Structură Act

Comunicate
DECIZIA nr. 318 din 1 iulie 2025referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi ale anexei nr. 6 la această ordonanţă de urgenţă, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi prin Legea nr. 357/2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1083 din 24 noiembrie 2025Data intrării în vigoare 24-11-2025



    Marian Enache- preşedinte
    Mihaela Ciochină- judecător
    Cristian Deliorga- judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Laura-Iuliana Scântei- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Valentina Bărbăţeanu- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, excepţie ridicată de Societatea Veroniki Wind - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 373/36/2023 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.257D/2023.2.
     La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, doamna avocat Luciana Duţu, în calitate de apărător ales, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 949D/2024, nr. 1.525D/2024, nr. 2.106D/2024, nr. 2.551D/2024 şi nr. 672D/2025, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 şi ale anexei nr. 6 la aceasta, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, atât în redactarea anterioară, cât şi în redactarea modificată prin legea menţionată, precum şi a Legii nr. 206/2022 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, excepţie ridicată de Societatea Alizeu Eolian - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 655/2/2023 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Societatea TMK Hydroenergy Power - S.R.L. din Reşiţa în Dosarul nr. 589/59/2023 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Societatea Brăila Winds - S.R.L. din Bucureşti în dosarele nr. 654/2/2023 şi, respectiv, nr. 4.830/2/2022 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea PPC Trading - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.105/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.4. La apelul nominal răspund, pentru autoarele excepţiei ce formează obiectul dosarelor nr. 949D/2024, nr. 2.106D/2024 şi nr. 2.551D/2024, doamna avocat Daniela Gramaticescu şi domnul avocat Alexandru Lacureanu, iar pentru autoarele excepţiei ce formează obiectul dosarelor nr. 1.525D/2024 şi nr. 672D/2025 răspund domnii avocaţi Dan Ciobanu, Radu Chiran şi Radu Petroi, în calitate de apărători aleşi, cu împuterniciri avocaţiale depuse la dosarele cauzei. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarele excepţiei ce formează obiectul dosarelor nr. 1.525D/2024 şi nr. 672D/2025 au transmis concluzii scrise în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, precizează că Asociaţia Română pentru Energie Eoliană - Romanian Wind Energy Association (RWEA), cu sediul în Bucureşti, a transmis memorii în calitate de amicus curiae, prin care susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.6. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 949D/2024, nr. 1.525D/2024, nr. 2.106D/2024, nr. 2.551D/2024 şi nr. 672D/2025 la Dosarul nr. 3.257D/2023. Reprezentanţii autoarelor excepţiei, mai puţin cel al autoarei din Dosarul nr. 672D/2025, şi reprezentatul Ministerului Public sunt de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 949D/2024, nr. 1.525D/2024, nr. 2.106D/2024, nr. 2.551D/2024 şi nr. 672D/2025 la Dosarul nr. 3.257D/2023, care a fost primul înregistrat.7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorilor autoarelor excepţiei care, în esenţă, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând şi punctând sintetic argumentele expuse pe larg în motivările scrise ale excepţiei de neconstituţionalitate şi în notele scrise aflate la dosarele cauzei.8. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că, prin Decizia nr. 640 din 7 noiembrie 2024, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale.
    CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:9. Prin încheierile din 9 noiembrie 2023, 14 februarie 2024, 8 decembrie 2023, 17 octombrie 2023 şi 16 aprilie 2024, pronunţate în dosarele nr. 373/36/2023, nr. 655/2/2023, nr. 589/59/2023, nr. 654/2/2023, nr. 4.830/2/2022 şi nr. 8.105/2/2022, Curtea de Apel Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi ale anexei nr. 6 la aceasta, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, atât în forma anterioară, cât şi în forma modificată prin legea menţionată, precum şi a Legii nr. 206/2022 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei. Excepţia a fost ridicată de Societatea Veroniki Wind - S.R.L. din Constanţa, de Societatea Alizeu Eolian - S.A. din Bucureşti, de Societatea TMK Hydroenergy Power - S.R.L. din Reşiţa, de Societatea Brăila Winds - S.R.L. din Bucureşti şi de Societatea PPC Trading - S.R.L. din Bucureşti în cauze având ca obiect, în principal, anularea unor ordine ale preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală referitoare la aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, restituirea către autoarele excepţiei a sumelor achitate de acestea în temeiul art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, precum şi plata dobânzilor fiscale aferente sumelor achitate.10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele excepţiei de neconstituţionalitate prezintă contextul emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 şi expun succesiunea actelor normative relevante în materie, susţinând, în esenţă, că prevederile de lege criticate nesocotesc dreptul de proprietate privată. Precizează, în acest sens, că sumele plătite conform art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 se includ în categoria de „bunuri“, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Obligaţia instituită de prevederile legale criticate, stabilită într-un procent disproporţionat şi nejustificat, echivalează cu o veritabilă expropriere, cu o anihilare a dreptului de proprietate, având în vedere că prelevarea nu vizează eventualul profit realizat de societate, ci doar veniturile. Astfel, obligaţia de plată subzistă independent de situaţia financiară a societăţilor, respectiv indiferent de obţinerea unui profit sau de înregistrarea unei pierderi. Or, producătorii de energie electrică din surse regenerabile înregistrează numeroase costuri suplimentare decurgând din specificul activităţii, costuri care sunt incerte şi care nu pot fi prevăzute, întrucât energia electrică verde nu se produce în mod constant, ci depinde de factorii meteorologici, precum intensitatea vântului, a energiei solare sau debitul apelor.11. Se susţine că dispoziţiile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 aduc atingere şi libertăţii economice a producătorilor de energie electrică, fiind împiedicată, practic, desfăşurarea activităţii economice a acestui tip de societăţi, astfel cum este garantat de art. 45 din Constituţie. Totodată, reglementarea criticată duce şi la încălcarea prevederilor constituţionale privind justa aşezare a sarcinilor fiscale, de vreme ce societăţile în discuţie au obligaţia să achite şi impozit pe profit.12. Autoarele excepţiei apreciază că se nesocoteşte şi principiul neretroactivităţii legii şi, implicit, cel al securităţii juridice, fiind afectate continuitatea şi stabilitatea raporturilor juridice existente. Totodată, previzibilitatea sistemului juridic a fost afectată prin instituirea unei noi sarcini fiscale aplicabilă la câteva zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, contrar art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, ceea ce exclude orice predictibilitate şi previzibilitate fiscală.13. Se mai susţine, de asemenea, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale prin raportare la dispoziţiile art. 11 şi 148 din Constituţie, încălcând o serie de dispoziţii de drept unional, respectiv o serie de politici în materie de taxare a energiei regenerabile şi de angajamente privind neutralitatea climatică. Sunt blocate şi libertatea de stabilire şi libertatea de circulaţie a capitalurilor în Uniunea Europeană, potenţialii producători de energie electrică fiind descurajaţi să pătrundă pe piaţa energiei electrice din România sau să-şi menţină activitatea pe această piaţă. Totodată, deşi nu introduce în mod direct un plafon de preţ, reglementarea cuprinsă în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 are un impact semnificativ asupra comportamentului pe piaţă şi afectează formarea liberă a preţurilor.14. Se critică, totodată, şi faptul că obligaţia implementării politicilor publice şi a măsurilor sociale este transferată în sarcina operatorilor economici privaţi, deşi potrivit Legii fundamentale ar trebui să aparţină statului.
    15. Curtea de Apel Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.16. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal observă, cu privire la principiul egalităţii fiscale, că prin actul normativ criticat se instituie un nou regim de impunere fiscală, aplicabil numai în privinţa anumitor venituri, ceea ce creează o discriminare a producătorilor de energie electrică, contrară art. 16 alin. (1) din Constituţie. Dispoziţiile criticate aduc atingere şi dreptului de proprietate privată, întrucât drepturile născute în urma investiţiilor realizate au natura juridică a unor bunuri protejate de Constituţie şi de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar cuantumul prelevării instituite constituie o ingerinţă a statului excesivă şi disproporţionată, de vreme ce nu se pune în discuţie necesitatea protecţiei populaţiei şi categoriilor defavorizate faţă de creşterea preţurilor la energie, ci aceea a suportării din patrimoniul unor entităţi private, iar nu din patrimoniul statului, a costurilor aferente unei astfel de protecţii. Consideră că prevederile criticate sunt neconstituţionale şi prin raportare la dispoziţiile art. 45 şi art. 135 din Constituţie, deoarece aduc atingere libertăţii economice, îngrădind în mod nejustificat libertatea comerţului şi autonomia întreprinderilor. Arată, în acest sens, că dispoziţiile legale criticate impun un preţ excesiv pe o piaţă care ar trebui să fie liberă, fără o justificare proporţională cu scopul urmărit. Apreciază că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 56 alin. (2) din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale.17. Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile orale ale reprezentanţilor autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:20.
     Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.    21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, aşa cum rezultă din încheierile de sesizare, următoarele prevederi legale:– Art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 22 martie 2022, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 11 iulie 2022. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 1 septembrie 2022, şi prin Legea nr. 357/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1198 din 13 decembrie 2022. Art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 în forma iniţială prevedea că „În perioada de aplicare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică calculat conform metodologiei prezentate în anexa nr. 6 se impozitează cu 80%“. Art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022, prevedea că, „Începând cu data de 1 septembrie 2022, pe perioada de aplicare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, producătorii de energie electrică, entităţile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacţionează cantităţi de energie electrică şi/sau gaze naturale pe piaţa angro plătesc o contribuţie la Fondul de Tranziţie Energetică, stabilită în conformitate cu prevederile metodologiilor prevăzute în anexa nr. 6 şi anexa nr. 6.1“. În forma actuală, au fost adăugaţi, printre cei obligaţi la plata acestei contribuţii, şi partenerii din contractele financiare de asigurare a riscurilor (contracte de hedging) ai producătorilor de energie electrică. Art. 15 alin. (2) în forma iniţială prevedea că nu le sunt aplicabile prevederile alin. (1), nefiind, aşadar, obligate la plata impozitului de 80% capacităţile de producţie puse în funcţiune după data de 1 aprilie 2022. Ulterior, reperul temporal a fost modificat la data 1 septembrie 2022, fiind raportat la plata contribuţiei nou-reglementate, pentru ca în redactarea actuală să revină la data de 1 aprilie 2022, fiind, totodată, exceptate şi companiile care furnizează servicii publice de termie care produc energie electrică prin cogenerare. Art. 15 alin. (3)-(12) în redactarea actuală cuprinde reguli procedurale aplicabile în vederea plăţii contribuţiei criticate, după cum urmează:(3) Contractele bilaterale încheiate pe piaţa angro prin negociere directă se raportează [la] Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei de către părţile contractante în termen de 2 zile lucrătoare de la data încheierii.(4) Contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică se calculează, se declară şi se plăteşte de către vânzător lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează.(5) Sumele reprezentând contravaloarea contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică se plătesc într-un cont distinct de disponibil în lei deschis la unităţile Trezoreriei Statului din cadrul organelor fiscale centrale competente, codificat cu codul de identificare fiscală al plătitorului(6) În primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni, sumele încasate în contul prevăzut la alin. (5) se virează de unităţile Trezoreriei Statului într-un cont distinct de disponibil în lei deschis pe numele Ministerului Finanţelor deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, denumit «Fondul pentru Tranziţie Energetică».(7) La solicitarea Ministerului Energiei şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, se autorizează Ministerul Finanţelor să majoreze veniturile bugetului de stat, la o poziţie distinctă, precum şi creditele de angajament şi creditele bugetare prevăzute în bugetele acestora, în limita sumelor disponibile în soldul contului prevăzut la alin. (6), pentru plata compensărilor prevăzute de prezentul articol.(8)
     Sumele cu care au fost majorate veniturile bugetului de stat conform prevederilor alin. (6) se virează de Ministerul Finanţelor din contul prevăzut la alin. (5) în conturile de venituri bugetare prevăzute la alin. (6) codificate cu codul de identitate fiscală ale Ministerului Energiei şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, după caz.    (9) Se autorizează Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale să detalieze influenţele aprobate potrivit alin. (7) în buget şi în anexele la acesta şi să le comunice Ministerului Finanţelor, în termen de 5 zile lucrătoare de la majorarea bugetului.(10) Până la data de 22 decembrie a anului bugetar, sumele rămase neutilizate determinate ca diferenţă între veniturile încasate potrivit alin. (7) şi plăţile efectuate se virează de către Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale din contul de venituri ale bugetului de stat în care au fost încasate în contul de disponibil prevăzut la alin. (6).(11) Sumele rămase disponibile la finele anului în contul prevăzut la alin. (6), inclusiv sumele virate potrivit alin. (10), se utilizează în anul următor în baza mecanismului prevăzut la alin. (7).(12) Sumele aflate în conturile prevăzute la alin. (5) şi (6) nu sunt purtătoare de dobândă şi nu sunt supuse executării silite.    Articolul 15 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 a fost abrogat prin Legea nr. 357/2022. Acesta prevedea următoarele: „(13) Pentru orice tip de tranzacţii de vânzare de energie electrică la export sau livrare intracomunitară de pe teritoriul României persoanele prevăzute la alin. (1) contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică (C) se determină astfel: C = (Pmt – Pa) x Qt x 100%, unde: Qt - cantitatea de energie tranzacţionată la export sau livrată intracomunitar; Pmt - preţul mediu de tranzacţionare a energiei pe PZU din ziua anterioară tranzacţiei; Pa - preţul de achiziţie.“    – Anexa nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, în forma în vigoare de la 1 septembrie 2022 (adică astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022) şi în forma în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2022 (adică astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 357/2022), care prezintă scopul pe care şi-l propune metodologia de stabilire a preţului lunar de vânzare a energiei electrice şi de stabilire a venitului suplimentar (secţiunea 1, adică art. 1 şi 2 din anexa criticată), domeniul de aplicare (secţiunea a 2-a, adică art. 3 şi 4), termenii utilizaţi (secţiunea a 3-a, art. 5) şi explică modul de calcul al preţului lunar de vânzare a energiei electrice şi al venitului lunar suplimentar (secţiunea a 4-a, art. 6-9).
    – Art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022. Acesta este textul care modifică prevederile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022. Ţinând cont de prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, în cauza de faţă referirea se va face chiar la art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, mai sus redat.– Anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022. În redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 357/2022, adică între 1 septembrie 2022 (data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022) şi 16 decembrie 2022 (data intrării în vigoare a Legii nr. 357/2022) anexa respectivă era denumită „Modul de calcul al contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică datorate de producătorii de energie electrică“ şi corespundea ca soluţie legislativă anexei nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, mai sus sintetizată. În temeiul aceluiaşi art. 62 din Legea nr. 24/2000, referirea se va face, în realitate, chiar la anexa nr. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022. În forma ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 357/2022 (adică ulterior datei de 16 decembrie 2022), noua denumire a anexei este „Modul de calcul al contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică datorate de producătorii de energie electrică pentru activitatea de producţie/entităţile agregate“, conţinutul său normativ fiind similar cu forma anterioară, dar adaptat în mod corespunzător prin adăugarea sintagmei „pentru activitatea de producţie/entităţile agregate“.– Art. I pct. 21 din Legea nr. 357/2022 modifică art. 15 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, astfel că, aplicând regula statuată de art. 62 din Legea nr. 24/2000, mai sus amintită, referirea va fi făcută direct la art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022.– Celelalte dispoziţii din Legea nr. 357/2022 referitoare la anexa nr. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022. Acelaşi raţionament întemeiat pe prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 justifică referirea directă la anexa nr. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 şi prin Legea nr. 357/2022.    22. În concluzie, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 şi ale anexei nr. 6 la aceasta, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 şi prin Legea nr. 357/2022.23. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta referitoare la securitatea şi stabilitatea juridică, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată, art. 45 - Libertatea economică, art. 47 alin. (1) privind obligaţia statului de a lua măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent, art. 53 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 56 alin. (2) privind contribuţiile financiare, art. 102 alin. (1) privind rolul Guvernului, art. 135 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c) privind economia de piaţă a României, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă, în care statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, precum şi stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, art. 136 alin. (5) privind caracterul inviolabil al proprietăţii private şi art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană.
    24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 640 din 7 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 3 iunie 2025, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 şi ale anexei nr. 6 la această ordonanţă de urgenţă, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022, sunt neconstituţionale.25. Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că măsura impunerii obligaţiei de achitare a contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică în sarcina producătorilor de energie electrică şi a entităţilor agregate de producere a energiei electrice este de natură să afecteze dreptul de proprietate privată al acestor operatori, întrucât determină o privare de bunuri, prin intermediul contribuţiei aplicate, în condiţiile în care deja există în sarcina lor obligaţia legală de a plăti impozitul pe profitul realizat, potrivit Codului fiscal (paragraful 25 din decizia precitată). Curtea a efectuat un test de proporţionalitate, constatând nesocotirea exigenţei proporţionalităţii, întrucât ingerinţa etatică asupra dreptului de proprietate privată prin instituirea contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică pe care trebuie să o achite anumite entităţi care activează în domeniul energiei nu este aptă să asigure un just echilibru între interesele concurente, pentru a putea fi considerată corespunzătoare scopului urmărit (paragrafele 27-32).26. Cu privire la efectele Deciziei nr. 640 din 7 noiembrie 2024, Curtea a subliniat (paragraful 40 din decizia menţionată) că neconstituţionalitatea constatată are în vedere caracterul disproporţionat al cuantumului contribuţiei datorate de producătorii de energie electrică pentru venitul suplimentar obţinut din activitatea de producţie/entităţile agregate, şi nu neconstituţionalitatea în sine a contribuţiei menţionate. Faptul că legiuitorul delegat nu a apreciat în mod rezonabil, din perspectiva art. 44 din Constituţie, echilibrul care trebuie să caracterizeze interesele aflate în joc, şi anume interesul public constând în protejarea populaţiei de turbulenţele existente pe piaţa energiei electrice şi cel privat al celor a căror activitate este grevată de această contribuţie, nu echivalează cu eliminarea în sine a contribuţiei, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la ruperea justului echilibru în favoarea interesului privat al producătorilor de energie electrică/entităţilor agregate.27. Totodată, Curtea a precizat că, în conformitate cu jurisprudenţa sa, sub aspectul aplicării în timp a deciziei, despăgubirile se plătesc numai producătorilor de energie electrică/entităţilor agregate care au invocat excepţia de neconstituţionalitate anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi celor care au cauze pe rolul instanţelor judecătoreşti având ca obiect restituirea sumelor de bani aferente contribuţiei plătite până la data publicării deciziei (cu privire la efectele deciziilor Curţii Constituţionale, a se vedea Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 69 din 1 februarie 2016).28. În ceea ce priveşte prezenta excepţie de neconstituţionalitate, având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printro decizie anterioară a Curţii Constituţionale, precum şi data la care a fost pronunţată şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decizia Curţii Constituţionale nr. 640 din 7 noiembrie 2024, în raport cu data la care a fost sesizată instanţa de contencios constituţional cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă, urmând să fie respinsă ca atare.29. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituţionalităţii poate reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătoreşti, conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz, dacă litigiul a fost definitiv soluţionat în timp ce excepţia de neconstituţionalitate se afla spre soluţionare pe rolul Curţii Constituţionale, iar aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 640 din 7 noiembrie 2024 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, sau Decizia nr. 11 din 30 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 10 iulie 2024).30.
     În fine, Curtea reaminteşte că revine instanţelor de judecată competenţa de a stabili cadrul procesual în care se soluţionează litigiul dedus judecăţii şi normele legale incidente, aplicându-le în mod corespunzător, în funcţie de specificul fiecărei cauze, coroborat cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale asociată acestora (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 7 septembrie 2018, paragraful 256, sau Decizia nr. 749 din 14 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 29 august 2024).    31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi ale anexei nr. 6 la această ordonanţă de urgenţă, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi prin Legea nr. 357/2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, ridicată de Societatea Veroniki Wind - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 373/36/2023 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Societatea Alizeu Eolian - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 655/2/2023 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Societatea TMK Hydroenergy Power - S.R.L. din Reşiţa în Dosarul nr. 589/59/2023 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Societatea Brăila Winds - S.R.L. din Bucureşti în dosarele nr. 654/2/2023 şi nr. 4.830/2/2022 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea PPC Trading - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.105/2/2022 al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 1 iulie 2025.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    pentru MARIAN ENACHE,    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează
    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
    Magistrat-asistent,
    Valentina Bărbăţeanu
    -------




    logo Blog