DECIZIA nr. 599 din 5 noiembrie 2024referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1081 din 24 noiembrie 2025Data intrării în vigoare 24-11-2025
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014, excepţie ridicată de Constantinescu Ana Maria în Dosarul nr. 20.643/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 683D/2019.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, menţionând, în acest sens, Decizia nr. 351 din 24 mai 2016.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 5 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 20.643/3/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014, excepţie ridicată de Constantinescu Ana Maria într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei cereri privind recalcularea pensiei.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât indicele de corecţie este prestabilit, iar cel de 1,07 aplicat în cazul său încalcă atât art. 170 din Legea nr. 263/2010, cât şi Constituţia. Or, ea are dreptul la pensie calculată după legea pensiilor publice, respectiv Legea nr. 263/2010 şi nu conform Legii nr. 187/2014.6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.7. Se arată că aceste dispoziţii nu aduc atingere prevederilor constituţionale, în măsura în care norma este aplicabilă tuturor persoanelor care se încadrează în domeniul său de aplicare, fără distincţie, iar existenţa discriminării nu poate fi dedusă din adoptarea unor dispoziţii legale succesive, acestea aplicându-se nediferenţiat în perioada cât sunt în vigoare.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 30 decembrie 2014, potrivit cărora: „În anul 2015 indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,07.“12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 47 - Nivelul de trai.13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate, instanţa de contencios constituţional reţine că s-a mai pronunţat atât asupra prevederilor legale criticate, cât şi asupra soluţiei legislative criticate, prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 18 august 2016, constatând că sunt constituţionale.14. Analizând argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este nemulţumită că legea criticată prevede un indice de corecţie fix, cu o valoare mai mică decât cea care ar fi reieşit în urma aplicării art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Astfel, art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 instituie formula de calcul al indicelui de corecţie, având următorul conţinut: „Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011.“15. Cu privire la indicele de corecţie stabilit de art. 170 din Legea nr. 263/2010, prin Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2015, paragraful 22, Curtea a reţinut că, deşi art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecţie (raportul dintre 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule, şi anume câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie, variază de la an la an. 16. Însă legiuitorul are posibilitatea să stabilească o valoare fixă a indicelui de corecţie aplicabilă într-un anumit an, evident, cu respectarea prevederilor constituţionale. Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 noiembrie 2013, şi prin Decizia nr. 463 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 25 septembrie 2014, că nu intră în competenţa Curţii Constituţionale analiza dispoziţiilor de lege care instituie anumite cifre ca reprezentând indici de corecţie, întrucât stabilirea acestor cifre este atributul exclusiv al legiuitorului.17. Aşadar, stabilirea unui indice fix pe fiecare an este opţiunea legiuitorului, opţiune care nu este afectată de vreun viciu de neconstituţionalitate.18. De asemenea, Curtea mai reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate reliefează, în realitate, şi aspecte care ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţele judecătoreşti. Cu alte cuvinte, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate solicită, în realitate, să i se aplice art. 170 din Legea nr. 263/2010, în loc de art. 19 din Legea nr. 187/2014.19. Or, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Aşadar, interpretarea şi aplicarea normelor la litigiul dedus judecăţii reprezintă atribuţia instanţelor de judecată.20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantinescu Ana Maria în Dosarul nr. 20.643/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2024.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
pentru MARIAN ENACHE,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae-----

| EMITENT |
| Marian Enache | - preşedinte |
| Mihaela Ciochină | - judecător |
| Cristian Deliorga | - judecător |
| Dimitrie-Bogdan Licu | - judecător |
| Laura-Iuliana Scântei | - judecător |
| Gheorghe Stan | - judecător |
| Livia Doina Stanciu | - judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu | - judecător |
| Varga Attila | - judecător |
| Fabian Niculae | - magistrat-asistent |
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
pentru MARIAN ENACHE,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae-----







