o face modificarea de suprafaţă, nu se poate susţine logic şi gramatical.Erorile de integrare a imobilului în sistemul integrat de cadastru pot fi rezultate din mai multe sume de erori, şi nu doar de erori de măsurători, aşa cum eu am învăţat la cursurile de topografie şi cadastru. A invoca faptul că eroarea de determinare a suprafeţei nu poate fi mai mare de 2% este ca urmare a aplicării doar a normelor juridice înţelese fără a aplica normele tehnice.Astfel, eroarea de integrare a suprafeţei imobilului poate fi atât din cauza determinării eronate a suprafeţei ca urmare a măsurătorilor eronate, a preciziei aparatelor de măsurători (în cazul GPS-ului eroarea de determinare a unui punct poate fi de la câţiva cm până la câţiva zeci de cm dacă există ecranare), a prelucrării eronate a măsurătorilor (a unirii eronate, neintenţionate a punctelor de contur), a identificării eronate a limitelor din schiţele şi actele anterioare etc.Conform cărţilor în domeniul cadastrului, nu s-a stabilit niciodată cât se pot întinde aceste erori şi nici excluderea lor.Există trei tipuri principale de erori care pot apărea în măsurătorile topografice: erori sistematice, erori accidentale şi erori datorate condiţiilor atmosferice.Erorile sistematice reprezintă un tip specific de erori care apar în măsurătorile topografice. Acestea se caracterizează prin faptul că sunt constante şi repetabile, cu o cauză identificabilă şi corectabilă. Acestea se deosebesc de erorile accidentale, care sunt aleatorii şi nu pot fi prevăzute sau controlate cu exactitate.Erorile accidentale sunt un alt tip de erori care pot influenţa acurateţea măsurătorilor topografice. Spre deosebire de erorile sistematice, care sunt constante şi pot fi corectate, erorile accidentale sunt aleatorii şi nu pot fi prevăzute sau controlate în totalitate.Condiţiile atmosferice reprezintă un factor-cheie care poate influenţa precizia măsurătorilor topografice. Variabilitatea şi imprevizibilitatea condiţiilor atmosferice pot duce la erori dificil de controlat şi de anticipat.Având în vedere caracterul pronunţat al Ordinului nr. 600/2023, ANCPI, dacă avea intenţii corecte, trebuia să consulte specialiştii în domeniu şi să ia act de atenţionările acestora. Consultarea trebuia să fie reală, şi nu doar pentru a marca efectuarea acesteia. Pentru un ordin cu o astfel de însemnătate şi cu caracter atât tehnic, cât şi juridic nu poate fi studiat şi consultat corespunzător în 10 zile şi fără efectuarea unor şedinţe ample de dezbatere publică în forumurile profesionale, cât şi academice de profil.ANCPI a dovedit în timp intenţia de a încălca prevederile legilor superioare, iar acest lucru l-am mai dovedit în cauzele 95/64/2016 şi 292/64/2016 deschise la Curtea de Apel Braşov, cauze ale căror sentinţe au fost publicate în Monitoarele Oficiale 880, 890/2018.Intenţia ANCPI a dovedit de-a lungul timpului rezistenţă la aplicarea sentinţelor, refuzând aplicarea lor şi chiar dovedind lipsă de respect faţă de puterea judecătorească, iniţiind şi susţinând în comisiile parlamentare inclusiv modificarea Legii 7/96 cu scopul de a eluda Sentinţa nr. 113/2016 a Curţii de Apel Braşov.În acest sens, reclamantul a ataşat raportul Corpului de control nr. 28/07.05.2020, care sancţiona întreg OCPI Braşov pentru aplicarea în continuare a articolelor anulate de Curtea de Apel Braşov prin Sentinţa nr. 113/2016, avizele Legii nr. 264/2021 care atestă promovarea şi susţinerea Legii nr. 264/2021 în Parlament de către ANCPI.Modificarea de suprafaţă este necesară pentru întocmirea reală a cadastrului, conform situaţiei reale din teren, în conformitate cu Legea nr. 7/1996art. 41 alin. (3).Modificarea suprafeţei este în sine o rectificare a cărţii funciare conform art. 907, 908 din Codul civil şi presupune măsurarea aceloraşi limite de proprietate, şi nu o mărire fizică a terenului (aşa ceva este ilegal).Dacă la prima documentaţie când s-a deschis cartea funciară iniţială conform Legii nr. 7/96 s-a măsurat eronat sau prelucrat măsurătorile eronat, legiuitorul a stabilit că se poate modifica suprafaţa imobilului cu până la 15% faţă de suprafaţa iniţială pentru imobilele din intravilan şi de 5% pentru imobilele din extravilan.În ceea ce priveşte cărţile funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938, acestea nu au suprafaţă măsurată, ci o suprafaţă scriptică, iar Curtea de Apel Braşov, în Sentinţa nr. 113/2016, a stabilit că pentru aceste imobile se vor deschide cărţi noi conforme Legii nr. 7/1996, deoarece descrierea imobilelor în cărţile vechi deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938 este diferită şi incompletă faţă de descrierea imobilelor din cărţile deschise conform Legii nr. 7/1996. Mai mult, în zona Bucovinei sunt cărţi funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938 care nici nu au suprafaţa menţionată, suprafaţă ce apare obligatoriu abia la apariţia Legii 7/96 (reiese din Sentinţa nr. 2.857/2018 a ÎCCJ).ANCPI a propus unor parlamentari şi implicit iniţiat eludarea Sentinţei nr. 113/2016, amestecând cărţile funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938 şi astfel făcând imposibil de aplicat atât articolul contestat: art. 98 alin. (2) din Ordinul nr. 600/2023, cât şi aşa-zisa „înregistrare în planul cadastral“ inventată de pârâtă care nu este altceva decât o actualizare dovedită ilegală, la acel moment, prin Sentinţa nr. 113/2016 a CA Braşov. De altfel, sunt articole şi capitole întregi din vechiul Ordin nr. 700/2014, dar ANCPI nu a modificat acel ordin din dorinţa eliminării sentinţelor nr. 109 şi 113/2016 ale Curţii de Apel Braşov din textul Ordinului nr. 700/2014 şi mascării actualizării cărţilor funciare vechi deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938, abrogat, sub forma „înregistrării în planul cadastral“ al acestor imobile, o diferenţă de formă, şi nu de fond.Întrucât această Lege 264/2021 a fost susţinută de ANCPI cu scopul de a amesteca cărţile funciare deschise conform L7/96 cu cele deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938 şi datorită faptului că imobilele înscrise în cărţile funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938 sunt predominant dezlipite/alipite, iar atributele acestora nu corespund, de regulă, situaţiei din teren, în special suprafaţa aşa cum ÎCCJ a subliniat în Sentinţa nr. 2.857/2018 din 19.09.2018.A invocat reclamantul excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 264/2021 (ce a modificat L7/1996) în totalitate şi a art. I - punctul 20 din Legea nr. 264/2021.În drept, reclamantul a invocat Legea nr. 7/1996, Legea nr. 24/2000, Legea nr. 554/2004 şi Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 600/2023 pentru aprobarea Regulamentului de recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară.
În probaţiune, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.Prin întâmpinare, pârâta Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a solicitat respingerea cererii reclamantului, precum şi respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că cererile de înscriere, recepţie sau avizare, înregistrate în evidenţele de cadastru şi carte funciară, se soluţionează în conformitate cu dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil, ale Legii nr. 7/1996, ale Regulamentului aprobat prin Ordinul directorului general nr. 600/2023 şi ale altor dispoziţii legale incidente în materie cu care acestea se completează.Potrivit art. 879 alin. (1)-(2) şi (5) din Codul civil,(1) Imobilul înscris în cartea funciară se poate modifica prin alipiri, dacă mai multe imobile alăturate se unesc într-un singur imobil sau dacă se adaugă o parte dintr-un imobil la un alt imobil ori, după caz, se măreşte întinderea acestuia.(2) De asemenea, imobilul înscris în cartea funciară se modifică şi prin dezlipiri, dacă se desparte o parte din imobil sau se micşorează întinderea acestuia. (...)(5) Operaţiunile de modificare a imobilului înscris în cartea funciară, prin alipiri sau dezlipiri, au caracter material şi nu implică niciun transfer de proprietate.Conform art. 25 alin. (1) din Legea 7/1996, „Proprietarii unor imobile învecinate, în vederea unei mai bune exploatări a acestora, pot să le alipească într-un imobil, în baza unei documentaţii cadastrale şi a actului autentic, întocmite în condiţiile legii“, iar potrivit art. 98 alin. (2) din ODG nr. 600/2023, „în cazul imobilelor rezultate în urma operaţiunilor de alipire/dezlipire, suprafaţa acestora poate fi modificată cu cel mult 2% faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară“.Totodată, Legea nr. 7/1996 stabileşte în mod expres la art. 24 alin. (2) următoarele:Cazurile, condiţiile şi regimul juridic al acestor înscrieri sunt stabilite de Codul civil, iar procedura de înscriere în cartea funciară, de prezenta lege şi de regulamentul aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale.Astfel că raportul lege-ordin este de la general la particular, Codul civil şi Legea nr. 7/1996 instituind principiile generale referitoare la modificările de carte funciară, iar regulamentul aprobat prin ordinul cu caracter normativ al directorului ANCPI stabilind toate regulile şi procedurile de întocmire a documentaţiilor cadastrale şi de înscriere în cartea funciară pentru diversele operaţiuni solicitate de petenţi.Ca atare, în contra a ceea ce susţine reclamantul, dispoziţiile art. 98 alin. (2) din ODG nr. 600/2023 sunt în acord cu prevederile art. 6, art. 13 lit. a) şi b) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, sunt corelate cu ansamblul normelor interne (Codul civil) şi cu prevederile actului normativ de nivel superior, nu depăşesc limitele şi nu contravin principiilor şi dispoziţiilor Legii nr. 7/1996 în cazul de faţă.
În egală măsură, prin reglementarea art. 98 alin. (2) din ODG nr. 600/2023 nu se încalcă nici dreptul la proprietate, astfel cum susţine în mod greşit reclamantul, întrucât: art. 879 din Codul civil prevede în mod expres la alin. (5) că: „Operaţiunile de modificare a imobilului înscris în cartea funciară, prin alipiri sau dezlipiri, au caracter material şi nu implică niciun transfer de proprietate.“Regulamentul aprobat prin ODG nr. 600/2023 instituie principii potrivit cărora alipirea şi dezlipirea imobilelor se realizează în baza unor „documentaţii cadastrale recepţionate de biroul teritorial şi a consimţământului proprietarului sau al posesorului notat în cartea funciară, exprimat prin înscris în formă autentică sau, după caz, prin hotărâre judecătorească definitivă.“ [art. 127 alin. (1) din regulament].Cu privire la natura juridică a acestor operaţiuni (alipire/dezlipire), Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 796/2019, a statuat că: „(...) prin modificarea de carte funciară se înţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esenţa dreptului înscris asupra acelui imobil şi care este diferită de acţiunea în rectificarea cărţii funciare, aceasta din urmă fiind definită în art. 902 alin. (2) din Codul civil ca privind radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.Prin urmare, Curtea reţine că operaţiunile de modificare a imobilelor înscrise în cartea funciară, prin alipire sau dezlipire, la cererea titularului dreptului de proprietate, sunt de natură tehnico-materială, în sensul că nu implică transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor ce formează obiectul lor, ci mijlocesc modificarea materială a imobilelor, prin mărirea sau micşorarea suprafeţei acestora. Potrivit art. 880 din Codul civil, în aceste cazuri, se vor deschide cărţi funciare noi în care vor fi înscrise imobilele nou rezultate, iar vechile cărţi funciare se vor închide, fără a se mai putea redeschide pentru alte înscrieri.“Concluzionând, prin reglementarea actuală, nu s-au impus ale dreptului de proprietate, ci pur şi simplu s-a dezvoltat soluţia din actul normativ de bază prin menţionarea în mod expres în textul actului normativ a regulilor şi procedurilor de întocmire a documentaţiilor cadastrale şi de înscriere în cartea funciară pentru diverse operaţiuni.Astfel că, în considerarea celor expuse mai sus, prin dispoziţiile art. 98 alin. (2) din regulament nu se încalcă ierarhia actelor normative.Regulamentul aprobat prin ODG nr. 600/2023 prevede la art. 128 alin. (1) şi (2) faptul că, în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, la întocmirea documentaţiilor cadastrale de alipire/dezlipire se utilizează suprafeţele imobilelor implicate în aceste operaţiuni, rezultate din măsurători, pentru care au fost atribuite numere cadastrale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data atribuirii numărului cadastral, indiferent dacă aceste suprafeţe au fost sau nu înscrise la acea dată în cartea funciară. Dacă se impune conversia cărţii funciare, atunci suprafaţa din măsurători, pentru care a fost atribuit numărul cadastral, se preia din planul de amplasament şi delimitare.(2) În situaţia în care, la măsurătorile efectuate la teren, se constată că suprafaţa măsurată a imobilului/imobilelor supuse operaţiunilor de dezlipire/alipire este diferită de suprafaţa măsurată anterior şi evidenţiată în documentaţia cadastrală iniţială recepţionată, se realizează în prealabil o documentaţie de modificare a suprafeţei, verificându-se dacă anterior a mai fost realizată o modificare în plus a suprafeţei.Modificarea suprafeţei imobilului se realizează în conformitate cu dispoziţiile art. 41 alin. (3) din Lege, potrivit cărora:În cazul lucrărilor de înregistrare în cadastru şi în cartea funciară realizate la cererea persoanelor interesate, dacă suprafaţa din măsurători este diferită de suprafaţa înscrisă întro carte funciară pe baza unei documentaţii cadastrale recepţionate de oficiul teritorial sau suprafaţa din documentaţia cadastrală, recepţionată de oficiul teritorial, pentru care nu s-a deschis carte funciară ori suprafaţa din actele de proprietate, cererea de recepţie şi înscriere în cartea funciară se soluţionează astfel:a) dacă suprafaţa din măsurători este mai mică, atunci această suprafaţă se înscrie în cartea funciară în baza documentaţiei cadastrale şi a acordului proprietarului privind înregistrarea acestei suprafeţe;b) dacă suprafaţa din măsurători este mai mare în proporţie de până la 15% inclusiv, în cazul terenurilor din intravilan, şi de până la 5% în cazul terenurilor din extravilan, atunci suprafaţa din măsurători se înscrie în cartea funciară în baza documentaţiei cadastrale şi a declaraţiei proprietarului (...).Prin urmare, operaţiunea de alipire/dezlipire este ulterioară operaţiunii de modificare a suprafeţei realizată în condiţiile art. 41 alin. (3) din Lege şi în conformitate cu prevederile art. 100 alin. (1) din Regulament, „Modificarea în plus a suprafeţei imobilului înscris în cartea funciară, până la procentele prevăzute de lege, se poate realiza la cererea proprietarului, o singură dată.“
Dincolo de acest aspect, acestor două cazuri de modificare a suprafeţei unui imobil prevăzute de art. 41 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 7/1996, care vizează o diferenţă de suprafaţă de 5% şi respectiv 15%, după caz, le corespund prevederile corelative ale art. 98 alin. (1) şi art. 99 din Regulament şi nu ale art. 98 alin. (2) din Regulamentul aprobat prin ODG nr. 600/2023, cum în mod greşit apreciază reclamantul.Prin art. 98 alin. (2) din Regulament s-a statuat că, „în cazul imobilelor rezultate în urma operaţiunilor de alipire/dezlipire, suprafaţa acestora poate fi modificată cu cel mult 2% faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară“.Astfel, în contextul în care operaţiunea de alipire/dezlipire este ulterioară operaţiunii de modificare, modificarea în plus a suprafeţei imobilului înscris în cartea funciară se realizează o singură dată, la art. 98 alin. (1), respectiv art. 99 din Regulamentul aprobat prin ODG nr. 600/2023 se reglementează posibilitatea modificării în plus a suprafeţei imobilelor, cu aceleaşi procente prevăzute de Legea nr. 7/1996, de 5% şi respectiv 15%, după caz, este evident că procentul de cel mult 2%, la care se referă art. 98 alin. (2) din Regulament are în vedere o modificare a suprafeţei rezultată strict din erorile de ordin tehnic (ale coordonatelor GPS) ce pot apărea în cadrul măsurătorilor, erori care de altfel sunt stabilite la art. 31 din Regulament, precum erorile de identificare a punctului de contur, eroarea poziţiei reciproce a punctelor de contur ale imobilelor +/– 10 cm, eroarea de poziţie absolută a punctelor şi erorile punctelor reţelei geodezice de sprijin.Aceste erori nu generează suprapuneri între imobilele din sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, fiind doar la nivelul coordonatelor GPS şi, de altfel, insesizabile în teren, în plan real.Acest procent de 2% la care face referire art. 98 alin. (2) din Regulament vizează modificarea suprafeţei unui imobil doar ca urmare a rectificării erorii de înregistrare în planul cadastral digital, a eliminării golurilor şi suprapunerilor din baza de date, respectiv a rectificării coordonatelor şi se realizează prin repoziţionare, potrivit art. 104 alin. (1) (2) şi (4) din aceeaşi normă.Astfel, repoziţionarea este operaţiunea de rectificare a coordonatelor imobilului poziţionat greşit în planul cadastral, prin rotaţie, translaţie, modificarea geometriei anterior recepţionate. Modificarea geometriei poate conduce la modificarea suprafeţei imobilului care nu poate să depăşească +/– 2% faţă de suprafaţa măsurată înscrisă în actul de proprietate sau în actul de proprietate.Modificarea geometriei şi a suprafeţei în cadrul repoziţionării nu implică modificarea limitelor fizice, ci actualizarea bazei de date a cadastrului în urma remăsurării aceloraşi limite ce defineau imobilul la momentul întocmirii documentaţiei anterioare.Cu alte cuvinte, dispoziţiile art. 98 alin. (2) din Regulament, respectiv modificarea cu cel mult 2% faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară, se aplică în cazul repoziţionării şi nu intră sub incidenţa art. 41 alin. (3) din Lege, care vizează modificarea suprafeţei unui imobil, în cazul în care la măsurătoare se constată diferenţe mai mari de 5% sau respectiv 15%, în funcţie de categoria terenurilor.Prin urmare, susţinerile reclamantului nu îşi găsesc suport juridic atâta vreme cât, în măsura în care operaţiunea de modificare a suprafeţei este prealabilă celei de alipire/dezlipire, nu se mai poate concluziona că două imobile a căror suprafaţă a fost modificată deja mai pot prezenta ulterior alipirii/dezlipirii diferenţe de suprafaţă într-un procent care ar putea depăşi un procent de +/– 2%.Este greu de crezut că pot apărea astfel de situaţii în condiţiile în care măsurătorile se fac cu aparate tehnice de generaţie nouă, a căror eroare nu poate genera diferenţe într-un procent foarte mare şi mai ales de 15%, o diferenţă la nivelul acestui procent putând apărea, în circumstanţele existenţei aparatelor de măsurare actuale, doar ca urmare a unei erori umane de instrumentare a unor astfel de aparate, eroare pentru care persoana autorizată este obligată să răspundă conform prevederilor art. 24 alin. (1) din Regulament.În concluzie, la elaborarea prevederilor art. 98 din Regulament, s-a avut în vedere ca modificarea de suprafaţă să se poată face o singură dată, iar operaţiunile de repoziţionare, alipire/dezlipire să fie admisibile cu condiţia încadrării în erorile de determinare a punctelor de contur, fără ca acestea să conducă la o eroare de determinare mai mare de 2% faţă de suprafaţa măsurată iniţial.Prin urmare, în cazul în care s-au constatat erori de determinare a punctelor de contur, suprafaţa imobilelor rezultate în urma operaţiunii de alipire/dezlipire poate fi modificată cu cel mult 2% faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară.Reclamantul se referă la situaţia specială prevăzută de art. 40 alin. (2^1) şi alin. (3) lit. b) din Legea nr. 7/1996, respectiv a imobilelor înscrise în cartea funciară deschisă în baza Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, care au fost alipite/dezlipite fără a avea la bază documentaţii cadastrale recepţionate în condiţiile Legii şi ale Regulamentului din care provin.A citat pârâta prevederile art. 40 alin. (2^1) şi alin. (3) lit. b) din Legea nr. 7/1996 şi a arătat că şi în cazul alipirii/dezlipirii imobilelor prevăzute la articolul 40 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 7/1996 sunt aplicabile dispoziţiile art. 41 alin. (3) din Legea nr. 7/1996 în maniera descrisă anterior în cazul în care se identifică diferenţe între suprafaţa înscrisă în acte şi cea rezultată din măsurători.Dincolo de acest aspect, nu înţelege nici contextul invocării acestui text de lege, care face trimitere la deschiderea unei noi cărţi funciare pentru imobilul rezultat în urma operaţiunii de alipire/dezlipire, în condiţiile în care reclamantul solicită în cererea sa anularea prevederilor art. 98 alin. (2) din Regulamentul aprobat prin ODG nr. 600/2023, criticând acest text de lege sub aspectul unei pretinse necorelări a acesteia cu prevederile Legii nr. 7/1996 din perspectiva procentului cu care poate fi modificată suprafaţa unui imobil rezultat din alipire/dezlipire deja înscris în cartea funciară.Susţinerile reclamantului privind eludarea Sentinţei nr. 113/2016 a Curţii de Apel Braşov şi a Deciziei nr. 2.857/2018 a ICCJ sunt neîntemeiate şi nu pot constitui temei pentru anularea prevederilor art. 98 alin. (2).Prin cele două hotărâri judecătoreşti s-a dispus anularea în parte a Ordinului directorului general al ANCPI nr. 1.340/2015, respectiv a pct. 36, 48 şi 53, însă aceste dispoziţii nu mai sunt în vigoare, astfel că afirmaţiile acestuia privind eludarea de către subscrisa a celor dispuse de instanţă sunt neîntemeiate.De altfel, reclamantul nu se află la formularea primei cereri de chemare în judecată prin care solicită anularea ordinelor directorului general al ANCPI sau a unor reglementări punctuale din cadrul acestora, cereri în cadrul cărora invocă cu consecvenţă excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 264/2021 privind modificarea şi completarea Legii nr. 7/1996 şi pentru modificarea art. 121 din Legea nr. 18/1991 în totalitate şi în special a art. I pct. 20 din Legea nr. 264/2021.
Cel mai recent demers de acest gen a făcut obiectul Dosarului nr. 627/64/2022 al Curţii de Apel Braşov, dosar ce a avut ca obiect solicitarea reclamantului de anulare parţială a ODG nr. 599/2002 - solicitare ce a fost respinsă definitiv de către instanţă.Astfel, şi în cadrul acestui dosar a fost invocată aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate prin raportare la aceleaşi motive de fapt şi de drept, excepţie soluţionată de Curtea Constituţională prin respingerea ca inadmisibilă conform Deciziei nr. 58/1.02.2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.173/D/2023.În consecinţă, pârâta a solicitat respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.În drept, pârâta a invocat dispoziţiile Legii nr. 554/2004, ale Legii nr. 7/1996, ale Ordinului directorului general al ANCPI nr. 600/2023, ale Codului de procedură civilă, precum şi orice alte dispoziţii incidente în prezenta cauză.În probaţiune, pârâta a depus la dosar înscrisuri.Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul a arătat, în esenţă, că pârâta raportează modificarea de suprafaţă reglementată real în Codul civil la art. 907, 908 din Codul civil, respectiv în Legea nr. 7/96 la art. 41 alin. (3), la prevederile art. 879 din Codul civil, care prevede unirea mai multor imobile sau dezlipirea imobilelor când se desparte o parte din imobil invocat incorect.În realitate modificarea de suprafaţă este o constatare a situaţiei reale din teren raportată la situaţia juridică a imobilului - cea din actele de proprietate (pentru imobilele neînscrise în cartea funciară), respectiv faţă de actele de proprietate şi situaţia din cartea funciară pentru imobilele înscrise în cartea funciară - cazul de faţă.Atât timp cât Legea nr. 7/96 la art. 41 alin. (3) prevede posibilitatea modificării suprafeţei imobilului de carte funciară „dacă suprafaţa din măsurători este diferită de suprafaţa înscrisă într-o carte funciară pe baza unei documentaţii cadastrale recepţionate de oficiul teritorial sau suprafaţa din documentaţia cadastrală, recepţionată de oficiul teritorial, pentru care nu s-a deschis carte funciară ori suprafaţa din actele de proprietate, cererea de recepţie şi înscriere în cartea funciară“ cu procentele prevăzute la alineatele a), b) şi chiar c), ANCPI nu poate prevede într-un act normativ inferior care trebuie să pună în aplicare tocmai actul normativ superior limitări peste prevederile actul normativ superior.Art. 98 alin. (2) din Ordinul nr. 600/2023 intră în contradicţie cu toate literele de la alineatul (3) al art. 41 din Legea nr. 7/1996, interzice micşorarea suprafeţei imobilului în minus încălcând litera a) a articolului; interzice mărirea suprafeţei imobilului cu procente între 2%, şi 15% pentru terenurile intravilane, respectiv 2% şi 5% pentru terenurile extravilane, încălcând litera b) a articolului; interzice notarea posesiei pe diferenţa de suprafaţă peste 15% pentru terenurile în intravilan, respectiv 5% pentru terenurile în extravilan, în condiţiile specifice ale subparagrafelor literei c).Codul civil este regula generală, legea este regula particulară iar ordinul reprezintă norma de aplicare a actelor normative superioare, fiind în acest caz act administrativ cu caracter normativ şi de aceea nu poate adăuga/contraveni legii şi Codului civil.Pârâta se raportează la documentaţiile de alipire/dezlipire, invocând articolul 879 din Codul civil, în realitate articolul combătut este la capitolul de actualizare a imobilelor - la documentaţiile de modificare suprafaţă şi astfel trebuie să se aplice acelui capitol.Pârâta nu raportează art. 98 alin. (2) la documentaţia de modificare de suprafaţă, ci la documentaţia de alipire/dezlipire. Aşa se aplică acest articol la unele oficii şi chiar în acelaşi oficiu la unele lucrări. Din cauză că suprafaţa imobilelor în cartea funciară se menţionează prin rotunjire la metru pătrat [art. 31 alin. (1) lit. d) din Ordinul nr. 600/2023], la momentul alipirii mai multor imobile cu suprafeţe cu peste 0,4 mp va rezulta, în funcţie de numărul acestora, o suprafaţă în plus de câţiva mp care raportată la suprafaţa iniţială a imobilelor trebuie să se încadreze în 2%. Acelaşi principiu la o dezlipire în mai multe loturi, dacă loturile rezultate au suprafeţe cu 0,4 mp fiecare, din cauza rotunjirilor suma suprafeţelor rezultate va fi mai mică sau, dacă suprafaţa loturilor rezultate este cu 0,51 mp, va rezulta o suprafaţă mai mare.Având în vedere că articolul este la capitolul de documentaţii de actualizare, în speţă cea de modificare de suprafaţă, iar dezlipirile sunt la documentaţii pe flux întrerupt ce sunt clarificate de la art. 126, nu se poate interpreta ca fiind aplicabil acelor documentaţii.Mai mult, art. 98 alin. (1) este în concordanţă cu legea privind modificarea de suprafaţă, iar alin. (2) este o adăugare la lege tocmai la modificarea suprafeţei.ANCPI invocă art. 128 alin. (1) şi (2), dar nu face nicio referire la alin. (3) al art. 128 din Ordinul nr. 600/2023 care este esenţială în completarea art. 100 alin. (1): „(3) Verificarea existenţei unei alte modificări de suprafaţă revine obligatoriu inspectorului căruia i-a fost alocată lucrarea“.Deci modificarea de suprafaţă se poate face de mai multe ori din cauza erorilor posibile de-a lungul timpului, dar până la procentele prevăzute de lege.Aşadar, tot timpul suprafaţa măsurată se va raporta la cea iniţială a imobilului din actele de proprietate. Din acest motiv, legiuitorul a prevăzut şi imobilele înscrise în cartea funciară şi cele neînscrise în art. 41 alin. (3) din Legea nr. 7/1996. Prin urmare, modificarea de suprafaţă, fie ele dezlipiri/alipiri, modificări de suprafaţă sau orice alte operaţiuni, ci la suprafaţa iniţială din actele de proprietate, indiferent de numărul operaţiunilor efectuate ulterior înscrierii în cartea funciară.De altfel, legiuitorul a reglementat foarte clar, în aceleaşi sensuri cu cele susţinute de mine, art. 41 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, respectiv art. 907, 908 din Codul civil.Din aceleaşi motive tocmai ANCPI a reglementat în Ordinul nr. 600/2023 toate articolele menţionate mai sus.Pârâta susţine că erorile apărute după dezlipiri nu pot fi mai mari de 2% şi că: „Aceste erori nu generează suprapuneri între imobilele din sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, fiind doar la nivelul coordonatelor GPS şi de altfel, insesizabile în teren, în plan real.“
În realitate, în funcţie de normele de la momentul întocmirii documentaţiilor, erorile acestea pot fi imense. Au existat momente când documentaţiile se făceau fără măsurători prin metoda grafică.Astfel de erori sunt frecvente şi combat de îndată afirmaţiile pârâtei, atât logic şi gramatical prin compararea articolelor menţionate mai sus [art. 43 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, art. 907, 908 din Codul civil, art. 128 alin. (3), art. 100 alin. (1), art. 98 alin. (1) din Ordinul nr. 600/2023], cât şi din practică.De asemenea, pârâta invocă articolul 104 alin. (1), (2) şi (4) privind repoziţionarea imobilului, o operaţiune doar de rectificare a coordonatelor, fără acordul proprietarului şi nu una autentică de rectificare de carte funciară prevăzută de art. 907, 908 din Codul civil, respectiv art. 41 alin. (3) din Legea nr. 7/1996.La repoziţionare nu se modifică esenţa dreptului de proprietate, ci doar se translatează un imobil corect măsurat, în toleranţele admise de regulament.La repoziţionare pârâta „uită“ de prevederile art. 109 alin. (4): „(4) Dacă rectificarea coordonatelor imobilului implică modificarea suprafeţei cu un procent care depăşeşte +/– 2%, persoana autorizată întocmeşte documentaţia de actualizare informaţii tehnice.“Pârâta susţine, contrar afirmaţiilor de până acum: „Cu alte cuvinte, dispoziţiile art. 98 alin. (2) din Regulament, respectiv modificarea cu cel mult 2% faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară, se aplică în cazul repoziţionării şi nu intră sub incidenţa art. 41 alin. (3) din Lege, care vizează modificarea suprafeţei unui imobil, în cazul în care la măsurători se constată diferenţe mai mari de 5% sau respectiv 15%, în funcţie de categoria terenurilor.“Până la această afirmaţie a susţinut că nu se poate modifica suprafaţa unui imobil cu peste 2% dacă a fost dezlipit şi că nu se aplică art. 41 alin. (3) din L7/96, iar acum contrar susţinerii sale invocă faptul că art. 98 alin. (2) contestat de mine s-ar aplica, de fapt, în cazul repoziţionărilor.Pârâta se contrazice pe ea însăşi atât în prezenta cauză, cât şi în corespondenţa arătată (anexa nr. 2) şi chiar la aprobarea dezbaterilor publice tocmai de la procedura de transparenţă a actului normativ Ordin nr. 600/2023 din care face parte articolul în discuţie.A arătat că a reclamat că art. 98 alin. (2) intră în contradicţie cu prevederile art. 41 alin. (3) din Legea nr. 7/1996.Majoritatea imobilelor din cărţile funciare vechi sunt dezmembrate/dezlipite (în funcţie de denumirea din momentul acelor operaţiuni), deci art. 98 alin. (2) s-ar aplica la majoritatea acestor imobile, ceea ce face imposibilă rectificarea acestora.A invocat reclamantul Decizia nr. 2.857/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.A mai arătat reclamantul faptul că sunt fără relevanţă respingerile anterioare ale excepţiilor de neconstituţionalitate pe care le-a invocat.A fost încuviinţată de instanţă proba cu înscrisuri.La termenul de judecată din data de 16.12.2024, instanţa a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată de reclamantul XX, cu motivarea menţionată în încheierea de şedinţă.Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:Conform art. 47 alin. (3) lit. a) şi b) din Legea nr. 7/1996:(3) În cazul lucrărilor de înregistrare în cadastru şi în cartea funciară realizate la cererea persoanelor interesate, dacă suprafaţa din măsurători este diferită de suprafaţa înscrisă întro carte funciară pe baza unei documentaţii cadastrale recepţionate de oficiul teritorial sau suprafaţa din documentaţia cadastrală, recepţionată de oficiul teritorial, pentru care nu s-a deschis carte funciară ori suprafaţa din actele de proprietate, cererea de recepţie şi înscriere în cartea funciară se soluţionează astfel:a) dacă suprafaţa din măsurători este mai mică, atunci această suprafaţă se înscrie în cartea funciară în baza documentaţiei cadastrale şi a acordului proprietarului privind înregistrarea acestei suprafeţe;b)
dacă suprafaţa din măsurători este mai mare în proporţie de până la 15% inclusiv, în cazul terenurilor din intravilan, şi de până la 5% în cazul terenurilor din extravilan, atunci suprafaţa din măsurători se înscrie în cartea funciară în baza documentaţiei cadastrale şi a declaraţiei proprietarului.Potrivit art. 41 alin. (2) din Legea nr. 7/1996:(2) Conţinutul documentaţiei cadastrale se stabileşte prin regulament aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Potrivit art. 98 alin. (1) şi (2) din anexa la Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 600/2023 pentru aprobarea Regulamentului de recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară:(1) Modificarea în plus a suprafeţei imobilului situat în intravilan cu un procent de până la 15% inclusiv faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară se realizează în baza documentaţiei cadastrale de modificare a suprafeţei şi a declaraţiei autentice a proprietarului.(2) În cazul imobilelor rezultate în urma operaţiunilor de alipire/dezlipire, suprafaţa acestora poate fi modificată cu cel mult 2% faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară.Conform art. 99 alin. (1) din acelaşi act normativ:(1)
Modificarea în plus a suprafeţei imobilului situat în extravilan cu un procent de până la 5% inclusiv faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară se realizează în baza documentaţiei cadastrale de modificare a suprafeţei care conţine suplimentar declaraţia autentică a proprietarului - în zonele de aplicare a legilor proprietăţii, dacă există plan parcelar recepţionat de oficiul teritorial.Art.98 alin. (1) şi (2) şi art. 99 alin. (1) din anexa la Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 600/2023 pentru aprobarea Regulamentului de recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară este emis în vederea aplicării art. 47 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 7/1996.Art. 47 alin. (3) lit. b) teza I din Legea nr. 7/1996 are în vedere situaţia terenurilor din intravilan a căror suprafaţă din măsurători este mai mare în proporţie de până la 15% inclusiv.Art. 47 alin. (3) lit. b) teza a II-a din Legea nr. 7/1996 are în vedere situaţia terenurilor din extravilan a căror suprafaţă din măsurători este mai mare în proporţie de până la 5%.Se observă că, deşi art. 47 alin. (3) lit. b) teza I din Legea nr. 7/1996 are în vedere modificarea în plus a suprafeţei imobilului situat în intravilan cu un procent de până la 15% inclusiv faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară, fără a distinge în funcţie de situaţia concretă din care rezultă suprafaţa în plus a terenului situat în intravilan, alin. (2) al art. 98 din anexa la Ordinul nr. 600/2023 limitează la cel mult 2% faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară suprafaţa care poate fi modificată, în cazul în care este vorba de imobile situate în intravilan rezultate în urma operaţiunilor de alipire/dezlipire.În concret, art. 98 alin. (2) din anexa la Ordinul nr. 600/2023 modifică un text de lege dintr-un act normativ cu forţă juridică superioară, respectiv art. 47 alin. (3) lit. b) teza I din Legea nr. 7/1996, fiind corectă susţinerea reclamantului în sensul că nicăieri în Legea nr. 7/1996 nu se prevede un procent de 2%, care a fost introdus exclusiv prin art. 98 alin. (2) din anexa la Ordinul nr. 600/2023.Art. 98 alin. (2) din anexa la Ordinul nr. 600/2023 nu dezvoltă soluţia din Legea nr. 7/1996 (actul normativ de bază), aşa cum greşit susţine pârâta, ci adaugă la lege, ceea ce nu este permis a se realiza prin emiterea unui astfel de ordin.De asemenea, trebuie subliniat şi că inclusiv în cadrul dezbaterilor care au avut loc anterior cu privire la modificarea Ordinului nr. 600/2023, OCPI Braşov a subliniat că textul de lege [art. 47 alin. (3) lit. b) teza I din Legea nr. 7/1996] nu distinge în funcţie de situaţia din care rezultă suprafaţa în plus a terenului, iar procentul de 2% [impus de art. 98 alin. (2) din anexa la Ordinul nr. 600/2023] vine în contradicţie cu dispoziţia clară a legii şi, ca atare, trebuie abrogată (a se vedea pag. 32-33 din „Centralizator propuneri modificare - proiect de modificare a Regulamentului de recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al ANCPI nr. 600/8.02.2023“, disponibil pe https://www.ancpi.ro/transparenta-08-04-2023/).Împrejurarea că Regulamentul aprobat prin ordinul cu caracter normativ al directorului ANCPI stabileşte toate regulile şi procedurile de întocmire a documentaţiilor cadastrale şi de înscriere în cartea funciară pentru diversele operaţiuni solicitate de petenţi nu înseamnă că pot fi adăugate noi procente neprevăzute de Legea nr. 7/1996 şi care vin în contradicţie cu procentele reglementate de această lege.Art. 879 alin. (1), (2) şi (5) din Codul civil, art. 24 alin. (2), art. 25 alin. (1), art. 40 alin. 2^1 şi alin. (3) lit. b), art. 41 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, art. 100 alin. (1) şi art. 128 alin. (1) şi (2) din anexa la Ordinul nr. 600/2023, citate de pârâtă în întâmpinare, nu conduc la o altă concluzie.Nu poate fi primită nici susţinerea pârâtei în sensul că situaţiei reglementate la art. 47 alin. (3) lit. b) teza I din Legea nr. 7/1996 nu îi corespunde prevederea corelativă de la art. 98 alin. (2) din anexa la Ordinul nr. 600/2023, instanţa reţinând că acest din urmă alineat este situat în cadrul art. 98 din Ordin, care reglementează, la alin. 1, modificarea în plus a suprafeţei imobilului situat în intravilan, următorul articol, respectiv art. 99 alin. (1), reglementând modificarea în plus a suprafeţei imobilului situat în extravilan.În concluzie, aşezarea prevederii referitoare la modificarea cu cel mult 2% faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară a suprafeţei imobilelor rezultate în urma operaţiunilor de alipire/dezlipire, în cuprinsul art. 98 din anexa la Ordinul nr. 600/2023, articol care se referă la modificarea în plus a suprafeţei imobilului situat în intravilan şi anterior prevederii de la art. 99 alin. (1) din ordin, care se referă la modificarea în plus a suprafeţei imobilului situat în extravilan, faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară, contrazice susţinerea pârâtei în sensul că situaţiei reglementate la art. 47 alin. (3) lit. b) teza I din Legea nr. 7/1996 nu îi corespunde prevederea corelativă de la art. 98 alin. (2) din anexa la Ordinul nr. 600/2023, ci doar prevederea de la art. 98 alin. (1) din anexa la ordin.De asemenea, trebuie observat şi că art. 98 alin. (2) din anexa la Ordinul nr. 600/2023 se află situat la pct. 4.2.3.4, intitulat „Documentaţia cadastrală de modificare a suprafeţei imobilului“ din cap. IV „Procedura de înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară“.Aşadar, nu este deloc evident, aşa cum susţine pârâta, că art. 98 alin. (2) din anexa la Ordinul nr. 600/2023 are în vedere strict erorile de ordin tehnic (ale coordonatelor de GPS) ce pot apărea în cadrul măsurătorilor, instanţa observând că art. 98 alin. (2) nu face o astfel de precizare.Art. 98 alin. (2) din anexa la Ordinul nr. 600/2023 nu este în niciun fel corelat cu art. 31 din anexa la ordin, care are în vedere execuţia lucrărilor de teren şi birou şi care, la alin. (2) şi (3), vorbeşte de „erorile admise“, respectiv „eroarea de identificare a punctului de contur“, „eroarea poziţiei reciproce a punctelor de contur ale imobilelor ± 10 cm“, „eroarea de poziţie absolută a punctelor“ şi „erorile punctelor reţelei geodezice de sprijin“, ce nu vor genera suprapuneri între imobilele din sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.Art. 31 din anexa la Ordinul nr. 600/2023 este situat la pct. 2.3.3. „Modul de întocmire a documentaţiilor cadastrale“ din cap. II „Cuprinsul cărţii funciare. Tipuri de înscrieri în cartea funciară. Tipuri de documentaţii cadastrale şi modul de întocmire a acestora“.Nu poate fi primită nici susţinerea pârâtei în sensul că art. 98 alin. (2) din anexa la Ordinul nr. 600/2023 se aplică strict în cazul modificărilor suprafeţei unui imobil ca urmare a rectificărilor erorii de înregistrare în planul cadastral digital, al eliminării golurilor şi suprapunerilor din baza de date şi al rectificării coordonatelor, realizându-se prin repoziţionare, potrivit art. 104 alin. (1), (2) şi (4) din anexa la ordinul în discuţie.
Art. 104 din anexa la Ordinul nr. 600/2023 este situat la pct. 4.2.3.6 intitulat „Documentaţie de rectificare a erorii de înregistrare în planul cadastral digital. Suprapunerea virtuală. Suprapunerea reală“ şi prevede:(1) Rectificarea erorii de înregistrare în planul cadastral digital, eliminarea golurilor şi suprapunerilor din baza de date, respectiv rectificarea coordonatelor, se realizează prin repoziţionare.(2) Repoziţionarea este operaţiunea de rectificare a coordonatelor imobilului poziţionat greşit în planul cadastral care se efectuează prin rotaţie, translaţie sau modificarea geometriei anterior recepţionate, fără acordul proprietarului, cu excepţia cazului prevăzut de art. 75 alin. (7).(3) În situaţia în care prin repoziţionarea imobilului se modifică şi suprafaţa acestuia, cu un procent de până la +/– 2% din suprafaţa măsurată înscrisă în cartea funciară, documentaţia cadastrală de repoziţionare va conţine şi declaraţia pe propria răspundere a proprietarului prin care acesta consimte la modificarea suprafeţei imobilului.(4) Repoziţionarea se poate realiza ori de câte ori este nevoie, dar o singură dată şi cu modificarea suprafeţei imobilului cu un procent de până la +/– 2% din suprafaţa măsurată înscrisă în cartea funciară, ulterior nemaifiind posibilă modificarea suprafeţei imobilului respectiv.(5) Documentaţia de repoziţionare se întocmeşte de către persoana autorizată la cererea acesteia, a persoanelor interesate sau a oficiului teritorial, respectiv de către inspector, din oficiu, în baza referatului întocmit de inspector şi aprobat de inginerul-şef.Art. 109 alin. (4) din anexa la Ordinul nr. 600/2023 prevede:(4) Dacă rectificarea coordonatelor imobilului implică modificarea suprafeţei cu un procent care depăşeşte +/– 2%, persoana autorizată întocmeşte documentaţia de actualizare informaţii tehnice.
Din prevederile art. 98 alin. (2) din anexa la Ordinul nr. 600/2023 şi din modul în care este acesta situat în cuprinsul anexei la ordin nu rezultă faptul că textul său se aplică strict în cazul modificărilor suprafeţei unui imobil ca urmare a rectificărilor de la art. 104, respectiv în cazul repoziţionării unui imobil poziţionat în mod greşit în planul cadastral.În mod corect a susţinut reclamantul că o atare rectificare realizată prin repoziţionare (de care vorbeşte art. 104 din anexa la Ordinul nr. 600/2023) nu are legătură cu prevederile art. 98 alin. (2) din anexa la Ordinul nr. 600/2023.Instanţa reţine şi că nu rezultă din prevederile art. 98 alin. (2) din anexa la Ordinul nr. 600/2023, respectiv din celelalte articole din acest act normativ şi din Legea nr. 7/1996, că operaţiunea de alipire/dezlipire avută în vedere de art. 98 alin. (2) din anexa la ordin este ulterioară celei de modificare a suprafeţei realizată în condiţiile art. 41 alin. (3) din Legea nr. 7/1996.Având în vedere argumentele menţionate, instanţa va admite cererea formulată de reclamantul XX în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi va anula art. 98 alin. (2) din Ordinul nr. 600/2023 din 8 februarie 2023 pentru aprobarea Regulamentului de recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară emis de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.PENTRU ACESTE MOTIVE,În numele legii,HOTĂRĂŞTE:Admite cererea formulată de reclamantul XX în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.Anulează art. 98 alin. (2) din Ordinul nr. 600/2023 din 8 februarie 2023 pentru aprobarea Regulamentului de recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară emis de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Braşov.Pronunţată în condiţiile art. 396 alin. (2) din Codul de procedură civilă astăzi, 23.12.2024.
PREŞEDINTE
TIBERIU-ADRIAN VÎRGOLICI
Grefier,
Tina Szabo----
| EMITENT |
Dosar nr. 450/64/2024Completul compus din:Preşedinte: - Tiberiu-Adrian VîrgoliciGrefier: - Tina SzaboPentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra soluţionării acţiunii formulate de reclamantul XX, în contradictoriu cu pârâţii ANCPI Bucureşti, director general al ANCPI, având ca obiect „anulare acte administrative cu caracter normativ - art. 98 alin. (2)Ordin nr. 600/2023“.Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 12.12.2024, fiind consemnate în încheierea de şedinţă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre judecătorească, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru datele de 15.12.2024, 17.12.2024, 18.12.2024 şi 23.12.2024, în condiţiile art. 396 alin. (2) din Codul de procedură civilă.În deliberare,
PREŞEDINTE
TIBERIU-ADRIAN VÎRGOLICI
Grefier,
Tina Szabo----
