Tipul dumneavoastră de abonament nu vă permite accesul la toate facilităţile modulului
Accesul restricţionat la toate facilităţile modulului

Număr articole 61 <


Filtre

Caută text în rezultate

Categorii
  • Ştiri juridice (10)
  • Varia (4)
  • Drept Financiar, Fiscal şi Bancar (1)
  • Drept Penal şi Procesual Penal (5)
  • Revista Universul Juridic (14)
  • Drept Civil şi Procesual Civil (6)
  • RRDP (3)
  • Drept Administrativ şi Constituţional (5)
  • Drept Financiar (1)
  • Dreptul Familiei (1)
  • Executare silită (1)
  • Senior-editori (2)
  • Drept Procesual Penal (3)
  • Drept contravențional (1)
Autori
  • Daniel Ghiță (1)
  • Răzvan-Gabriel Dalu (1)
  • Nicoleta-Elena Hegheș (1)
  • Mădălina Sauca (1)
  • Mihail Albici (1)
  • Luiza Lungu (1)
  • Adrian Fanu-Moca (2)
  • Ioan Gârbuleț (1)
  • Flaviu Ciopec (1)
  • Nadia-Cerasela Aniței (1)
  • Lavinia-Maria Tec (1)
  • Mihai David (1)
  • Carmen-Adriana Domocoș (1)
  • Paula-Alina Lupu (1)
  • Denisa Barbu (1)
  • Ionela Cuciureanu (1)
  • Florina Popa (1)
  • Dumitru Ştefan Coman (1)
  • Emilia Lucia Cătană (1)
  • Codruța Guzei Mangu (2)
  • Dan Adrian Cărămidariu (1)
  • Tiberiu-Constantin Medeanu (1)
  • Versavia Brutaru (1)
  • Laurențiu Șoneriu (1)
  • Iulian Nedelcu (1)
  • Violeta Stratan (1)
  • Sergiu-Ilie Căileanu (1)
  • Cristi Iftene (1)
  • Sonia Florea (1)
  • Matei Danil (1)
An
  • 2025 (61)
Luna
  • Octombrie (61)

Tip act

Tip publicatie

Tip emitent

Domeniu

1 . Recurs în casație admis. Nu, infracțiunea de fraudă fonduri europene nu este o infracțiune de pericol. Distincția dintre fraudă, nereguli și abateri

UJ Premium | | 31 octombrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal |

Prezentul articol se dorește a fi, în fapt, un succint comentariu la o decizie de speță, respectiv Decizia penală nr. 450/RC/2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 12.09.2024. El a fost apreciat ca fiind necesar și, sperăm noi și util, deoarece, prin decizia amintită, instanța de recurs în casație, analizând condițiile constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, a invalidat o orientare jurisprudențială, precum și viziunea Ministerului Public cu privire la tipicitatea acestei fapte, viziune în care neregulile și abaterile sunt asimilate fraudelor și în care nu se acorda nicio relevanță cerinței referitoare la prejudiciul produs și nici atingerii scopului final al finanțării și, anume, implementarea proiectului.

2 . Corelarea legislativă cu dinamica ministerială

UJ Premium | | 31 octombrie 2025
Publicat în : ICJ |

Prezentul articol evidențiază faptul că reorganizările frecvente ale ministerelor din România creează necorelări legislative și dificultăți de interpretare juridică. Astfel, se subliniază necesitatea unor norme clare și actualizate care să armonizeze legislația cu realitatea executivă, pentru a evita blocaje și incertitudini administrative.

3 . Punctul de joncțiune dintre aflarea adevărului, drept condiție sine qua non, și riscul latent al erorii judiciare în procesul penal - Audierea martorului

UJ Premium | și | 30 octombrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

În arhitectura procesului penal, instituția audierii martorilor a constituit un pilon de bază în ceea ce privește edificarea adevărului judiciar, încă din dreptul roman, moment în care aceasta se regăsea într-o configurație incipientă, rudimentară, și până în prezent, dar evoluând în raport cu dezvoltarea și avansarea perpetuă a sistemelor de drept, consolidându-se astfel ca un vector nodal în demersul epistemologic al procesului penal, prin prisma importanței sale vitale pentru conturarea realității faptice supuse evaluării judiciare, materializată prin capacitatea declarațiilor de a completa, corobora, adeveri, consolida celelalte mijloace de probă, contribuind, în acest fel și în mod decisiv la conturarea unei imagini clare și coerente asupra circumstanțelor cauzei.

4 . Domeniile statului cu destinaţie agricolă în legislaţia Uniunii Europene şi în unele state membre, comparativ cu dreptul nostru

UJ Premium | | 30 octombrie 2025
Publicat în : |

Prezentul articol evidențiază importanța gestionării și reglementării domeniilor agricole de stat în contextul crizelor majore, precum calamități, conflicte sau schimbări climatice, care afectează interesul public. Astfel, autoarea subliniază că pământul, factor esențial al producției, este adesea tratat ca o simplă marfă, deși ar trebui privit ca element strategic de securitate și suveranitate națională.

5 . Medierea și arbitrajul litigiilor de muncă

UJ Premium | | 29 octombrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Dreptul muncii |

Conflictele de muncă dintre salariaţi şi angajatori vizează anumite interese cu caracter social-economic sau drepturi rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă. Prin conflict de muncă se înțelege totalitatea divergențelor nesoluționate dintre salariați și angajatori privind stabilirea și modificarea condițiilor de muncă, inclusiv a salariilor, desfășurarea negocierilor colective, încheierea, modificarea și executarea contractelor colective de muncă și a convențiilor colective, refuzul de a lua în considerare poziția reprezentanților salariaților, în procesul adoptării actelor juridice ce conțin norme ale dreptului muncii, precum și divergențele referitoare la interesele economice, sociale sau profesionale ale salariaților, apărute la diverse niveluri între partenerii sociali.

6 . Reducerea deficitului de muncă decentă în formele de muncă la cerere: reglementări europene şi transpunerea lor în legislaţiile naţionale ale unor state central şi est europene membre UE

UJ Premium | | 29 octombrie 2025
Publicat în : ICJ |

Prezentul articol analizează formele de muncă la cerere și arată că acestea, deși oferă flexibilitate, sunt adesea precare și lipsite de protecție juridică adecvată. Astfel. autoarea observă că directiva europeană și reglementările naționale recente din state ca România și Cehia urmăresc să reducă acest deficit de muncă decentă, prin introducerea unor drepturi minimale pentru lucrătorii ocazionali și pe platforme digitale.

7 . Arestatul preventiv este (în continuare) nevinovat

UJ Premium | | 29 octombrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal |

În răspuns la studiul propus de domnul conf. univ. dr. Flaviu Ciopec, arăt că sunt de acord cu cele două ipoteze identificate de domnia sa în relaţie cu arestarea preventivă în contextul legislativ actual din România, precum şi cu concluzia acestuia conform căreia „coabitarea prezumţiei de nevinovăţie cu privarea de libertate, chiar şi privită ca o anticipaţie a pedepsei, este perfect coerentă şi neproblematică”. Arestarea preventivă dispusă în ipoteza reglementară a art. 223(1) C. pr. pen. este „un reflex al supravegherii, al disciplinării şi aducerii la ordine” şi nu „o consecinţă a faptei comise”.

8 . Criminalitatea în contextul dinamicii reglementărilor legale actuale

UJ Premium | | 28 octombrie 2025
Publicat în : ICJ |

Prezentul articol arată că legea și modul în care aceasta este aplicată au un rol esențial în influențarea nivelului și structurii criminalității. Astfel, observăm faptul că politicile penale trebuie să fie clare, ferme și orientate atât spre prevenire, cât și spre resocializarea delincvenților, pentru a menține ordinea socială.

9 . Aspecte teoretice și practice privind statutul constituțional al Președintelui României

UJ Premium | | 28 octombrie 2025
Publicat în : Drept Administrativ şi Constituţional și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept civil și Drept administrativ și Drept constituțional și RDP și Dreptul Funcției Publice |

Ca şef al executivului, Preşedintele României are sarcina de a garanta indepen­denţa naţională, unitatea şi integritatea teritorială a ţării, ceea ce presupune în mod logic ca Preşedintele să fie „comandantul forţelor armate” şi să „îndeplinească funcţia de Preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, cum se arată în art. 92 alin. (1) din Constituţie...

10 . Coincidentia oppositorum: arestatul preventiv este noul nevinovat?

UJ Premium | | 28 octombrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal |

Arhitectura principiilor procesului penal relevă o relaţie cel puţin problematică între prezumţia de nevinovăţie (art. 4 C. pr. pen.) şi dreptul la libertate şi siguranţă (art. 9 C. pr. pen.). Dezbaterea porneşte de la natura apodictică a normei prevăzută la art. 4 alin. (1) C. pr. pen., respectiv „orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr o hotărâre penală definitivă”. Formula este cert preluată din dispoziţia legii fundamentale de la art. 23 alin. (11): „Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată”.

11 . Jocurile de noroc la interferenţa dintre interesul public şi interesul privat

UJ Premium | | 27 octombrie 2025
Publicat în : Drept public |

Prezentul articol analizează raportul dintre interesul public și cel privat în domeniul jocurilor de noroc, arătând că statul are prioritate în reglementare pentru protecția consumatorilor, prevenirea fraudei și menținerea ordinii sociale. Totodată, autoarea subliniază necesitatea unui echilibru care să permită operatorilor privați să funcționeze licențiat și supravegheat, fără a le fi încălcate drepturile legitime.

12 . Dimensiunea invizibilă a violenței în familie: Violența psihologică, între realitate socială și realitate juridică

UJ Premium | | 27 octombrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice |

În contextul unei societăți în care atenția publică este îndreptată cu precădere asupra leziunilor fizice ce sunt vizibile, cuantificabile și documentabile, o formă de abuz profundă continuă să rămână ignorată: violența psihologică.

13 . Ordinea de prioritate în realizarea drepturilor personale, în contrast cu ordinea de producere a efectelor între contracte concurente. Cazul particular al înstrăinării cu rezerva proprietăţii

UJ Premium | | 24 octombrie 2025
Publicat în : RRDP |

Alăturarea regăsită în titlul studiului pe care îl propunem ar putea să surprindă. Într‑adevăr, ordinea de prioritate (rangul) este, de regulă, asociată garanţiilor reale, nicidecum direct creanţelor. Cu atât mai puţin legitimă pare a fi asocierea ordinii de prioritate cu dreptul de proprietate: exclusivitatea caracteristică proprietăţii exclude orice perspectivă a coexistenţei unor drepturi de proprietate asupra aceluiaşi bun, între care să joace prioritatea.

14 . Răspuns

UJ Premium | | 24 octombrie 2025
Publicat în : Varia |

Dreptul persoanelor şi transumanismul, reificarea fiinţei umane şi personificarea maşinii, un subiect sub umbrela căruia se adăpostesc o serie de multe alte probleme şi dileme, care determină numeroase preocupări şi întrebări, deopotrivă actuale şi extrem de complexe.

15 . Răspunderea și responsabilitatea autorităților publice deliberative – un orologiu care arată o oră și sună alta

UJ Premium | | 23 octombrie 2025
Publicat în : Drept Administrativ şi Constituţional și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept civil și Drept administrativ și Drept constituțional și RDP și Dreptul Funcției Publice |

Elementele care compun arhitectura unui stat trebuie să se găsească într-un echilibru funcțional desăvârșit pentru ca întreg mecanismul instituțional să poată funcționa. Iar pentru a fi eficient, fiecare dintre elementele componente trebuie să-și poată îndeplini rolul pe care legiuitorul i l-a dat la înființare...

16 . Dreptul persoanelor şi transumanismul. Reificarea fiinţei umane şi personificarea maşinii

UJ Premium | | 23 octombrie 2025
Publicat în : Varia |

Din punct de vedere etimologic, „transumanism” a rezultat din fuziunea prefixului „trans” – a trece dincolo de – şi „umanism”, din latinescul „humanitas”, natură umană, cultură, derivând el însuşi din „homo”, om, cu sufixul „ism”, servind la formarea cuvintelor care corespund unei atitudini, unui comportament, unei doctrine, unei dogme, unei ideologii sau unei teorii...

17 . Laicizarea perspectivei asupra pedepsei. Schimbarea paradigmei execuționale și criminologice

UJ Premium | | 22 octombrie 2025
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

Ideea potrivit căreia scopul privării de libertate trebuie să fie, în primul rând, îndreptarea morală a persoanelor condamnate își are originile în dreptul canonic. Cum închisorile ecleziastice aveau o structură celulară, bazată pe izolare și pe un regim individualizat, această abordare a fost posibilă și aplicabilă într-un anumit context istoric. Totuși, odată cu apariția închisorilor laice organizate pe regimul de detenție în comun, accentul pus pe îndreptarea morală individuală și-a pierdut relevanța practică.

18 . Între lege şi realitate: provocările juridice ale combaterii traficului de droguri

UJ Premium | | 22 octombrie 2025
Publicat în : ICJ |

Una din temele dominante ale vieții politice și dezbaterii publice, nu numai din România, ci și din întreaga lume, o constituie problematica drogurilor, în încercarea de a afla răspunsuri la multiplele și complexele probleme legate de existența umană. Realitatea a demonstrat că prin eforturile organelor specializate flagelul stupefiantelor poate fi cunoscut și, în bună măsură, combătut și reprimat, dar nu și eradicat pe deplin.

19 . Informarea asociaților și accesul la date suplimentare în cadrul adunărilor generale

UJ Premium | și | 21 octombrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept comercial |

Scopul privind procedura organizării ținerii adunării generale este acela că obiectul convocării și exercitarea dreptului de vot trebuie să asigure îndeplinirea obligației de informare cu privire la obiectul adunării, iar convocarea nelegală, nemenționarea în convocator a ordinii de zi ori a textului integral al propunerilor sau expunerea lacunară a problemelor ce fac obiectul deliberării fiind neregularități, ce au aptitudinea de a genera nulitatea deciziei sociale.

20 . Particularităţi şi provocări în investigarea criminalistică a omorului

UJ Premium | și | 21 octombrie 2025
Publicat în : ICJ |

Prezentul articol subliniază că investigarea omorului este un proces complex ce necesită o abordare riguroasă și multidisciplinară. Astfel, se constată faptul că evidențierea adevărului depinde de corelarea urmelor materiale cu expertiza medico-legală și metodele clasice de anchetă.



logo Blog