Tipul dumneavoastră de abonament nu vă permite accesul la toate facilităţile modulului
Accesul restricţionat la toate facilităţile modulului

Număr articole 35 <


Filtre

Caută text în rezultate

Categorii
  • Ştiri juridice (2)
  • Varia (1)
  • Drept Penal şi Procesual Penal (2)
  • Revista Universul Juridic (5)
  • Drept Civil şi Procesual Civil (3)
  • RRDP (3)
  • Drept Internaţional (2)
  • RRES (1)
  • Drept Financiar (1)
  • Dreptul Familiei (2)
  • Executare silită (2)
  • Senior-editori (1)
Autori
  • Robert-Adrian Deliu (1)
  • Andrada Pascu (1)
  • Teodor Bodoașcă (1)
  • Adina-Renate Motica (1)
  • Adela Safta (1)
  • Lavinia Popescu (1)
  • Denisa Barbu (1)
  • Cătălin Lungănașu (1)
  • Maximilian-Andrei Druță (1)
  • Adina Buciuman (1)
  • Flaminia Stârc-Meclejan (1)
  • Emilia Lucia Cătană (1)
  • Dana-Maria Diaconu (1)
  • Ana Maria Goldan (1)
  • Juanita Goicovici (1)
  • Ioan Adam (1)
  • Sorina Doroga (1)
  • Șerban Diaconescu (1)
  • Flavius A. Baias (1)
  • Eugen Hurubă (1)
An
  • 2025 (35)
Luna
  • Noiembrie (35)

Tip act

Tip publicatie

Tip emitent

Domeniu

1 . Durata şederii: condiţie pentru dobândirea dreptului de şedere pe termen lung pe teritoriul României

UJ Premium | | 25 noiembrie 2025
Publicat în : |

Prezentul articol analizează condițiile legale pentru obținerea dreptului de ședere pe termen lung în România, în special cerința unei șederi continue de cinci ani cu absențe limitate. Astfel, autorul arată că excepția actuală, valabilă doar pentru activități de transport internațional, este insuficientă și propune extinderea ei pentru a include și alte motive obiective.

2 . Efectele solidarității pasive între creditor şi (co)debitorii solidari

UJ Premium | | 25 noiembrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice și Revista Dreptul |

Dispozițiile art. 1447 alin. (1) C.civ. subliniază faptul că în materia „drepturilor creditorului”, acesta „poate cere plata oricăruia dintre debitorii solidari, fără ca acesta să îi poată opune beneficiul de diviziune”. Pentru acuratețe juridică, apreciem că limitarea la alegerea termenului de „plată” utilizat de noul legiuitor pentru a marca „executarea obligației solidare” limitează alegerea creditorului la „executarea obligației” prin „plată”, cu excluderea oricărei posibilități de „stingere” a acesteia prin mijloacele pe care le vom analiza în cele ce vor urma.

3 . Lichidarea regimului matrimonial. Natura juridică. Studiu de caz

UJ Premium | și și | 24 noiembrie 2025
Publicat în : RDF |

În ultimul timp, se ridică din ce în ce mai frecvent probleme legate nemijlocit de natura lichidării regimului matrimonial. Astfel, una dintre dificultăţile ridicate recent este dacă părţile mai pot demonstra, după semnare, că, de fapt, cotele nu au fost calculate corect. Aceasta pe motivul că, la momentul respectiv, nu au cunoscut contribuţia reală din partea soţilor la dobândirea bunurilor şi executarea datoriilor comune. Chestiunea vizează, practic, măsura în care actul de lichidare poate fi considerat o tranzacţie în sensul art. 2.267 2.278 C. civ. Dificultăţi similare s au ridicat inclusiv în practica notarială, de exemplu, în cadrul dosarelor succesorale. Mai precis, întrebarea dacă lichidarea regimului este în toate cazurile un act de dispoziţie prezintă relevanţă când intervin persoane lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Situaţia devine de interes imediat în urma reformelor care permit, actualmente, persoanelor cu capacitate restrânsă, în special minorilor între 14 şi 18 ani, să accepte singure moştenirea, fără încuviinţarea instanţei de tutelă. Prin urmare, problemele aferente de calificare juridică se manifestă vizibil în privinţa lichidării regimului matrimonial, realizată în cadrul dosarului succesoral. Din aceeaşi perspectivă se cuvine abordată chestiunea dacă mandatul pentru actul de lichidare trebuie să fie special ori este suficient unul consimţit, bunăoară, în termeni largi pentru realizarea procedurii succesorale.

4 . Ordine şi dezordine în procedura civilă

UJ Premium | | 21 noiembrie 2025
Publicat în : Drept procesual civil |

Prima problemă pe care o supunem atenţiei este relevată de o soluţie jurisprudenţială recentă în care se aduce în discuţie, mai mult sau mai puţin explicit, rolul activ pe care instanţa civilă ar trebui să îl manifeste în raport cu principiul disponibilităţii părţilor (mai exact, cel recunoscut reclamantului).

5 . Clauza Nuremberg – Quo Vadis?

UJ Premium | | 21 noiembrie 2025
Publicat în : |

Prezentul articol analizează „clauza Nuremberg” din CEDO, creată pentru a valida condamnările pentru crimele comise în al Doilea Război Mondial. Astfel, autorul arată că jurisprudența recentă a CEDO a restrâns aplicarea acestei clauze doar la contextul istoric originar, confirmând că, în prezent, nu mai poate fi invocată ca excepție de la principiul „nullum crimen, nulla poena sine lege”.

6 . Limitele efectului obligatoriu al deciziilor Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor și principiul legalității în reevaluarea ofertelor – aspecte practice – studiu jurisprudențial

UJ Premium | | 21 noiembrie 2025
Publicat în : Varia |

Articolul examinează tensiunea existentă între efectul obligatoriu al deciziilor Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și principiul legalității care guvernează activitatea autorităților contractante în cadrul procedurilor de achiziții publice. Pornind de la o speță inspirată din practica recentă, este analizată situația în care, în cursul reevaluării ofertelor dispuse prin decizie CNSC, autoritatea contractantă constată o nouă neconformitate – neincluderea contribuției asiguratorii pentru muncă (CAM) – neexaminată anterior de Consiliu. Studiul urmărește conturarea limitelor de conformare ale autorității contractante și identificarea unei interpretări echilibrate între respectarea deciziei CNSC și obligația de a asigura legalitatea procedurii de achiziție.

7 . Recidiva internațională și efectele juridice ale hotărârilor de condamnare străine în dreptul penal român

UJ Premium | | 20 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal și Drept internațional public |

Recidiva internațională poate fi definită, în dreptul penal român, ca fiind acea formă a recidivei, în care primul termen constă într-o hotărâre definitivă de condamnare pronunțată de o instanță străină pentru o faptă prevăzută și de legea penală română...

8 . Considerații cu privire la semnificația juridică a termenului „copil” în legislația română și internațională*

UJ Premium | și | 20 noiembrie 2025
Publicat în : Senior-editori și Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită |

Reluăm o temă care a mai făcut obiectul analizelor noastre anterioare – semnificația juridică a termenului „copil”. De această dată, analiza este extinsă la înțelesul termenului prevăzut de art. 1 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și semnalarea existenței unei deosebiri importante față de reglementările din România. De asemenea, aducem în discuție anumite aspecte inedite în legătură cu semnificația termenului „copil” în reglementarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, pe de o parte, și actualul Cod civil pe de altă parte.

9 . O aplicație particulară a principiului precauției în domeniul achizițiilor publice sau pledoarie pentru rolul activ al autorității contractante în determinarea capacității ofertanților de a realiza în mod legal contractul – abundans cautela non nocet

UJ Premium | | 20 noiembrie 2025
Publicat în : PR |

10 . Abuzul de drept în exerciţiul dreptului de proprietate

UJ Premium | | 19 noiembrie 2025
Publicat în : RRDP |

Prezentul articol analizează abuzul de drept în exercitarea dreptului de proprietate, evidențiind situațiile în care acesta este folosit excesiv sau cu intenția de a vătăma. Astfel, autorul propune soluții flexibile pentru sancționarea acestor abuzuri și menținerea echilibrului social.

11 . Libertatea de exprimare în era tehnologiei digitale avansate – certitudini și incertitudini juridice

UJ Premium | | 18 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și AI |

În era digitală, una din cele mai inedite provocări o reprezintă reglementarea normativă a producerii și utilizării inteligenței artificiale (IA), stabilirea unui cadru juridic internațional și național care să asigure dezvoltarea unor modele de inteligență artificială de încredere, dar fără a sufoca însă inovația și progresul tehnologic.

12 . Rolul şi misiunea executorului judecătoresc în faza de executare

UJ Premium | | 18 noiembrie 2025
Publicat în : Executare silită și RRES |

Pentru a identifica rolul şi misiunea executorului judecătoresc în procesul civil şi îndeosebi în faza de executare silită, este necesară o privire separată a profesiei de executor judecătoresc, pe de o parte, şi a procedurilor de executare silită, pe de altă parte...

13 . Convergențe privind dreptul de proprietate în materia arendării. Elemente de constituționalitate

UJ Premium | și | 17 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept civil |

Mecanismele, metodele și frecvența cu care statul prin autorități locale și nu numai își face cunoscute reglementările ce vizează drepturile și obligațiile persoanelor care dețin în arendă bunuri ori sunt arendași este deopotrivă în interesul contribuabilului partener și actor în atragerea corectă a veniturilor la bugetul de stat, în acord cu beneficiile venitului astfel obținut din arendă.

14 . O situație procedurală atipică în ceea ce privește conexarea și disjungerea ulterioară a două cauze, dintre care una civilă și una de contencios administrativ

UJ Premium | | 14 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept procesual civil |

Conexitatea, așa cum a fost concepută de legiuitorul român are ca premisă existența a două sau mai multe litigii purtate între aceleași părți sau împreună cu altele și a unei strânse legături sub aspectul obiectului și al cauzei acestora. Este drept că textul nu distinge și nici nu ar trebui să o facă în legătură cu natura juridică a proceselor care pot fi conexate ci, dimpotrivă, care nu ar putea comporta o asemenea operațiune procedurală. Astfel, apare ca necesară și definitorie calificarea naturii juridice a fiecăreia dintre pricini pentru a se stabili dacă admiterea excepției de conexitate este în primul rând posibilă juridic – bunăoară față de specializarea unui complet de judecată sau a unei secții din cadrul instanței –, iar în al doilea rând dacă măsura este necesară și oportună soluționării unitare a acestora.

15 . Dreptul la un proces echitabil: între celeritate şi respectarea dreptului la apărare şi drepturile victimelor infracţiunilor de trafic de persoane

UJ Premium | | 14 noiembrie 2025
Publicat în : ICJ |

Prezentul articol arată că un proces echitabil trebuie să protejeze atât drepturile inculpatului, cât și pe cele ale victimelor. Totodată, evidențiază rolul Directivei europene și al jurisprudenței CEDO în găsirea unui echilibru între drepturile apărării și protecția victimelor vulnerabil.

16 . De la servituţi legale la limite în exerciţiul proprietăţii... şi înapoi (privire asupra sarcinilor legale ale vecinătăţii)

UJ Premium | | 13 noiembrie 2025
Publicat în : RRDP |

Prezentul articol analizează evoluția de la servituțile legale reglementate în vechiul Cod civil la noțiunea de „limite în exercițiul proprietății” introdusă de Codul civil actual. Astfel, studiul evidențiază faptul că schimbarea este mai degrabă terminologică, întrucât aceste limite continuă să reflecte raporturile de vecinătate.

17 . Regimul sancţionator al Directivei NIS 2

UJ Premium | | 13 noiembrie 2025
Publicat în : |

Articolul de față prezintă regimul sancționator al Directivei NIS 2, care stabilește amenzi diferite pentru entități esențiale și importante pentru a combate atacurile cibernetice. Astfel, autoarea analizează dificultățile aplicării în mai multe state și necesitatea unei cooperări europene pentru protejarea infrastructurilor critice.

18 . Este necesară o metodologie a construirii hotărârii judecătoreşti?

UJ Premium | | 13 noiembrie 2025
Publicat în : Drept constituțional |

Pentru a fi asigurat dreptul la un proces echitabil, în sensul autonom al art. 6 par. 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, dar şi conform dreptului care s a obiectivat în cea mai mare parte a lumii, este impusă judecătorilor obligaţia pozitivă de a motiva hotărârea judecătorească.

19 . Protecția pasagerilor în accidentele rutiere: între standardul european și practica națională

UJ Premium | | 12 noiembrie 2025
Publicat în : Drept civil și Drept european |

Datele comunicate de Direcția Rutieră a Inspectoratului General al Poliţiei Române (adresa nr. 297.668/10 octombrie 2025, transmisă în temeiul Legii nr. 544/2001) arată o realitate alarmantă: în anul 2025 au fost depistate 39.953 de persoane care au condus sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, iar 2.839 de accidente grave au implicat conducători aflaţi în această situaţie.

20 . Scurte consideraţii despre evoluţia dreptului românesc în contextul dinamicii legislative actuale

UJ Premium | | 12 noiembrie 2025
Publicat în : ICJ |

Atunci când am văzut tema supusă dezbaterilor a Sesiunii științifice a Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” din acest an, am înțeles că „Dinamica legislativă și realitatea juridică” este o provocare majoră pentru pasionații fenomenului juridic actual. Așa că am început documentarea.



logo Blog