Structură Act

Comunicate
DECIZIA nr. 344 din 6 octombrie 2025referitoare la interpretarea şi aplicarea art. 20^1 din Legea nr. 80/1995 şi art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005 coroborate cu art. 40-43 din anexa nr. 7 secţiunea a II-a din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 177/2016
EMITENT
  • ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1085 din 25 noiembrie 2025Data intrării în vigoare 25-11-2025


    Dosar nr. 1.044/1/2025
    Mariana Constantinescu- vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului
    Carmen Elena Popoiag- preşedintele Secţiei I civile
    Adina Oana Surdu
    		- preşedintele Secţiei a II-a civile
    Elena Diana Tămagă- preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
    Adina Georgeta Nicolae- judecător la Secţia I civilă
    Lavinia Dascălu- judecător la Secţia I civilă
    Cristina Truţescu- judecător la Secţia I civilă
    Adina Georgeta Ponea- judecător la Secţia I civilă
    Cristina Dobrescu- judecător la Secţia I civilă
    Virginia Florentina Duminecă- judecător la Secţia a II-a civilă
    Ianina Blandiana Grădinaru- judecător la Secţia a II-a civilă
    Mihaela Mîneran- judecător la Secţia a II-a civilă
    Marcela Marta Iacob
    		- judecător la Secţia a II-a civilă
    Adriana Nicolae- judecător la Secţia a II-a civilă
    Gabriela Elena Bogasiu- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Carmen Maria Ilie- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Alina Nicoleta Ghica Velescu- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Bogdan Cristea- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Ramona Maria Gliga- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.044/1/2025 este legal constituit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 5.777/117/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 20^1 din Legea nr. 80/1995 şi art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005 coroborate cu art. 40-43 din anexa nr. 7 secţiunea a II-a din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 177/2016, schimbarea din funcţie la cerere, spre deosebire de mutarea la cerere, este de natură a împiedica acordarea compensaţiei pentru chirie cadrelor militare în activitate.5. Magistratul-asistent arată că la dosar a fost depus raportul întocmit.6. Preşedintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare.ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării7. Prin Încheierea din 15 aprilie 2025, pronunţată în Dosarul nr. 5.777/117/2024, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    8. Sesizarea a fost înregistrată la 14 mai 2025, cu nr. 1.044/1/2025.    II. Normele de drept supuse interpretării9. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 80/1995Articolul 20^1Cadrele militare în activitate numite în prima funcţie/mutate în interesul serviciului, detaşate şi/sau împuternicite întro altă garnizoană decât cea în care îşi au domiciliul şi care nu deţin locuinţă proprietate personală în acea garnizoană, nici ei şi nici soţiile sau soţii acestora, în situaţia în care nu li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, au dreptul la o compensaţie lunară pentru chirie de până la 50% din solda lunară. Cadrele militare în activitate numite în prima funcţie, mutate în interesul serviciului, detaşate şi/sau împuternicite într-o garnizoană în care îşi au domiciliul, dar care nu deţin locuinţă proprietate personală, nici ei şi nici soţiile sau soţii acestora, în situaţia în care nu li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, pot beneficia, în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului apărării naţionale, de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. 1, la propunerea comandanţilor sau a şefilor cadrelor militare respective. Cadrele militare care îndeplinesc condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. 1 şi 2 şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. 1, dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate.(...)Cadrele militare în activitate, mutate sau detaşate şi/sau împuternicite, prevăzute la alin. 1, pot beneficia de compensaţie lunară pentru chirie într-o singură garnizoană.(...)Cuantumul concret al compensaţiei prevăzute la alin. 1, 2 şi 2^1, precum şi condiţiile de acordare a acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului apărării naţionale.(...)
    Articolul 76Mutarea cadrelor militare în activitate dintr-o unitate în alta, precum şi în cadrul aceleiaşi unităţi se efectuează o singură dată pe an, cu excepţia situaţiilor deosebite stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.    10. Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005 privind stabilirea cuantumului şi condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005Articolul 2Cadrul militar în activitate numit în prima funcţie, mutat în interesul serviciului, detaşat şi/sau împuternicit într-o altă garnizoană/localitate decât cea în care îşi are domiciliul beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:a) nu efectuează naveta la şi de la locul de muncă. Această condiţie nu se ia în calcul în cazul în care naveta se efectuează la şi de la locuinţa închiriată;b) cadrul militar în activitate ori soţia/soţul acestuia nu deţine o locuinţă proprietate personală în garnizoana/localitatea în care a fost numit în prima funcţie, a fost mutat în interesul serviciului, a fost detaşat şi/sau împuternicit; b^1) soţul/soţia încadrat/încadrată în altă autoritate sau instituţie publică nu beneficiază de spaţiu de locuit asigurat de aceasta în aceeaşi garnizoană/localitate sau de compensaţie pentru chirie/decontarea chiriei pentru locuinţă închiriată în aceeaşi garnizoană/localitate;c)
     nu i se asigură de către Ministerul Apărării Naţionale un spaţiu de locuit corespunzător potrivit prevederilor legale, pentru acesta şi, după caz, pentru el şi pentru membrii de familie;    d) nu are atribuită, prin contract de închiriere cu plata subvenţionată a chiriei, nici el şi nici soţul/soţia, o locuinţă din fondul locativ de stat în garnizoana/localitatea unde a fost numit în prima funcţie, a fost mutat în interesul serviciului, a fost detaşat şi/sau împuternicit; e) prezintă un contract de închiriere a unui spaţiu de locuit încheiat în nume propriu sau în numele soţului/soţiei, altul decât cel prevăzut la lit. d). Nu se acordă compensaţia lunară pentru chirie în situaţia în care contractul de închiriere a fost încheiat cu copiii/părinţii cadrului militar în activitate ori ai soţului/soţiei acesteia/acestuia; f) locuinţa închiriată să fie astfel situată încât să îi permită îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aprecierea îndeplinirii acestei condiţii se face de către comisia prevăzută la art. 1 alin. (4), iar pentru comandant aprecierea se face de către comisia stabilită la eşalonul imediat superior.    11. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul nr. 177/2016, în forma iniţialăAnexa nr. 7 - Naşterea şi modificarea raporturilor de serviciu, suspendarea din funcţie şi trecerea în rezervă a cadrelor militareCapitolul II - Proceduri privind naşterea şi modificarea raporturilor de serviciu, suspendarea din funcţie şi trecerea în rezervă a cadrelor militareSecţiunea a 2-a - Modificarea raportului de serviciu şi suspendarea din funcţieArticolul 40
    (1) Schimbarea din funcţie a cadrului militar, în interesul serviciului, se realizează la propunerea şefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, materializată într-o notă de prezentare, cu aprobarea şefului unităţii, fie la iniţiativa acestuia din urmă.(2) În vederea fundamentării deciziei privind schimbarea din funcţie, şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar.(3) Decizia privind schimbarea din funcţie se ia după obţinerea acordului scris al cadrului militar.    Articolul 41(1) Schimbarea din funcţie a cadrului militar, la cerere, se realizează prin raport scris adresat şefului unităţii.(2) Raportul, înregistrat la secretariatul unităţii, se transmite structurii de resurse umane pentru a confirma existenţa postului vacant şi îndeplinirea condiţiilor de ocupare prevăzute în fişa postului.(3)
     Raportul, avizat de şeful structurii la care se solicită mutarea, se prezintă şefului unităţii.    (4) În vederea fundamentării deciziei privind schimbarea din funcţie, şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar.(5) Refuzul privind schimbarea din funcţie se motivează şi se comunică cadrului militar.    Articolul 42(1) Mutarea cadrului militar, în interesul serviciului, se realizează la propunerea şefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, cu aprobarea şefului unităţii, fie la iniţiativa acestuia din urmă.(2) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii cesionare poate solicita şefului unităţii cedente acordul de principiu, precum şi transmiterea dosarului personal al cadrului militar. Şeful unităţii/Şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar.(3) În situaţia în care a fost adoptată decizia privind mutarea cadrului militar, şeful unităţii cesionare solicită acordul scris al cadrului militar, precum şi al şefului unităţii cedente.
    (4) Unitatea cedentă, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de mutare în condiţiile alin. (3), întreprinde demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare sau, după caz, transmite unităţii cesionare motivarea refuzului aprobării mutării.    Articolul 43(1) Mutarea cadrului militar, la cerere, se realizează prin raport scris adresat şefului unităţii cesionare. Raportul se înregistrează la secretariatul acestei unităţi.(2) Şeful unităţii cesionare poate solicita şefului unităţii cedente acordul de principiu, precum şi transmiterea dosarului personal al cadrului militar.(3) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii cesionare/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar.(4) În situaţia în care a fost adoptată decizia privind mutarea cadrului militar, şeful unităţii cesionare transmite unităţii cedente raportul de mutare al cadrului militar şi solicită acordul şefului unităţii cedente.
    (5) Unitatea cedentă, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de mutare în condiţiile alin. (4), întreprinde demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare, sau, după caz, comunică unităţii cesionare motivele care au stat la baza refuzului mutării.    12. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 87/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul resurselor umane în Ministerul Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 5 iunie 2020Anexa nr. 7 - Naşterea şi modificarea raporturilor de serviciu, suspendarea din funcţie şi trecerea în rezervă a cadrelor militare Capitolul II - Proceduri privind naşterea şi modificarea raporturilor de serviciu, suspendarea din funcţie şi trecerea în rezervă a cadrelor militare Secţiunea a 2-a - Modificarea raportului de serviciu şi suspendarea din funcţie §8. Procedura mutării cadrului militar (...)Articolul 40(1) Mutarea cadrului militar în interesul serviciului în cadrul aceleiaşi unităţi se realizează fie la propunerea şefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, materializată într-o notă de prezentare, cu aprobarea şefului unităţii, fie la iniţiativa acestuia din urmă. (2)
     În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar.     (3) Decizia privind mutarea se ia după obţinerea acordului scris al cadrului militar.     Articolul 41(1) Mutarea cadrului militar în interesul serviciului în cadrul altei unităţi se realizează fie la propunerea şefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, materializată într-o notă de prezentare, cu aprobarea şefului unităţii, fie la iniţiativa acestuia din urmă. (2) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii cesionare solicită şefului unităţii cedente acordul de principiu, precum şi transmiterea dosarului personal al cadrului militar. Şeful unităţii/Şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar. (3) În situaţia în care a fost adoptată decizia privind mutarea cadrului militar, şeful unităţii cesionare solicită acordul scris al cadrului militar, precum şi al şefului unităţii cedente. (4) Unitatea cedentă, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de mutare în condiţiile alin. (3), întreprinde demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare sau, după caz, transmite unităţii cesionare motivarea refuzului aprobării mutării.
    Articolul 42(1) Mutarea cadrului militar la cerere în cadrul aceleiaşi unităţi se solicită de către cadrul militar, prin raport scris adresat şefului unităţii.(2) Raportul, înregistrat la secretariatul unităţii, se transmite structurii de resurse umane pentru a confirma existenţa postului vacant şi îndeplinirea de către cadrul militar a condiţiilor de ocupare prevăzute în fişa postului. (3) Raportul, avizat de şeful structurii la care se solicită mutarea, se prezintă şefului unităţii. (4) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar.(5) Refuzul privind mutarea se motivează şi se aduce la cunoştinţa cadrului militar.
    Articolul 43(1) Mutarea cadrului militar la cerere în cadrul altei unităţi din MAI se solicită de către cadrul militar, prin raport scris adresat şefului unităţii cesionare. Raportul se înregistrează la secretariatul acestei unităţi. (2) Şeful unităţii cesionare solicită şefului unităţii cedente acordul de principiu, precum şi transmiterea dosarului personal al cadrului militar.(3) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii cesionare/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar.(4) În situaţia în care a fost adoptată decizia privind mutarea cadrului militar, şeful unităţii cesionare transmite unităţii cedente raportul de mutare a cadrului militar şi solicită acordul şefului unităţii cedente. (5) Unitatea cedentă, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de mutare în condiţiile alin. (4), întreprinde demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare sau, după caz, comunică unităţii cesionare şi cadrului militar motivele care au stat la baza refuzului mutării.
    III. Expunerea procesului13. Prin Acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la 23 octombrie 2024 cu nr. 5.777/117/2024, reclamantul I.S.U. (...) a solicitat obligarea pârâtului persoană fizică la plata sumei de 15.204 lei, ca urmare a angajării răspunderii materiale a militarilor.14. În motivare, s-a arătat că pârâtul, având calitatea de cadru militar în activitate în cadrul Gărzii de intervenţie A, numit în prima funcţie la Detaşamentul de Pompieri H începând cu anul 2007, a primit dreptul la compensaţie lunară pentru plata ratei pentru un imobil situat în localitatea H, în urma Raportului personal nr. (...) din 5 iulie 2021, contractul de credit fiind întocmit la 4 februarie 2020.15. Ulterior, în baza Adresei nr. (...) din 18 aprilie 2024, întocmită de I.S.U. C în cadrul misiunii de audit care s-a desfăşurat în trimestrul I al anului 2024, s-a constatat acordarea eronată a compensaţiei lunare în vederea achitării ratei sau fracţiunii de rată pentru achiziţionarea unei locuinţe, dispunându-se, în acelaşi timp, şi o cercetare administrativă în condiţiile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 80/1995.
    16. În urma acesteia s-a constatat că, începând cu 1.01.2021, pârâtul nu mai avea dreptul legal la compensaţia lunară pentru plata ratei, deoarece şi-a pierdut acest drept în anul 2016, când a fost schimbat în funcţie la cerere, de la Garda de intervenţie H la Garda de intervenţie A (în cadrul Detaşamentului de Pompieri H).17. Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru pretenţiile aferente perioadei 1.01.2021-23.10.2021, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.18. Cu privire la fondul cauzei, pârâtul a arătat că îndeplinea toate condiţiile legale pentru a beneficia de compensaţia lunară de chirie pentru plata ratei; astfel, pârâtul a avut tot timpul domiciliul în oraşul H, fiind numit în prima funcţie în anul 2007 la Detaşamentul de Pompieri H; în 2008 a fost mutat în interesul serviciului în cadrul aceleiaşi unităţi la Garda de intervenţie A (perioadă în care îi erau aplicabile prevederile art. 20^1 alin. 1 din Legea nr. 80/1995), a fost pus la dispoziţie pentru 15 zile în H, la 1.02.2016 a fost schimbat în funcţie la cerere, în cadrul Detaşamentului de Pompieri H, de la Garda de intervenţie H la Garda de intervenţie A, iar la 6.01.2017 a avut loc schimbarea în funcţie în interesul serviciului în cadrul Detaşamentului de Pompieri H tot în cadrul Gărzii de intervenţie A, aceasta din urmă nefiind de natură a împiedica acordarea compensaţiei de chirie pentru plata ratei.19. Pârâtul a arătat că anterior, în perioada 1.04.200815.06.2011, dar şi ulterior, 6.01.2017-12.05.2023, a fost mutat în interesul serviciului tot la Garda de intervenţie A în cadrul Detaşamentului de Pompieri H.20. Prin urmare, schimbarea din funcţie la cerere din anul 2016 nu a determinat modificarea locului unde îşi desfăşura activitatea într-o altă localitate decât unde lucrase anterior, ulterior fiind mutat în interesul serviciului în respectiva localitate în anul 2008, anterior schimbării funcţiei la cerere.21. Desfăşurarea activităţii în localitatea A nu era o opţiune personală care să determine o situaţie nouă în privinţa locului desfăşurării activităţii, de natură să împiedice beneficiul acordării drepturilor privind compensaţia de chirie.22.
     Schimbarea funcţiei la cerere nu poate fi asimilată cu mutarea la cerere, fiind noţiuni distincte, Ordinul nr. 177/2016, anume art. 40-44, definind noţiunile de schimbare din funcţie în cadrul aceleiaşi unităţi şi mutare în altă unitate.    23. Aceste articole reglementează patru modalităţi de modificare a raportului de serviciu al cadrului militar, respectiv schimbarea în funcţie în interesul serviciului, schimbarea în funcţie la cerere, mutarea în interesul serviciului şi mutarea la cerere.24. Mutarea, fie la cerere, fie în interesul serviciului, se realizează doar între unităţi, conform art. 42 şi 43 din Ordinul nr. 177/2016 (anexa nr. 7 secţiunea a 2-a), şi nu între structurile din cadrul aceleiaşi unităţi, unde modificarea raportului de serviciu poate avea loc doar prin schimbarea din funcţie.25. Atât în Legea nr. 80/1995, cât şi în Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005 se foloseşte noţiunea de mutare în interesul serviciului pentru acordarea compensaţiei lunare de chirie. Prin urmare, dreptul la acordarea compensaţiei lunare pentru chirie este reglementat doar pentru două situaţii: numirea în prima funcţie şi mutarea în interes de serviciu, celelalte situaţii fiind exceptate de la beneficiul acestui drept. 26. Totodată, s-a arătat că dispoziţiile legale impun ca locuinţa achiziţionată să fie astfel situată încât să îi permită lucrătorului îndeplinirea atribuţiilor de serviciu; or, imobilul este situat în oraşul H, unde pârâtul are domiciliul şi unde are sediul unitatea Detaşamentul de Pompieri H, locaţie care îi permite îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.27. În cadrul soluţionării acţiunii s-au dispus sesizarea instanţei supreme şi suspendarea judecăţii cauzei.    IV.
     Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării28. Condiţiile de admisibilitate presupuse de mecanismul întrebării prealabile potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 sunt următoarele:a) existenţa unei cauze vizând drepturi salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice sau privind prestaţii de asigurări sociale, aflată în curs de judecată - condiţie îndeplinită în cauză, Dosarul nr. 5.777/117/2024 având ca obiect pretenţii derivând din raportul de serviciu al pârâtului şi aflându-se în faza de judecată pe rolul Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale;b) completul care uzează de mecanismul întrebării prealabile să judece cauza în primă instanţă sau în calea de atac - condiţie, de asemenea, îndeplinită, cererea fiind judecată în primă instanţă de completul specializat în contencios administrativ;c) existenţa unei chestiuni de drept veritabile, care să prezinte un grad de dificultate de natură să justifice intervenţia instanţei supreme, existând în această materie soluţii divergente asupra problemei de drept, astfel cum s-a reliefat de către reprezentanţii părţilor din cauză, normele juridice aplicabile putând fi interpretate într-o manieră divergentă, de natură a da naştere unei practici judiciare contradictorii;d) soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere - obiectul cauzei este reprezentat de solicitarea reclamantului de a fi obligat pârâtul la restituirea unor sume de bani acordate anterior cu titlu de compensaţie lunară pentru plata ratei un imobil. Specific speţei este aspectul că pârâtul a formulat la 5.07.2021 o cerere pentru acordarea compensaţiei lunare pentru chirie pentru plata ratei aferente unui contract de credit prin care şi-a achiziţionat un imobil în oraşul H. Cererea a fost analizată şi aprobată de către reclamant. Pârâtul are domiciliul în localitatea H, are calitatea de cadru militar, fiind numit în prima funcţie la Detaşamentul de Pompieri H din anul 2007. În anul 2016 pârâtul a fost schimbat din funcţie la cerere în cadrul Detaşamentului de Pompieri H, de la Garda de intervenţie H la Garda de intervenţie A.Reclamantul a susţinut că, de la acest moment, a încetat dreptul pârâtului de a beneficia de compensaţia lunară, apreciind că a fost încălcat art. 20^1 din Legea nr. 80/1995, în timp ce pârâtul a arătat că schimbarea funcţiei la cerere nu poate fi asimilată cu mutarea la cerere, fiind o noţiune distinctă.Prin urmare, de interpretarea acestei norme depinde modalitatea de soluţionare a cauzei;e) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare - lecturând centralizatoarele privind hotărârile prealabile şi recursurile în interesul legii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în materia contenciosului administrativ şi litigiilor de muncă, instanţa nu a identificat nicio hotărâre privind exact chestiunea de drept care face obiectul prezentei cauze.
    29. În privinţa condiţiei noutăţii chestiunii de drept, instanţa supremă a statuat că, spre deosebire de condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile circumscrise art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiţia noutăţii chestiunii de drept invocate.    V. Punctul de vedere al completului de judecată asupra problemei de drept30. Opinia instanţei este în sensul că enumerarea „Cadrele militare în activitate numite în prima funcţie/mutate în interesul serviciului, detaşate şi/sau împuternicite într-o altă garnizoană decât cea în care îşi au domiciliul“ are acelaşi conţinut atât în Legea nr. 80/1995, cât şi în Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005, este una limitativă şi nu poate fi extinsă la alte noţiuni, iar art. 20^1 alin. 2^1 din Legea nr. 80/1995 face trimitere în mod expres la condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. 1 şi 2.VI. Punctul de vedere al părţilor31. Punctele de vedere ale părţilor rezultă din motivele expuse în cererea de chemare în judecată şi în întâmpinare.VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie32.
     La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unele instanţe au comunicat opinii teoretice cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării.     33. În esenţă, punctele de vedere transmise au fost în sensul că schimbarea din funcţie la cerere este de natură a împiedica acordarea compensaţiei pentru chirie, întrucât enumerarea categoriilor de cadre militare în activitate care au dreptul la compensarea chiriei, cuprinsă în art. 20^1 din Legea nr. 80/1995 şi art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005, este una limitativă şi nu poate fi extinsă la alte noţiuni. În acelaşi sens a fost comunicată şi opinia potrivit căreia „în cazul unui transfer la cerere se pierde dreptul la chirie“.34. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii.    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 35. În urma verificării jurisprudenţei formaţiunilor de unificare a practicii judiciare din cadrul instanţei supreme au fost identificate următoarele decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care pot prezenta relevanţă în soluţionarea sesizării de faţă:– Decizia nr. 79 din 17 martie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 24 aprilie 2025, prin care, a stabilit că dispoziţiile art. 31 alin. (1)-(1^4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005 privind stabilirea cuantumului şi condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cuvenite poliţiştilor, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi în cazul achiziţionării unor locuinţe cu plata în rate, inclusiv a celor edificate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe, iar, în interpretarea şi aplicarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, poliţistul mutat la cerere cu locul de muncă într-o altă localitate decât cea unde îşi are domiciliul nu are dreptul la compensaţie lunară pentru chirie după mutarea în aceeaşi localitate, în interesul serviciului;– Decizia nr. 74 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 17 ianuarie 2025, prin care, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. h)-j) şi alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.198/2022 privind drepturile de transport, pe teritoriul naţional, ale personalului din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 3 alin. (3) şi (4) din Normele metodologice de aplicare la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a Hotărârii Guvernului nr. 1.198/2022, s-a stabilit că personalul civil care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în baza unui contract individual de muncă, având domiciliul în altă localitate la momentul angajării, nu se încadrează în noţiunea de personal „numit în prima funcţie/transferat/chemat/rechemat în activitate într-o altă localitate decât cea de domiciliu ori de reşedinţă“/„mutat în interes de serviciu“, iar personalul civil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, la care face referire art. 2 lit. h) din Hotărârea Guvernului nr. 1.198/2022, beneficiază de drepturile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. h)-j) din acelaşi act normativ, doar în situaţia transferului într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţă şi în situaţia detaşării pentru îndeplinirea funcţiilor într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţă;– Decizia nr. 59 din 25 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1025 din 10 noiembrie 2023, prin care, în interpretarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 31 alin. (1) şi art. 31 alin. (1^1) din aceeaşi lege, forma anterioară modificării prin Legea nr. 113/2023 pentru modificarea şi completarea art. 31 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, s-a stabilit că, pentru a beneficia de compensaţia lunară pentru chirie în vederea plăţii ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului ipotecar/imobiliar, nu este necesar ca locuinţa achiziţionată de poliţist să fie situată în localitatea în care poliţistul îşi desfăşoară activitatea, locuinţa putând fi situată şi în altă localitate aflată în proximitate (limitrofă);
    – Decizia nr. 40 din 17 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 5 mai 2025, prin care, în interpretarea şi aplicarea art. 20^1 alin. 2^1, alin. 2^2, alin. 2^3, alin. 2^5 şi alin. 3 din Legea nr. 80/1995, s-a stabilit că dreptul la compensaţia lunară pentru chirie nu poate fi recunoscut şi cadrelor militare care au încheiat contracte de credit ipotecar în vederea construirii unei locuinţe, respingând, în rest, ca inadmisibilă, sesizarea.    36. În jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional a fost identificată Decizia nr. 363 din 11 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1286 din 19 decembrie 2024, prin care Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 20^1 alin. 1, 2 şi 2^1 din Legea nr. 80/1995 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.     IX. Raportul asupra chestiunii de drept37. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizarea este inadmisibilă. X. Înalta curte de casaţie şi justiţie Asupra admisibilităţii sesizării
    38. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost învestită cu o sesizare formulată în temeiul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.39. Conform art. 1 din actul normativ menţionat, domeniul de aplicare a acestuia cuprinde procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal; de asemenea, ordonanţa se aplică şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice.40. Art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, după cum urmează: „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.41. Având caracterul unor norme speciale, dispoziţiile citate mai sus se aplică cu prioritate în raport cu normele de drept comun prin care este reglementată sesizarea prealabilă în vederea dezlegării unor chestiuni de drept, cuprinse în art. 519-521 din Codul de procedură civilă, urmând a se completa însă cu acestea, în mod corespunzător, aşa cum prevede expres art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, potrivit căruia „Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, (…) precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.42. După cum s-a menţionat în preambulul ordonanţei, la elaborarea acestui act normativ s-a ţinut seama de „configuraţia actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi de efectul obligativităţii hotărârii pe care o pronunţă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în deplin acord cu îndatorirea sa constituţională de asigurare a aplicării şi interpretării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti din România“. De asemenea, s-a apreciat că aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, „în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“.43. Aşadar, în contextul normativ expus, admisibilitatea sesizării prealabile întemeiate pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:(i) sesizarea să fie formulată într-o cauză aflată în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;(ii)
     obiectul procesului să se încadreze în categoriile prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;    (iii) sesizarea să vizeze o chestiune de drept susceptibilă să dea naştere unor interpretări diferite, pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, şi de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;(iv) chestiunea de drept invocată să nu fi făcut obiectul unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.    44. Verificând condiţiile de admisibilitate astfel prezentate, se apreciază că acestea nu sunt în totalitate îndeplinite.45. Sesizarea a fost formulată în cadrul unei cauze aflate în curs de judecată, în primă instanţă, pe rolul Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi are ca obiect recuperarea unor sume primite de pârât, cadru militar în activitate, cu titlu de compensaţie lunară pentru plata ratei aferente achiziţionării unei locuinţe, în temeiul art. 20^1 alin. 2^1 din Legea nr. 80/1995, astfel că litigiul priveşte drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.46. Referitor la condiţia existenţei unei chestiuni de drept care poate face obiectul sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, se va ţine seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 şi de necesitatea completării, conform art. 4 din ordonanţa de urgenţă, a dispoziţiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun, cuprinse în Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, jurisprudenţă care a dezvoltat noţiunea autonomă a „chestiunii de drept“, susceptibilă de interpretare pe calea mecanismului hotărârii prealabile.47.
     În acest sens legea impune o dublă condiţionare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept reală, veritabilă, care antrenează necesitatea intervenţiei instanţei supreme în scopul clarificării unei norme de drept neclare, susceptibile de interpretări diferite, iar, pe de altă parte, să fie stabilită dependenţa între dezlegarea chestiunii de drept identificate şi soluţionarea pe fond a cauzei.    48. Or, verificând conţinutul chestiunii de drept ce formează obiectul învestirii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu scopul vizat prin declanşarea mecanismului sesizării prealabile şi cu prevederile legale care conturează premisele normative ale raportului juridic litigios, se constată că niciuna dintre aceste două cerinţe nu este îndeplinită în cauza de faţă.49. Cu referire la primul aspect se reţine că, prin sesizarea de faţă, se urmăreşte a se clarifica dacă schimbarea din funcţie la cererea cadrelor militare în activitate, „spre deosebire de mutarea la cerere“, este de natură a împiedica acordarea compensaţiei pentru chirie în temeiul art. 20^1 din Legea nr. 80/1995.50. Din modul în care instanţa de trimitere a formulat întrebarea ar rezulta că dubiul de interpretare ar privi existenţa unei distincţii - sub aspectul dreptului la compensarea chiriei - între cadrele militare mutate la cerere şi cadrele militare schimbate din funcţie la cerere.51. Or, această premisă a sesizării nu are corespondent în realitatea normativă, pentru că art. 20^1, introdus în corpul Legii nr. 80/1995 prin pct. 1 al art. I din Legea nr. 516/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 4 decembrie 2003, a avut în vedere, în toate formele lui succesive, situaţia cadrelor militare mutate în interesul serviciului, iar nu a celor mutate la cerere (din iniţiativa persoanei în cauză).52. Mai precis, în art. 20^1 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 80/1995, la care face trimitere şi alin. 2^1 al aceluiaşi articol, se prevede clar că au dreptul la compensarea chiriei, în condiţiile legii, cadrele militare în activitate numite în prima funcţie/mutate în interesul serviciului, detaşate şi/sau împuternicite într-o altă garnizoană, cu condiţia ca nici militarii, nici soţiile sau soţii acestora să nu deţină locuinţă proprietate personală în raza garnizoanei respective.53. Aceasta este şi opinia unanimă a instanţelor naţionale indicate la pct. 33 din decizia de faţă, care au răspuns solicitării instanţei supreme şi au comunicat puncte de vedere în sensul interpretării limitative a dispoziţiilor art. 20^1 din Legea nr. 80/1995 şi art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005, în temeiul cărora dreptul la compensarea chiriei revine numai categoriilor de cadre militare enumerate expres în cuprinsul lor, aspect de natură să contureze concluzia inexistenţei unui potenţial de ivire a unei jurisprudenţe neunitare în aplicarea normelor de drept a căror lămurire se solicită.
    54. De altfel, nici completul de judecată care a formulat sesizarea nu pare a fi avut în mod real îndoieli cu privire la sensul prevederilor legale în discuţie, punctul de vedere exprimat în încheiere fiind acela că enumerarea categoriilor de cadre militare care au dreptul la compensarea chiriei - cadrele militare în activitate, numite în prima funcţie/mutate în interesul serviciului, detaşate şi/sau împuternicite într-o altă garnizoană decât cea în care au domiciliul - este una limitativă şi nu poate fi extinsă la alte noţiuni.55. De asemenea, este de notat că normele primare ce reglementează dreptul la compensarea chiriei, cuprinse în Legea nr. 80/1995, şi dispoziţiile corespunzătoare din legislaţia secundară şi terţiară în prezent în vigoare nu se referă în mod expres la schimbarea în funcţie şi nu conţin texte care să permită interpretarea că schimbarea în funcţie la cerere şi mutarea la cerere ar atrage consecinţe diferite în ceea ce priveşte dreptul la compensarea chiriei. Pentru acordarea acestui drept, exceptând ipoteza numirii în prima funcţie, esenţial este ca modificarea raportului de serviciu să se producă în interesul serviciului şi să antreneze desfăşurarea activităţii într-o altă garnizoană decât cea în care militarul are domiciliul şi deţine (el însuşi sau soţul/soţia) o locuinţă proprietate personală.56. Prin urmare, nu se are de-a face cu norme îndoielnice, neclare, lacunare, susceptibile de interpretări divergente sub aspectul menţionat de instanţa de trimitere. 57. Referitor la condiţia ca de lămurirea chestiunii de drept să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, în jurisprudenţa constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că această cerinţă nu este îndeplinită atunci când procedura hotărârii prealabile a fost declanşată pentru a se răspunde unei probleme de drept ipotetice, chiar dacă ar avea legătură cu materia litigioasă, ori atunci când starea de fapt proprie cauzei nu se încadrează în ipoteza normei legale a cărei interpretare se solicită (de exemplu, Decizia nr. 42 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 16 octombrie 2024).58. În acest context, instanţa de trimitere nu a stabilit cu claritate situaţia de fapt, pentru a se putea verifica dacă întrebarea formulată are în mod real legătură cu soluţionarea cauzei, reţinând doar că pârâtul este cadru militar numit în prima funcţie în anul 2007, la Detaşamentul de Pompieri H, are domiciliul în localitatea H, în anul 2016 a fost schimbat în funcţie la cerere, în cadrul Detaşamentului de Pompieri H, de la Garda de intervenţie H la Garda de intervenţie A, iar la 5.07.2021 a formulat o cerere pentru acordarea compensaţiei lunare pentru chirie pentru plata ratei aferente unui contract de credit prin care şi-a achiziţionat un imobil în oraşul H, solicitarea sa fiind analizată şi aprobată de către reclamant. 59. Or, din procesul-verbal de cercetare administrativă anexat cererii de chemare în judecată reiese că, după numirea în prima funcţie la Detaşamentul de Pompieri H (localitatea în care se află locuinţa achiziţionată), raportul de serviciu al cadrului militar a suferit unele modificări, după cum urmează: 1.04.2008, mutare în interesul serviciului în cadrul aceleiaşi unităţi, de la Garda de intervenţie H la Garda de intervenţie A; 15.06.2011-1.07.2011, a fost pus la dispoziţie şi, în urma reorganizării I.S.U. (...), a revenit la Garda de intervenţie H; 1.02.2016, schimbare în funcţie la cerere în cadrul Detaşamentului de Pompieri H, de la Garda de intervenţie H la Garda de intervenţie A; 6.01.2017, schimbare în funcţie în interesul serviciului în cadrul Detaşamentului de Pompieri H, Garda de intervenţie A; 12.03.2023, mutare în interesul serviciului în cadrul aceleiaşi unităţi şi aceleiaşi gărzi de intervenţie.60. Referitor la îndeplinirea condiţiei existenţei unei legături de dependenţă între problema de drept sesizată şi soluţionarea pe fond a cauzei, completul care a formulat sesizarea s-a limitat la a menţiona că litigiul are ca obiect obligarea pârâtului la restituirea unor sume de bani acordate anterior cu titlu de compensaţie lunară pentru plata ratei unui imobil şi că soluţia asupra fondului depinde de interpretarea art. 20^1 din Legea nr. 80/1995, de vreme ce reclamantul a susţinut că de la momentul schimbării în funcţie la cerere (2016) a încetat dreptul pârâtului de a beneficia de compensaţia lunară, în timp ce pârâtul a arătat că schimbarea funcţiei la cerere nu poate fi asimilată cu mutarea la cerere, fiind o noţiune distinctă.
    61. Din expunerea rezumativă a procesului se reţine însă că apărarea vizând distincţia dintre schimbarea din funcţie la cerere şi mutarea la cerere a constituit doar o linie de argumentaţie secundară în apărarea pârâtului, acesta susţinând în întâmpinare, în primul rând, faptul că schimbarea din funcţie la cerere din 2016 nu a determinat, în cariera sa, modificarea locului desfăşurării activităţii într-o altă localitate, astfel încât să atragă pierderea dreptului de a beneficia de compensaţia lunară a chiriei pentru plata ratei aferente achiziţionării locuinţei. În acest sens pârâtul a precizat că atât anterior, în perioada 1.04.2008-15.06.2011, cât şi ulterior, în perioada 6.01.2017-12.05.2023, a fost mutat în interesul serviciului tot la Garda de intervenţie A din cadrul Detaşamentului de Pompieri H, desfăşurarea activităţii la Garda de intervenţie A nefiind o opţiune personală care să determine o situaţie nouă în privinţa locului desfăşurării activităţii.62. Or, nu reiese, din conţinutul încheierii de sesizare, că instanţa a analizat şi a stabilit în ce ipoteză concretă se afla cadrul militar la momentul formulării cererii de compensare a ratelor pentru locuinţă, în contextul în care modificările raportului de serviciu (mutări sau schimbări în funcţie) au avut loc între două structuri componente ale aceluiaşi detaşament de pompieri la care s-a făcut numirea în prima funcţie, detaşamentul având sediul în localitatea în care, pe parcursul carierei, cadrul militar şi-a achiziţionat locuinţa. 63. În lipsa acestor elemente, a căror clarificare intră în atribuţiile instanţei de trimitere, nu se poate conchide că de soluţionarea problemei de drept indicate în sesizare ar depinde soluţionarea pe fond a cauzei.64. În concluzie, reţinând că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate reglementate de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 şi de art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă, cu referire la neîndeplinirea condiţiei referitoare la existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, se impune respingerea prezentei sesizări, ca fiind inadmisibilă.    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIEÎn numele legiiDECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 5.777/117/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 20^1 din Legea nr. 80/1995 şi art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005 coroborate cu art. 40-43 din anexa nr. 7 secţiunea a II-a din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 177/2016, schimbarea din funcţie la cerere, spre deosebire de mutarea la cerere, este de natură a împiedica acordarea compensaţiei pentru chirie cadrelor militare în activitate. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 octombrie 2025.
    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    MARIANA CONSTANTINESCU
    Magistrat-asistent,
    Ileana Peligrad    ----




    logo Blog