Tipul dumneavoastră de abonament nu vă permite accesul la toate facilităţile modulului
Accesul restricţionat la toate facilităţile modulului

Număr articole 37 <


Filtre

Caută text în rezultate

Categorii
  • Proprietate intelectuală (3)
  • RRDPI (1)
  • Varia (1)
  • Drept Financiar, Fiscal şi Bancar (1)
  • Drept Penal şi Procesual Penal (9)
  • Revista Universul Juridic (8)
  • Dreptul Muncii şi Dialogului Social (8)
  • Drept Civil şi Procesual Civil (12)
  • RRDJ (1)
  • RSJ (1)
  • Termene (1)
Autori
  • Ioana Nicolae (2)
  • Ioan Popa (3)
  • Florin Dima (1)
  • Vasile Coman (3)
  • Andreea Suciu (2)
  • Oana Cristina Niemesch (3)
  • Adina Georgeta Ponea (3)
  • Dorin Ciuncan (1)
  • Nicoleta Țăndăreanu (1)
  • Lorena Alexandra Avram (1)
  • Andrei Rusu (1)
  • Nasty Vlădoiu (1)
  • Gabriel Manu (1)
  • Silviu-Dorin Şchiopu (1)
  • Traian Tunsoiu (1)
  • Mirela Gabriela Cristea (1)
  • Camelia Maria Cezara Ignătescu (1)
  • Flaviu Ciopec (1)
  • Luminița Dima (1)
  • Alexandra Raluca Pană (1)
  • Cezar Cioacă (1)
  • Daniela Devencea (1)
  • Ionuț Daniel Tănase (1)
  • Magda Volonciu (1)
  • Gabriela Ion (2)
  • Sevastian Cercel (1)
  • Ramona Dumitrașcu (1)
  • Ionuț Adrian Șipețan (1)
An
  • 2020 (37)
Luna
  • Noiembrie (37)

Tip act

Tip publicatie

Tip emitent

Domeniu

1 . Utilizarea semnăturii electronice în raporturile de muncă

UJ Premium | | 27 noiembrie 2020
Publicat în : Dreptul Muncii şi Dialogului Social |

În cadrul acestei lucrări se analizează posibilitatea utilizării semnăturii electronice în raporturile de muncă. Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 910/2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE, au intervenit o serie de modificări în legislația noastră. Astfel, accentul cade pe modificările legislative în materie după intrarea în vigoare a Regulamentului amintit anterior.

2 . Sancțiunea decăderii din drepturile decurgând din brevetul de invenție, pentru neplata taxei de menținere în vigoare, versus întârzierea comunicării acesteia, cauzatoare de prejudiciu titularului de brevet

UJ Premium | | 27 noiembrie 2020
Publicat în : Varia |

Conform hotărârii Curții de Apel Craiova, sancțiunea decăderii titularului din drepturile conferite de brevetul de invenție, ca urmare a neplăţii taxelor, are ca efect faptul că titularul acestuia nu se mai poate prevala de dreptul exclusiv de exploatare, iar intervenirea sancţiunii cu pricina ar trebui constatată după expirarea termenului de achitare a taxei anuale de protecţie, aşadar în decursul anului următor celui în care obligaţia de plată nu a fost îndeplinită de către titularul brevetului.

3 . Confiscarea extinsă

UJ Premium | | 26 noiembrie 2020
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Penal şi Procesual Penal |

Potrivit art. 1 din Legea nr. 18/1968 privind controlul provenienței unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite în mod licit, dobândirea de bunuri prin alte mijloace, decât cele cu caracter licit, constituie o încălcare a principiilor eticii și echității socialiste și este interzisă.

4 . Conținutul contractului de depozit

UJ Premium | | 26 noiembrie 2020
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil |

Pornind de la definiția dată de Codul civil (prin art. 2.103) acestui contract, „(1) Depozitul este contractul prin care depozitarul primește de la deponent un bun mobil, cu obligația de a-l păstra o perioadă de timp și de a-l restitui în natură. Remiterea bunului este o condiție pentru încheierea valabilă a contractului de depozit, cu excepția cazului când depozitarul deține deja bunul cu alt titlu”.

5 . Aspecte privitoare la evoluția reglementării violului săvârșit asupra unui membru de familie

UJ Premium | | 26 noiembrie 2020
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal |

Articolul de față este axat pe prezentarea diferențelor dintre varianta agravată a infracțiunii de viol prevăzută la art. 197 alin. (2) lit. b1) din Codul penal anterior (violul săvârșit asupra unui membru de familie) și reglementarea din Codul penal în vigoare, care a venit să o înlocuiască, respectiv art. 218 alin. (3) lit. b) (violul comis asupra unei rude în linie directă, frate sau soră), îndeosebi sub aspectul subiectului pasiv. Totodată, au fost avute în vedere controversele generate de vechea reglementare și soluțiile date acestora, precum și modul în care au fost eliminate prin elaborarea și adoptarea Noului Cod penal.

6 . Despre testamentele privilegiate (Partea a II-a)

UJ Premium | | 25 noiembrie 2020
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Revista Universul Juridic |

Potrivit art. 1047 alin. (1) lit. c) C. civ., se poate întocmi în mod valabil un testament în faţa comandantului unităţii militare ori a celui care îl înlocuieşte, dacă testatorul este militar sau, fără a avea această calitate, este salariat ori prestează servicii în cadrul forţelor armate ale României şi nu se poate adresa unui notar public.

7 . Victima, persoana vătămată şi partea civilă în procesul penal

UJ Premium | | 24 noiembrie 2020
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal |

Printre participanții în procesul penal se numără și persoana vătămată și partea civilă. Astfel, în cadrul acestui studiu se analizează modalitatea de calificare a statutului persoanei ca victimă, apoi ca persoană vătămată și alternativ ca parte civilă. Scopul acestei lucrări îl reprezintă dorința autorului de a ajuta la consolidarea funcționării efective a cadrului procesual general.

8 . Considerații referitoare la ordonanţa preşedinţială în aplicarea domeniului raporturilor de familie

UJ Premium | | 24 noiembrie 2020
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Revista Universul Juridic |

Referindu-ne la istoricul instituției, pe drept cuvânt, s-a susţinut că ordonanţa preşedinţială a fost introdusă în legislaţia noastră cu ocazia modificării Codului de procedură civilă, în anul 1900, prin art. 66 bis alin. (II), şi a luat o mare extensiune în practica judiciară.

9 . Legătura de cauzalitate – element fundamental în construcția procesuală

UJ Premium | | 24 noiembrie 2020
Publicat în : Dreptul Muncii şi Dialogului Social |

După cum a decis Curtea de Apel București, nu este suficientă doar existența afecțiunilor medicale care au determinat pensionarea reclamantei și invocarea actelor de hărțuire și discriminare din partea angajatorului, ci și dovedirea clară și indiscutabilă a legăturii de cauzalitate dintre acestea, respectiv a faptului că afecțiunile au fost determinate de stresul permanent de la locul de muncă, generat de atitudinea angajatorului față de salariat.

10 . Aspecte de noutate privind mijloacele materiale de probă în contextul noilor tehnologii

UJ Premium | | 23 noiembrie 2020
Publicat în : Dreptul Muncii şi Dialogului Social |

Odată cu dezvoltarea noilor tehnologii, au intevenit o serie de schimbări și în domeniul relaţiilor de muncă. Cu toate acestea, digitalizarea nu ar trebui să constituie o barieră în exercitarea și realizarea de către părți a drepturilor lor, inclusiv a dreptului fundamental la apărare. Astfel, prezentul studiu tratează aspectele de noutate privind mijloacele materiale de probă.

11 . Skimming. Transmitere neautorizată către altă persoană de date de identificare

UJ Premium | | 20 noiembrie 2020
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal |

Faptele celor trei inculpați, constând în aceea că în luna mai 2016, împreună au constituit un grup infracțional organizat, specializat în comiterea infracțiunilor de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, grup ce a acționat prin montarea de dispozitive de copiere a datelor cardurilor bancare în vederea falsificării ulterioare a cardurilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) CP.

12 . Aspecte privind determinarea instanței de executare, în lumina Noului Cod de procedură civilă. Aplicarea în timp a legii

UJ Premium | | 20 noiembrie 2020
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil |

Articolul actual abordează mai multe aspecte de interes, însă accentul principal este pus pe determinarea instanței de executare, proces clar expus prin reglementările aferente Noului Cod de procedură civilă. Astfel, se prezintă corecta identificare a legii de procedură aplicabilă executării silite, alături de prezentarea unor decizii ale Curții Constituționale prin care s-au constatat neconstituționalități ale unor dispoziții legale.

13 . Modus operandi versus semnătura infractorului

UJ Premium | | 20 noiembrie 2020
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

Este adevărat cum că un criminal obișnuit este o persoană cu un orizont limitat, care, din obișnuință, comoditate sau resurse limitate, practică, de obicei, o singură formă de acțiune, astfel, de obicei, infractorii obișnuiți se specializează într-o anumită metodă de comitere a infracțiunilor lor.

14 . Decăderea din drepturi a titularului brevetului de invenție corelativ cu inexistența obligației de despăgubire din partea cesionarului

UJ Premium | | 19 noiembrie 2020
Publicat în : Proprietate intelectuală |

După cum a decis Înalta Curte de Casație și Justiție, în acord cu Curtea de Apel Craiova, neplata taxelor anuale de menținere în vigoare a brevetului atrage decăderea titularului din drepturile ce decurg din brevetul de invenție.

15 . Acțiunea pauliană – garanție generală a executării obligațiilor

UJ Premium | | 18 noiembrie 2020
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil |

Determinarea noțiunii de garanție a executării obligației pleacă de scopul final al acesteia, respectiv executarea ei, pentru care creditorul își ia toate măsurile corespunzătoare pentru a preîntâmpina orice insolvabilitate a debitorului. De aceea, prin garanție a executării obligației se înțelege totalitatea mijloacelor juridice, respectiv a drepturilor și acțiunilor recunoscute de lege sau născute prin acordul de voință al părților raportului obligațional, prin a căror exercitare se asigură realizarea drepturilor de creanță...

16 . Clauze specifice în contracte atipice. Conţinutul contractului de muncă în cazul telemuncii

UJ Premium | | 17 noiembrie 2020
Publicat în : Dreptul Muncii şi Dialogului Social |

Odată cu digitalizarea, și raporturile de muncă au început să capete noi dimensiuni. În aceste condiții, a început să se dezvolte și telemunca. Astfel, prezentul studiu analizează conținutul contractului individual de muncă în cazul telemuncii, cu accent pe clauzele specifice în cazul acestor contracte.

17 . Câteva considerații în legătură cu dispozițiile introduse prin Legea nr. 228/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul penal în vederea transpunerii unor directive ale Uniunii Europene

UJ Premium | | 17 noiembrie 2020
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

Reglementările supuse criticii din Legea nr. 228/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul penal în vederea transpunerii unor directive ale Uniunii Europene, care ne intrigă și care ne-au motivat a scrie prezenta lucrare, se referă la dispozițiile art. II punctul 5, care modifică art. 367 C. pr. pen. prin introducerea a două alineate și modificarea unui alineat din cadrul aceleiași dispoziții: art. 367 C. pr. pen.

18 . Internshipul în contextul economic actual

UJ Premium | și | 16 noiembrie 2020
Publicat în : Dreptul Muncii şi Dialogului Social |

În vigoare din data de 18 august 2018, Legea nr. 176/2018 privind internshipul a urmărit integrarea tinerilor care au împlinit vârsta de 16 ani pe piața forței de muncă prin antrenarea persoanelor juridice, instituțiilor și/sau autorităților publice în acest proces, facilitându-se acumularea de experiență și competențe ce vor putea fi ulterior valorificate la locurile de muncă în sectorul public sau privat.

19 . Dobândirea personalității juridice de către societățile simple

UJ Premium | | 16 noiembrie 2020
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil |

În privința dobândirii personalității juridice, art. 1.889 C. civ. dispune cu caracter general faptul că, prin contractul de societate sau printr-un act separat, asociații pot conveni constituirea unei societăți cu personalitate juridică, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege (este vorba despre legea specială care îi conferă personalitate juridică).

20 . Considerații privind unificarea legislativă a României în perioada 1918-1928

UJ Premium | | 16 noiembrie 2020
Publicat în : RSJ |

Articolul se axează pe progresul semnificativ survenit în România post-unională din perspectiva legislativă, în mod principal. Se abordează, de asemenea, teme care privesc cadrul administrativ și politic, mai precis criza din anii 1920, moment în care Partidul Național Liberal a reușit să pună bazele unificării legislative în România din perioada interbelică.



logo Blog