DECIZIA nr. 256 din 15 mai 2025referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1085 din 25 noiembrie 2025Data intrării în vigoare 25-11-2025
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.654/1/2019/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.830D/2020.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că textul de lege criticat obligă toate persoanele care exercită calea de atac a contestaţiei în anulare la plata taxei judiciare de timbru. Susţinerea părţii potrivit căreia motivele pe care se întemeiază contestaţia se datorează culpei instanţei a cărei hotărâre se atacă priveşte însă aspecte de fapt care nu ţin de constituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:4. Prin Încheierea din 9 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.654/1/2019/a2, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Liliana Teodoriu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare în care s-a invocat excepţia netimbrării căii de atac.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea arată, în esenţă, că dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale, deoarece toate motivele de contestaţie în anulare, prevăzute de art. 503 din Codul de procedură civilă, fac referire la culpa instanţei, care fie nu a citat legal contestatorul, fie a fost necompetentă, deşi era obligată să îşi verifice competenţa, fie a săvârşit o eroare materială, fie a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen, fie nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză. În acest context, apreciază că în raport cu motivele contestaţiei în anulare justiţiabilul nu poate fi obligat la plata unei taxe judiciare de timbru pentru judecarea respectivei căi de atac. Pentru acest caz apreciază că sunt posibile doar două soluţii. Prima soluţie este aceea ca justiţiabilul să poată fi obligat la cheltuieli de judecată, în cazul în care se respinge contestaţia în anulare, iar cea de-a doua soluţie constă în faptul că instanţa de judecată trebuie să dispună, odată cu admiterea contestaţiei în anulare, şi restituirea taxei judiciare de timbru.6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a reţinut că accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate şi nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: „(1) Pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de 100 lei.“11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin normelor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 11 alin. (1) şi (2) - Dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi celor ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra unei excepţii de neconstituţionalitate formulate de aceeaşi autoare şi motivate în mod similar prin Decizia nr. 31 din 16 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 17 mai 2023, şi Decizia nr. 189 din 26 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 6 septembrie 2024. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că art. 503 din Codul de procedură civilă reglementează 5 motive de contestaţie în anulare, iar potrivit dispoziţiei legale criticate taxa judiciară de timbru în cuantum fix de 100 lei se datorează pentru formularea căii de atac, şi nu în raport cu motivele invocate, respectiv motivul de contestaţie în anulare obişnuită sau unul dintre motivele de contestaţie în anulare specială. Mai mult, potrivit art. 508 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă motivul de contestaţie este întemeiat, instanţa va pronunţa o singură hotărâre prin care va anula hotărârea atacată şi va soluţiona cauza. Aşadar, o soluţie de admitere a contestaţiei în anulare presupune o activitate suplimentară a instanţei de control judiciar în sensul că aceasta va trebui să pronunţe o nouă hotărâre după ce a anulat hotărârea atacată. Prin urmare, nu poate fi reţinută contradicţia dispoziţiilor legale criticate cu prevederile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil.13. Referitor la critica de neconstituţionalitate a art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prin raportare la art. 21 din Constituţie, Curtea a observat că taxa judiciară de timbru prevăzută de textul de lege criticat pentru exercitarea căii extraordinare de atac se datorează indiferent de soluţia pronunţată de instanţa de control judiciar, respectiv de admitere a contestaţiei în anulare sau de respingere a acesteia. Odată învestită cu soluţionarea căii extraordinare de atac, instanţa judecătorească va înfăptui actul de justiţie, serviciu public taxabil, taxele judiciare de timbru constituind o contraprestaţie raportat la actul de justiţie. Or, nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie, astfel încât nu poate fi reţinută nici critica privind încălcarea art. 44 din Constituţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, paragraful 33).14. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 124 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 28 aprilie 2016, paragraful 22).15. Referitor la pretinsa contrarietate a art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 faţă de dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5), Curtea a observat că nu poate fi reţinută nici această critică, având în vedere că taxa judiciară de timbru instituită pentru formularea contestaţiei în anulare este una fixă, în cuantum de 100 lei, un cuantum care, aşa cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa în această materie, nu poate fi considerat împovărător din punct de vedere financiar pentru justiţiabil (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 179 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 august 2020, paragraful 22).16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenţei mai sus invocate, atât soluţiile, cât şi considerentele deciziilor menţionate sunt valabile şi în prezenta cauză.17. În ceea ce priveşte încălcarea celorlalte norme din Constituţie invocate în susţinerea excepţiei, respectiv art. 1 alin. (4), art. 11 alin. (1) şi (2) şi art. 20, Curtea reţine că excepţia nu este motivată, iar din examinarea textului de lege criticat prin raportare la textele constituţionale de referinţă nu se poate deduce vreo critică de neconstituţionalitate.18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.654/1/2019/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 15 mai 2025.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
pentru MARIAN ENACHE,În temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu-----

| EMITENT |
| Marian Enache | - preşedinte |
| Mihaela Ciochină | - judecător |
| Cristian Deliorga | - judecător |
| Dimitrie-Bogdan Licu | - judecător |
| Laura-Iuliana Scântei | - judecător |
| Gheorghe Stan | - judecător |
| Livia Doina Stanciu | - judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu | - judecător |
| Varga Attila | - judecător |
| Cristina-Cătălina Turcu | - magistrat-asistent |
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
pentru MARIAN ENACHE,În temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu-----







