Structură Act

ORDIN nr. 425 din 30 aprilie 2025pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului energiei nr. 1.120/2024 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat sub formă de contracte pentru diferenţă pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană onshore şi solară fotovoltaică
EMITENT
  • MINISTERUL ENERGIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 8 mai 2025Data intrării în vigoare 08-05-2025


    Având în vedere Referatul Direcţiei generale politici energetice nr. 250.415 din 25.04.2025 şi al Direcţiei generale investiţii nr. 234.807 din 25.04.2025 privind aprobarea modificării şi completării Anexei la Ordinul ministrului energiei nr. 1.120/2024 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat sub formă de contracte pentru diferenţă pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană onshore şi solară fotovoltaică, cu modificările ulterioare,în temeiul art. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 318/2024 privind aprobarea cadrului general pentru implementarea şi funcţionarea mecanismului de sprijin prin contracte pentru diferenţă pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon şi al art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Energiei, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul energiei emite prezentul ordin.Articolul IAnexa la Ordinul ministrului energiei nr. 1.120/2024 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat sub formă de contracte pentru diferenţă pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană onshore şi solară fotovoltaică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 5 august 2024, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:1.
    La articolul 1 alineatul (6), după litera g) se introduce o nouă literă, lit. h), cu următorul cuprins:h) respectarea principiului «a nu prejudicia în mod semnificativ (DNSH)» prevăzut la art. 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088.
    2. La articolul 1, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (8), cu următorul cuprins:(8) Pe durata întregului ciclu de viaţă a capacităţii de producţie de energie electrică din surse regenerabile eoliene şi solare se are în vedere conformarea cu orientările tehnice prevăzute în Comunicarea Comisiei Europene - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de «a nu prejudicia în mod semnificativ», în conformitate cu Regulamentul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă (2021/C 58/01) şi cu Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2.139, în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852.3. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:Articolul 4BeneficiariPrezenta schemă CfD se adresează microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor mari, inclusiv întreprinderilor nou-înfiinţate, constituite în conformitate cu legislaţia relevantă a statului membru în care sunt înfiinţate, care au ca activitate principală sau secundară, aşa cum este înregistrată în statutul societăţii, activitatea legată de producţia de energie electrică, corespunzătoare diviziunii 35: «Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat», clasa CAEN 3512 - Producţia de energie electrică din resurse regenerabile. Instituţiile financiare şi de credit nu pot fi beneficiarii direcţi ai ajutorului de stat în cadrul acestei scheme CfD, ceea ce înseamnă în mod specific că aceste instituţii nu pot fi entitatea care încheie contractul CfD.
    4. La articolul 5, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:b) solicitantul are ca activitate principală sau secundară, înscrisă în statutul societăţii, producţia de energie electrică. În cazul în care solicitantul este o societate românească, obiectul principal de activitate sau obiectul secundar trebuie să corespundă diviziunii 35: «Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat», clasa CAEN 3512 - Producţia de energie electrică din resurse regenerabile;5. La articolul 7, alineatul (6) se abrogă.6. După articolul 7 se introduce un nou articol, art. 7^1, cu următorul cuprins:Articolul 7^1Documente justificative DNSHPentru respectarea principiului DNSH, beneficiarul depune o declaraţie pe propria răspundere şi un chestionar de autoevaluare în conformitate cu modelul din anexa care face parte integrantă din prezenta schemă de ajutor de stat.
    7. La articolul 19, alineatul (2) se abrogă.8. După articolul 26 se introduce o anexă, având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
    Articolul IIÎn termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, beneficiarii contractelor pentru diferenţă (CfD) din cadrul primei licitaţii CfD depun contrapărţii CfD o declaraţie pe propria răspundere privind respectarea principiului „a nu prejudicia în mod semnificativ (DNSH)“ şi un chestionar de autoevaluare, în conformitate cu prevederile art. 7^1 din Ordinul ministrului energiei nr. 1.120/2024 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat sub formă de contracte pentru diferenţă pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană onshore şi solară fotovoltaică, cu modificările ulterioare, inclusiv cele aduse prin prezentul ordin.Articolul III
    În termen de 30 de zile de la transmiterea contractului CfD de către contrapartea CfD, beneficiarii CfD din cadrul celei de-a doua licitaţii CfD depun contrapărţii CfD o declaraţie pe propria răspundere privind respectarea principiului DNSH şi un chestionar de autoevaluare, în conformitate cu prevederile art. 7^1 din Ordinul ministrului energiei nr. 1.120/2024 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat sub formă de contracte pentru diferenţă pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană onshore şi solară fotovoltaică, cu modificările ulterioare, inclusiv cele aduse prin prezentul ordin.
    Articolul IVMinisterul Energiei şi operatorul schemei CfD - Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „TRANSELECTRICA - S.A.“ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Articolul VPrezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de internet a Ministerului Energiei, https://energie.gov.ro/, în cadrul secţiunii dedicate contractului pentru diferenţă.Articolul VIPrevederile prezentului ordin intră în vigoare începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Ministrul energiei,
    Sebastian-Ioan Burduja
    Bucureşti, 30 aprilie 2025.Nr. 425.ANEXĂ(Anexa la schemă)ModelDECLARAŢIEprivind respectarea principiului DNSHSubsemnatul <nume, prenume>, posesor al CI seria <seria> nr. <nr.>, eliberată de <organismul emitent>, CNP <CNP>/paşaportului nr. <nr.>, eliberat de <organismul emitent>, în calitate de reprezentant legal al <denumire beneficiar>, cunoscând că declararea necorespunzătoare a adevărului, inclusiv prin omisiune, constituie infracţiune şi este pedepsită de legea penală, declar pe propria răspundere că:1. Proiectul <denumire proiect>, aferent schemei CfD, respectă în integralitate principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ (DNSH - „Do No Significant Harm“), în conformitate cu Comunicarea Comisiei - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă (2021/C 58/01) şi cu Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2.139, în temeiul Regulamentului privind taxonomia (UE) (2020/852), pe durata întregului ciclu de viaţă al investiţiei propuse în cadrul acesteia, în special luând în considerare etapele de implementare/execuţie, operare şi scoatere din uz a investiţiei.2. Astfel, proiectul <denumire proiect> nu prejudiciază în mod semnificativ pe durata întregului ciclu de viaţă al investiţiei niciunul dintre cele 6 obiective de mediu, prin raportare la prevederile art. 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, respectiv:a) atenuarea schimbărilor climatice;
    b) adaptarea la schimbările climatice;c) utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă şi a celor marine;d) tranziţia către o economie circulară;e) prevenirea şi controlul poluării;f) protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor.
    3. Autoevaluarea ofertei din punctul de vedere al respectării principiului DNSH pentru proiectul <denumire proiect> din anexa care face parte integrantă din prezenta declaraţie este realizată în conformitate cu Comunicarea Comisiei - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă (2021/C 58/01) şi cu Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2.139, în temeiul Regulamentului privind taxonomia (UE) (2020/852).
    4. Autoevaluarea proiectului <denumire proiect> din anexa la prezenta declaraţie cuprinde date şi informaţii corecte, reale şi conforme cu documentaţia ofertei din fazele de proiectare (SF/DALI, PTh, DTAC), precum şi cu măsurile ce vor fi luate pe perioada de implementare/execuţie, operare şi scoatere din uz a acesteia.5. În cadrul procedurilor de achiziţie pentru fazele de proiectare este inclusă obligaţia proiectantului de a trata şi de a asigura în mod corespunzător conformitatea investiţiei cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ (DNSH - „Do No Significant Harm“), în conformitate cu Comunicarea Comisiei - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă (2021/C 58/01) şi cu Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2.139, în temeiul Regulamentului privind taxonomia (UE) (2020/852).6. În cadrul procedurilor de achiziţie pentru furnizarea echipamentelor/instalaţiilor şi execuţia lucrărilor este inclusă obligaţia beneficiarului de a respecta măsurile stabilite în fazele de proiectare şi de a asigura în mod corespunzător conformitatea investiţiei cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ (DNSH - „Do No Significant Harm“), în linie cu autoevaluarea anexată la prezenta declaraţie.7. Pe perioada de operare şi la finalul ciclului de viaţă al investiţiei se asigură în mod corespunzător conformitatea investiţiei cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ (DNSH - „Do No Significant Harm“), în conformitate cu autoevaluarea din anexa la prezenta declaraţie.8. Pentru a asigura că proiectul <denumire proiect> respectă Comunicarea Comisiei - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă (2021/C 58/01), declar faptul că acesta exclude producerea de energie electrică în vederea consumului propriu, în cazul următoarei liste de activităţi:a) activităţile legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval*1);*1) Cu excepţia proiectelor care au ca obiect generarea de energie electrică şi/sau termică, precum şi a infrastructurii conexe de transport şi distribuţie pe gaze naturale, care respectă condiţiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative“ (2021/C58/01).b) activităţile din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referinţă relevante*2);*2) În cazul în care activitatea care beneficiază de sprijin generează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referinţă relevante, ar trebui să se furnizeze o explicaţie a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referinţă sunt stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activităţile care intră în sfera de aplicare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.c) activităţile legate de depozite de deşeuri, incineratoare*3) şi instalaţii de tratare mecanobiologică a deşeurilor*4); şi*3) Această excludere nu se aplică acţiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalaţii destinate exclusiv tratării deşeurilor periculoase nereciclabile şi instalaţii existente, în cazul în care acţiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienţei energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare ori utilizare sau recuperarea materialelor din cenuşa de incinerare, cu condiţia ca astfel de acţiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacităţii instalaţiilor de a prelucra deşeuri sau la o prelungire a duratei de viaţă a instalaţiilor, pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalaţie.*4) Această excludere nu se aplică acţiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalaţii existente de tratare mecano-biologică, în cazul în care acţiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienţei energetice sau modernizarea operaţiunilor de reciclare a deşeurilor separate pentru compostarea biodeşeurilor şi digestia anaerobă a biodeşeurilor, cu condiţia ca astfel de acţiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacităţii instalaţiilor de a prelucra deşeuri sau la o prelungire a duratei de viaţă a instalaţiilor, pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalaţie.d) activităţile în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deşeurilor poate dăuna mediului.
    Ataşez la prezenta declaraţie autoevaluarea proiectului din punctul de vedere al respectării principiului DNSH pentru proiectul <denumire proiect> din Anexa la prezenta declaraţie.Confirm, de asemenea, că afirmaţiile din această declaraţie (inclusiv din anexa la aceasta) sunt adevărate şi că informaţiile incluse în aceasta sunt corecte.Reprezentant legal al beneficiaruluiNumele şi prenumele ................Data ..............Semnătura ...........ANEXĂla declaraţie
    AUTOEVALUAREAprivind respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative“(DNSH) pentru proiectul (Se va menţiona denumirea.)NOTĂ:Explicaţiile din parantezele pătrate pot fi şterse la momentul completării analizei.Descrierea pe scurt a proiectului(Se vor prezenta pe scurt: locaţia proiectului, descrierea investiţiei propuse, capacitatea instalată.)- Partea 1 a listei de verificare -[În cadrul părţii 1 a listei se vor filtra cele şase obiective de mediu pentru a le identifica pe cele care necesită o evaluare de fond (prevăzută în partea a 2-a a listei). În cazul în care se răspunde cu DA pentru un obiectiv de mediu în partea 1 a listei, respectivul obiectiv de mediu va parcurge evaluarea de fond din partea a 2-a a listei. În cazul în care se răspunde cu NU pentru un obiectiv de mediu în partea 1 a listei, acel obiectiv de mediu nu va mai parcurge evaluarea din partea a 2-a a listei de verificare.
    Vă rugăm să indicaţi care dintre obiectivele de mediu de mai jos necesită o evaluare de fond a măsurii conform principiului DNSH.DaNuJustificare în cazul selectării răspunsului „Nu“
    Atenuarea schimbărilor climaticeXCerinţe: Beneficiarul va justifica faptul că proiectul respectă principiul DNSH în ceea ce priveşte obiectivul privind atenuarea schimbărilor climatice, contribuind cu un coeficient de 100% pentru acest obiectiv (a se vedea Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative“ (2021/C58/01).
    Adaptarea la schimbările climaticeX
    Utilizarea durabilă şi protejarea resurselor de apă şi a celor marineX
    Economia circulară, inclusiv prevenirea generării de deşeuri şi reciclarea acestoraX
    Prevenirea şi controlul poluării aerului, apei sau soluluiX
    Protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelorX
    - Partea a 2-a a listei de verificare -(Beneficiarul trebuie să furnizeze o evaluare de fond a proiectului/ofertei conform principiului DNSH, în cazul obiectivelor de mediu care necesită efectuarea acestei evaluări.Astfel, beneficiarul va răspunde la întrebările de mai jos pentru acele obiective de mediu identificate în partea 1 ca necesitând o evaluare de fond, ţinând seama de cerinţele de examinare prevăzute în coloana privind evaluarea de fond de mai jos, făcând totodată referire la documentaţia tehnico-economică, avizele şi acordurile obţinute/care vor fi obţinute pentru proiectul/oferta depusă.)
    ÎntrebăriNuEvaluarea de fond
    Adaptarea la schimbările climatice: Se preconizează că măsura va duce la creşterea efectului negativ al climatului actual şi al climatului viitor preconizat asupra măsurii în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor?XCerinţe:
    În cadrul acestei secţiuni, beneficiarul trebuie să justifice şi să probeze, prin raportare la studiul de fezabilitate, avize, alte documente relevante, faptul că s-a realizat o evaluare a riscurilor climatice şi a altor vulnerabilităţi identificate şi că se va pune în aplicare orice soluţie de adaptare necesară în cazul investiţiilor propuse.I. În primul rând, se va justifica faptul că s-a realizat o evaluare a riscurilor climatice şi a vulnerabilităţii, utilizând proiecţii climatice în cadrul unei serii de scenarii viitoare, în concordanţă cu durata de viaţă preconizată a construcţiilor/instalaţiilor, în cazul de faţă, de 20 de ani.Etapele privind evaluarea riscurilor climatice şi a vulnerabilităţii sunt următoarele:1. În principal, pe baza riscurilor enumerate în apendicele A: clasificarea pericolelor legate de climă la Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2.139, se vor identifica acele riscuri climatice care pot afecta performanţa activităţii economice pe durata sa de viaţă preconizată.În cadrul analizei, riscurile climatice şi vulnerabilităţile sunt evaluate şi structurate în funcţie de probabilitatea şi intensitatea impactului.Conform notei de subsol din Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2.139, lista pericolelor legate de climă din tabelul prevăzut la apendicele A secţiunea II nu este exhaustivă, fiind doar o listă indicativă a celor mai răspândite pericole care trebuie luate în considerare, ca un minim, la evaluarea riscurilor climatice şi a vulnerabilităţii.2. În cazul în care evaluarea activităţii, de la punctul 1, arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice, se realizează o evaluare a riscurilor climatice şi a vulnerabilităţii pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă.Această evaluare a riscurilor climatice şi a vulnerabilităţii trebuie să fie proporţională cu dimensiunea activităţii şi cu durata de viaţă preconizată a acesteia. Având în vedere că durata de viaţă estimată a construcţiilor/instalaţiilor este mai mare de 10 ani, evaluarea riscurilor climatice şi a vulnerabilităţii se realizează utilizând proiecţii climatice de ultimă generaţie şi la cea mai înaltă rezoluţie disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viaţă preconizată a activităţii.Observaţie: scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluţiei concentraţiei (RCP - Representative Concentration Pathway) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC - The Intergovernmental Panel on Climate Change)*1), şi anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 şi RCP8.5.Aceste traiectorii descriu diferite scenarii climatice viitoare, toate fiind considerate posibile în funcţie de volumul de gaze cu efect de seră (GES) din anii următori.Proiecţiile climatice de ultimă generaţie şi la cea mai înaltă rezoluţie disponibilă şi evaluarea impactului trebuie să se bazeze pe cele mai bune practici şi pe orientările disponibile şi iau în considerare cele mai recente cunoştinţe ştiinţifice legate de analiza vulnerabilităţii şi a riscurilor şi metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice*2), cele mai recente publicaţii ştiinţifice evaluate inter pares şi cele mai recente modele cu sursă deschisă*3) sau cu plată.II. Concluziile evaluării riscurilor climatice şi a vulnerabilităţii trebuie să fie incluse în modul de concepere a proiectului de investiţii, în documentaţie fiind prevăzute soluţii de adaptare pentru a reduce riscurile fizice materiale legate de climă, aspect care trebuie argumentat de beneficiar. Spre exemplu, în cadrul documentaţiei tehnico-economice sunt prevăzute măsuri speciale pentru creşterea rezistenţei componentelor constructive ale investiţiilor la schimbările climatice şi la alte vulnerabilităţi.În ceea ce priveşte soluţiile de adaptare se au în vedere următoarele etape:1. realizarea unei evaluări a soluţiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat;2. punerea în aplicare a soluţiilor fizice şi nefizice („soluţii de adaptare“) identificate, care reduc în mod substanţial cele mai importante riscuri climatice fizice semnificative pentru activitatea economică respectivă;3. beneficiarul trebuie să mai justifice/confirme faptul că soluţiile de adaptare puse în aplicare pentru prezentul/prezenta proiect/ofertă nu afectează în mod negativ eforturile de adaptare sau nivelul de rezilienţă la riscurile fizice legate de climă a altor persoane, a naturii, a altor active şi/sau a altor activităţi economice şi că acestea sunt în concordanţă cu planurile şi strategiile naţionale de adaptare la schimbările climatice de la nivel local, zonal, regional sau naţional.(Beneficiarul va menţiona, prin raportare la întrebarea din partea a doua a listei, concluzia evaluării de fond a proiectului pentru acest obiectiv de mediu.)
    Utilizarea durabilă şi protejarea resurselor de apă şi a celor marine: Se preconizează că măsura va fi nocivă pentru: a) starea bună sau pentru potenţialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafaţă şi subterane; sau
    b) starea ecologică bună a apelor marine?
    XCerinţe: În cadrul acestei secţiuni, beneficiarul trebuie să justifice şi să probeze faptul că pentru proiect s-a demarat procesul de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile Directivei 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.Beneficiarul, prin raportare la documentele de reglementare pentru protecţia mediului, va justifica în cadrul acestei secţiuni dacă proiectul intră sub incidenţa prevederilor art. 48 şi 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, după caz [a se vedea art. 8 alin. (2) din Legea nr. 292/2018], prin care s-au transpus în dreptul intern prevederile Directivei 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, cu modificările ulterioare.De asemenea, prin raportare la documentele de reglementare pentru protecţia mediului, va clarifica dacă proiectul intră sub incidenţa Directivei 2006/118/CE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi a deteriorării, transpuse în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 621/2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru apele subterane din România.Dacă este cazul, beneficiarul va confirma faptul că va pune în aplicare condiţiile stabilite de autorităţile competente de reglementare, în actul final de reglementare pentru protecţia mediului, în avizul de gospodărire a apelor şi în declaraţia pe propria răspundere.Beneficiarul justifică şi confirmă faptul că proiectul nu implică riscuri de degradare a mediului legate de păstrarea calităţii apei sau de accentuarea deficitului de apă, în concordanţă cu prevederile Directivei 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, nefiind afectate starea bună a apelor de suprafaţă şi subterane şi nici potenţialul ecologic bun al acestora, aşa cum sunt definite în art. 2 pct. 22 şi 23 din Regulamentul (UE) 2020/852 („Taxonomy Regulation“), conform cerinţelor din apendicele B la Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2.139.Pentru etapa de execuţie a lucrărilor se vor menţiona condiţiile impuse prin documentaţia de achiziţii constructorilor, astfel încât să se excludă orice posibilitate de apariţie a unor efecte negative asupra factorilor de mediu şi, în special, asupra apei, solului şi subsolului, aerului.(Beneficiarul va menţiona, prin raportare la întrebarea din partea a doua a listei, concluzia evaluării de fond a proiectului pentru acest obiectiv de mediu.)
    Tranziţia către o economie circulară, inclusiv prevenirea generării de deşeuri şi reciclarea acestora Se preconizează că măsura: a) va duce la o creştere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deşeurilor, cu excepţia incinerării deşeurilor periculoase nereciclabile; sau b) va duce la ineficienţe semnificative în utilizarea directă sau indirectă a oricăror resurse naturale*4) în orice etapă a ciclului său de viaţă, care nu sunt reduse la minimum prin măsuri adecvate*5); sau c) va cauza prejudicii semnificative şi pe termen lung mediului în ceea ce priveşte economia circular*6)?XCerinţe: În cadrul acestei secţiuni, beneficiarul va menţiona cum va aborda cerinţele tranziţiei către o economie circulară, la momentul elaborării documentaţiilor tehnico-economice şi a documentaţiilor de achiziţii, la momentul realizării lucrărilor de construcţie/montaj, în etapa de operare şi de dezafectare (la finalul perioadei de viaţă a acestor investiţii).• La momentul elaborării documentaţiilor tehnico-economice şi a documentaţiilor de achiziţii, beneficiarul se va asigura de următoarele aspecte:- Beneficiarul va evalua disponibilitatea şi, acolo unde este posibil, se vor achiziţiona şi utiliza echipamente şi componente cu durabilitate şi reciclabilitate ridicate, care pot fi demontate şi pregătite pentru reciclare în mod facil. Astfel, se urmăreşte ca investiţiile să fie conforme cu principiile produselor durabile şi cu ierarhia deşeurilor, acordându-se prioritate prevenirii generării de deşeuri şi, de asemenea, să se asigure de faptul că activele sunt durabile şi că pot utilizate în mod eficient - a se vedea anexa II la Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative“ (2021/C58/01).
    - Gestionarea deşeurilor rezultate se va realiza în linie cu obiectivele de reducere a cantităţilor de deşeuri generate şi de maximizare a reutilizării şi reciclării, respectiv în linie cu obiectivele din cadrul general de gestionare a deşeurilor la nivel naţional - Planul naţional de gestionare a deşeurilor (elaborat în baza art. 28 al Directivei 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, cu modificările ulterioare, şi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 942/2017) - a se vedea anexa II la Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative“ (2021/C58/01).- Deşeurile de echipamente electrice şi electronice vor fi gestionate în conformitate cu Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), transpusă în legislaţia naţională prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 127/2024, cu completările ulterioare.- În ceea ce priveşte deşeurile recuperabile rezultate pe perioada executării lucrărilor de construire/montaj (inclusiv pregătirea terenului: dezmembrări, dezafectări) se va solicita constructorilor să se asigure ca cel puţin 70% (în greutate) din deşeurile nepericuloase rezultate din construcţii/montaj şi demolări (cu excepţia materialelor naturale definite în categoria 17 05 04 - pământ şi pietriş, altele decât cele vizate la rubrica 17 05 03 din lista europeană a deşeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE a Comisiei, preluată în Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare) şi generate pe şantier să fie pregătite, respectiv sortate pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, în conformitate cu ierarhia deşeurilor şi cu Protocolul UE de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări - a se vedea art. 11 din Directiva-cadru privind deşeurile.- Beneficiarul se va asigura că prevede condiţii care să asigure colectarea separată eficace şi eficientă a deşeurilor la sursă şi trimiterea fracţiunilor separate la sursă în vederea pregătirii pentru reutilizare sau reciclare.- Sortarea deşeurilor se va realiza la locul de producere, prin grija constructorului. Constructorul va limita generarea de deşeuri în procesele legate de construire şi dezafectare, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări, va lua în considerare cele mai bune tehnici disponibile şi va dezafecta/sorta deşeurile în mod selectiv.[Observaţie: Includerea prevederilor în documentaţiile de achiziţii va face obiectul unor raportări în perioada de implementare a proiectului de investiţii.]• La momentul realizării lucrărilor de construcţie/montaj- În conformitate cu reglementările în vigoare, deşeurile rezultate vor fi colectate selectiv în funcţie de caracteristicile lor, transportate în depozite autorizate sau predate unor operatori economici autorizaţi în scopul valorificării lor. Se vor încheia contracte cu societăţi autorizate ce vor asigura eliminarea/valorificarea tuturor tipurilor de deşeuri generate. Toate deşeurile generate în urma proiectelor de investiţii, în toate etapele acestuia, vor fi depozitate temporar doar pe suprafeţe special amenajate în acest sens.- Angajaţii constructorului vor fi instruiţi cu privire la manipularea deşeurilor, precum şi la modul de sortare a acestora pe categorii, în containerele special prevăzute pentru fiecare categorie de deşeu.(Observaţie: Prevederile de mai sus vor face subiectul raportărilor din perioada de implementare a proiectului de investiţii.)• În etapa de operare şi de dezafectare (la finalul perioadei de viaţă a acestor investiţii)Deşeurile rezultate din activităţile de întreţinere (legate în primul rând de reparaţiile curente) şi dezafectare vor fi gestionate similar cu deşeurile generate în perioada de construcţie/montaj.(Beneficiarul va menţiona, prin raportare la întrebarea din partea a doua a listei, concluzia evaluării de fond a ofertei/proiectului pentru acest obiectiv de mediu.)
    Prevenirea şi controlul poluării Se preconizează că măsura va duce la o creştere semnificativă a emisiilor de poluanţi în aer, apă sau sol?XCerinţe: În cadrul secţiunii, beneficiarul va prezenta măsurile pe care le va lua în vederea prevenirii şi controlului poluării aerului (inclusiv zgomot şi vibraţii), apei, solului şi subsolului, în etapele de construcţie/montaj a/al capacităţilor/instalaţiilor, în etapa de operare (de exemplu, capacităţile/ instalaţiile ce folosesc energie eoliană vor fi astfel amplasate şi operate încât să nu se înregistreze efecte semnificative asupra receptorilor sensibili) şi de dezafectare.Beneficiarii pot clarifica dacă, în conformitate cu prevederile Deciziei 2000/532/CE a Comisiei, preluată în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, se consideră că lucrările de execuţie nu presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fi încadrate în categoria substanţelor toxice şi periculoase.Beneficiarii vor prezenta inclusiv condiţiile/criteriile care se vor regăsi în documentaţiile de achiziţii în legătură cu prevenirea şi controlul poluării aerului (inclusiv zgomot şi vibraţii), apei, solului şi subsolului pentru etapa de construcţie/montaj a/al capacităţilor/instalaţiilor şi eventual de operare, după caz.
    (Beneficiarul va menţiona, prin raportare la întrebarea din partea a doua a listei, concluzia evaluării de fond a ofertei/proiectului pentru acest obiectiv de mediu.)
    Protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor: Se preconizează că măsura va fi: a) nocivă în mod semnificativ pentru condiţia bună*7) şi rezilienţa ecosistemelor; sau b) nocivă pentru stadiul de conservare a habitatelor şi a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune?XCerinţe: În cadrul acestei secţiuni, beneficiarul trebuie să justifice şi să probeze prin documente relevante faptul că pentru proiect s-a demarat procesul de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile Directivei 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.După caz, beneficiarul va prezenta şi va proba dacă, drept urmare a parcurgerii etapelor procesului de evaluare a impactului asupra mediului, autoritatea competentă pentru protecţia mediului a preconizat vreun efect semnificativ asupra acestui obiectiv de mediu, în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CEE a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, respectiv dacă proiectele se supun sau nu se supun evaluării adecvate de mediu.În cazul în care investiţiile aferente prezentei măsuri sunt localizate în cadrul unor zone sensibile din punctul de vedere al biodiversităţii sau în apropierea acestora (inclusiv reţeaua de arii protejate Natura 2000, siturile naturale înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO şi principalele zone de biodiversitate, precum şi alte zone protejate etc.), beneficiarul va prezenta situaţia şi va anexa evaluarea adecvată de mediu, în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CEE a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, iar pe baza concluziilor acestei evaluări adecvate beneficiarul va confirma faptul că va implementa măsurile necesare de atenuare a efectelor investiţiilor asupra acestui obiectiv de mediu.Beneficiarul trebuie să probeze cele declarate mai sus prin următoarele documente, după caz:- actul final de reglementare pentru protecţia mediului;- studiu de evaluare adecvată (unde va fi cazul).De asemenea, beneficiarul va justifica şi va proba faptul că investiţiile proiectului nu vor afecta:a) terenuri arabile şi terenuri cultivate cu un nivel moderat până la ridicat al fertilităţii solului şi al biodiversităţii subterane;b) terenuri care să fie recunoscute că au o valoare ridicată a biodiversităţii şi terenuri care servesc drept habitat al speciilor pe cale de dispariţie (floră şi faună); şic) terenuri forestiere (acoperite sau nu de copaci), alte terenuri împădurite sau terenuri care sunt acoperite parţial sau în întregime sau destinate să fie acoperite de copaci, chiar dacă aceşti copaci nu au atins încă dimensiunea şi acoperirea necesare pentru a fi clasificaţi ca păduri sau alte terenuri împădurite, astfel cum sunt definite în conformitate cu definiţia FAO a pădurii.Beneficiarul trebuie să probeze cele declarate mai sus prin următoarele documente, după caz:• Cu referire la protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor:- actul final de reglementare pentru protecţia mediului;
    - studiu de evaluare adecvată (unde va fi cazul).• Cu referire la interdicţia de afectare a terenurilor arabile şi a terenurilor cultivate cu un nivel moderat până la ridicat al fertilităţii solului:- dovada că terenul este amplasat în intravilan şi nu este utilizat în scop agricol;sau- dovada că terenul este localizat în extravilan, dar nu este inclus în circuitul agricol;sau- în cazul în care terenul este localizat în extravilan şi este inclus şi în circuitul agricol, se va dovedi că respectivul teren este degradat din punctul de vedere al caracteristicilor pedologice sau că cel puţin nu prezintă o fertilitate de un nivel moderat până la ridicat;- declaraţie pe propria răspundere.• Cu referire la interdicţia de afectare a terenurile forestiere:- dovada că terenul nu este inclus în fondul forestier;- declaraţie pe propria răspundere.[Dovezile pot consta în orice fel de documente emise de instituţiile abilitate, spre exemplu: înscrisuri din extrasele de carte funciară, avize, adeverinţe, studii pedologice etc.][Beneficiarul va menţiona, prin raportare la întrebarea din partea a doua a listei, concluzia evaluării de fond a ofertei/proiectului pentru acest obiectiv de mediu.]
    *1) IPCC este organismul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor ştiinţifice legate de rezultatele schimbărilor climatice.*2) Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare şi vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), https://www.ipcc.ch/reports/.*3) De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.*4) Resursele naturale includ energia, materialele, metalele, apa, biomasa, aerul şi solul.*5) De exemplu, ineficienţele pot fi reduse la minimum prin creşterea semnificativă a durabilităţii, a posibilităţii de a repara, a potenţialului de actualizare şi de reutilizare a produselor sau prin reducerea semnificativă a resurselor prin proiectare şi prin materialele alese, prin facilitarea schimbării destinaţiei, a dezasamblării şi a deconstrucţiei, în special pentru a reduce utilizarea materialelor de construcţii şi a promova reutilizarea materialelor de construcţii. La aceasta se adaugă tranziţia către modele de afaceri de tip „produs ca serviciu“ şi către lanţuri valorice circulare, cu scopul de a menţine produsele, componentele şi materialele la nivelul lor cel mai ridicat de utilitate şi valoare pentru cât mai mult timp posibil. De asemenea, aceasta cuprinde o reducere semnificativă a conţinutului de substanţe periculoase din materiale şi produse, inclusiv prin înlocuirea lor cu alternative mai sigure. Aceasta include totodată reducerea semnificativă a deşeurilor alimentare în producţia, prelucrarea, fabricarea sau distribuţia produselor alimentare.*6) Pentru mai multe informaţii privind obiectivul economiei circulare a se vedea considerentul 27 din Regulamentul privind taxonomia.*7) În conformitate cu art. 2 pct. 16 din Regulamentul privind taxonomia, „«condiţie bună» înseamnă, în legătură cu un ecosistem, faptul că ecosistemul se află într-o condiţie fizică, chimică şi biologică bună sau are o calitate fizică, chimică şi biologică bună, fiind capabil să se reproducă sau să se refacă singur, compoziţia speciilor, structura ecosistemului şi funcţiile ecologice nefiind afectate“.
    ------