Tipul dumneavoastră de abonament nu vă permite accesul la toate facilităţile modulului
Accesul restricţionat la toate facilităţile modulului

Număr articole 114 <


Filtre


Categorii

Caută text în rezultate

Categorii
  • Ştiri juridice (7)
  • Varia (1)
  • Drept Financiar, Fiscal şi Bancar (7)
  • Drept Penal şi Procesual Penal (9)
  • Dreptul Muncii şi Dialogului Social (7)
  • Avocați (1)
  • Drept Civil şi Procesual Civil (32)
  • RRDJ (114)
  • Drept Internaţional (3)
  • GDPR (1)
  • Societăţi, Afaceri şi Insolvenţă (6)
  • Magistrați (1)
  • Drept Administrativ şi Constituţional (6)
  • Achiziții publice (2)
  • Drept Financiar (2)
  • Dreptul Familiei (4)
  • Executare silită (3)
  • Drept Procesual Penal (3)
  • Drept contravențional (1)
  • Jurisprudență (1)
  • Insolvență (3)
  • ÎCCJ (2)
Autori
  • Simona Mureșan (2)
  • Gabriela Liana Gheorghiu (7)
  • Marieta Safta (1)
  • Florin Dima (2)
  • Corina Mihaela Șiman (1)
  • Oana Cristina Niemesch (1)
  • Eugen Gheorghe Crișan (1)
  • Ștefan-Robert Ștefan (6)
  • Ioana Onea (2)
  • Nicoleta Țăndăreanu (1)
  • Cristinel Grosu (2)
  • Ioana Cristina Vida (1)
  • Ioniţa Cochinţu (1)
  • Andreea Tabacu (6)
  • Daniel Grădinaru (1)
  • Liviu Viorel (1)
  • Mihaela Sărăcuț (1)
  • Elisabeta Roșu (2)
  • Claudiu Daniel Falcan (2)
  • Cristina Ramona Duță (1)
  • Marian Budă (1)
  • Iulia Gabriela Lulciuc (1)
  • Mădălina Jebelean (2)
  • Ciprian Coadă (2)
  • Bogdan Dumitrache (1)
  • Anamaria Câmpean (1)
  • Cătălina Ionescu (1)
  • Maria Violeta Duca (1)
  • Mădălina Păcală (1)
An
  • 2025 (5)
  • 2024 (29)
  • 2023 (32)
  • 2022 (17)
  • 2021 (28)
  • 2020 (3)
Luna
  • Ianuarie (7)
  • Februarie (7)
  • Martie (12)
  • Aprilie (11)
  • Mai (9)
  • Iunie (7)
  • Iulie (8)
  • August (13)
  • Septembrie (6)
  • Octombrie (4)
  • Noiembrie (16)
  • Decembrie (14)

Tip act

Tip publicatie

Tip emitent

Domeniu

1 . Despre implicaţiile efectului direct în dreptul UE: dualism şi echilibru

UJ Premium | | 05 mai 2025
Publicat în : Drept Internaţional și RRDJ |

Axul integrării europene a fost format încă de la începuturile sale din trei principii interconectate: supremaţia, efectul direct şi interpretarea conformă cu dreptul unional. Efectivitatea şi protecţia jurisdicţională efectivă au fost piese noi adăugate puzzle ului juridic, care au întărit autonomia acestui sistem şi i au susţinut procesul evolutiv...

2 . Când mai puţin de unu nu e neapărat zero. Capacitatea juridică a persoanei

UJ Premium | | 02 mai 2025
Publicat în : Dreptul Familiei și RRDJ și Drept civil |

O serie interesantă de hotărâri se centrează pe implicarea pe care trebuie să o recunoască şi să o organizeze statul pentru persoanele cu dizabilităţi mentale atunci când este vorba de copiii lor, şi una dintre primele hotărâri care au desţelenit acest domeniu este B. c. României (nr. 2) ...

3 . Calitatea procesuală în cadrul procedurilor în faţa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării

UJ Premium | | 30 aprilie 2025
Publicat în : Varia și RRDJ |

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, denumit în continuare CNCD, este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar şi, totodată, garant al respectării şi aplicării principiului nediscri¬minării, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este parte (art. 16 din O.G. nr. 137/2000)...

4 . Capacitatea juridică a persoanei în jurisprudenţa Curţii Constituţionale

UJ Premium | | 28 martie 2025
Publicat în : RRDJ și Drept civil |

Normele care contravin ordinii morale, bunelor moravuri, în care viaţa şi sănătatea persoanei, precum şi a copilului conceput, dar încă nenăscut, nu pot constitui obiectul unei tranzacţii, obligaţia constituţională care incumbă tuturor subiectelor de drept este aceea de a ocroti aceste valori.

5 . Soluţii propuse la întâlnirile organizate pentru discutarea unor aspecte de practică neunitară legate de materia capacităţii persoanei

UJ Premium | | 25 martie 2025
Publicat în : RRDJ și Drept civil |

În minutele întocmite cu ocazia întâlnirilor dintre reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii cu preşedinţii Secţiilor civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai curţilor de apel, s au stabilit următoarele:

6 . Întoarcerea executării silite în contextul anulării unor clauze abuzive din structura creanţei bancare izvorâte dintr-un contract de credit bancar de consum - Partea II

UJ Premium | | 09 septembrie 2024
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Financiar, Fiscal şi Bancar și Executare silită și RRDJ și Drept civil și Drept procesual civil și Drept financiar și fiscal și Dreptul financiar și fiscal și Drept bancar și Drept Fiscal |

Contractul de credit de consum (contract numit) constituie o specie a contractului de credit bancar (contract nenumit), fiind guvernat de normele speciale în materie completate cu dispoziţiile dreptului comun. În sprijinul acestui argument sunt dispoziţiile art. 1.177 C. civ. („Contractul încheiat cu consumatorii este supus legilor speciale şi, în completare, dispoziţiilor prezentului cod”)...

7 . Reglementarea unei proceduri distincte în cazul intervenirii unui conflict negativ de competenţă ca urmare a pronunţării unei soluţii în cadrul unui recurs în interesul legii. Propunere de lege ferenda

UJ Premium | | 06 septembrie 2024
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și RRDJ și Drept civil și Drept procesual civil |

Rolul regulatorului de competenţă, astfel cum legiuitorul l‑a gândit şi cum de altfel se aplică în alte situaţii, este acela de a analiza o situaţie pe care celelalte două instanţe de judecată nu au putut să o soluţioneze şi, în consecinţă, nu au ajuns la o soluţie care să permită stabilirea competenţei instanţei de judecată...

8 . Între alb şi negru: unele situaţii speciale de invocare a excepţiilor procesuale în apel

UJ Premium | și | 02 septembrie 2024
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și RRDJ și Drept civil și Drept procesual civil |

Atunci când excepţiile procesuale sunt invocate în cursul judecăţii în primă instanţă şi soluţionate de către aceasta din urmă fie pe parcursul judecăţii (prin încheieri interlo­cutorii), fie prin hotărârea de dezînvestire, (ele) nu mai pot fi reiterate ca atare în cadrul căii ordinare de atac, ci trebuie să îmbrace forma unui motiv de cale de atac (formulată fie împotriva încheierii prin care s‑a soluţionat excepţia...

9 . Suspendarea judecăţii cauzei. Aspecte teoretice şi practice. Partea II

UJ Premium | | 30 august 2024
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și RRDJ și Drept civil și Drept procesual civil |

Art. 413 alin. (2) C. pr. civ. prevede expres că suspendarea facultativă va dura până la soluţionarea definitivă a cauzei care a determinat suspendarea. În cazul în care cauza a fost suspendată în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 C. pr. civ., suspendarea va dura fie până la pronunţarea unei soluţii definitive de către instanţă, fie până la rămânerea definitivă a soluţiei dispusă de procuror, după caz...

10 . Suspendarea judecăţii cauzei. Aspecte teoretice şi practice. Partea I

UJ Premium | | 28 august 2024
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și RRDJ și Drept civil și Drept procesual civil |

Suspendarea voluntară în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 1 C. pr. civ. presupune acordul expres al ambelor părţi ce iau parte la procesul civil, respectiv acordul reclamantului şi al pârâtului. Codul de procedură civilă are în vedere situaţia clasică a unui proces civil la care participă un reclamant şi un pârât, folosind sintagma „amândouă părţile”. Cu toate acestea, doctrina este în unanimitate de acord că, în cazul în care există mai multe părţi în proces, toate aceste părţi trebuie să îşi dea acordul...

11 . Câteva consideraţii pe marginea întreruperii termenului prescripţiei extinctive a dreptului material la acţiune în cazul prevăzut de art. 2.539 alin. (2) C. civ.

UJ Premium | | 26 august 2024
Publicat în : Ştiri juridice și RRDJ |

Prescripţia nu este întreruptă dacă cel care a făcut cererea de chemare în judecată sau de arbitrare ori de intervenţie în procedura insolvenţei sau a urmăririi silite a renunţat la ea, nici dacă cererea a fost respinsă, anulată ori s‑a perimat printr‑o hotărâre rămasă definitivă. Cu toate acestea, dacă reclamantul, în termen de 6 luni de la data când hotărârea de respingere sau de anulare a rămas definitivă...

12 . Renunţarea la judecată şi renunţarea la dreptul pretins. O analiză prin prisma art. 38 din Codul muncii

UJ Premium | | 22 august 2024
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Dreptul Muncii şi Dialogului Social și RRDJ și Drept civil și Drept procesual civil și Dreptul muncii |

În actuala sa reglementare, art. 38 C. mun. oferă o protecţie „supraabundentă” în latura sa de drept material şi o insuficientă protecţie în latura sa de drept procesual, drept pentru care apreciem necesară intervenţia cât mai grabnică a legiuitorului pentru a „acorda” realităţile normative la realităţile socio‑economice...

13 . Despre aplicarea legii contravenţionale mai favorabile

UJ Premium | | 20 august 2024
Publicat în : Drept Administrativ şi Constituţional și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept contravențional și RRDJ și Drept civil și Drept procesual civil și Drept administrativ și Drept constituțional |

Legea penală mai favorabilă presupune o lege nouă care prevede o pedeapsă mai uşoară ca natură sau ca şi cuantum, în loc de detenţiune pe viaţă, legea nouă prevede pentru aceeaşi faptă numai pedeapsa închisorii, sau în locul pedepsei închisorii noua lege prevede numai amenda, ori nu mai prevede măsuri educative, sau sub aspectul pedepselor complementare sau măsurilor de siguranţă legea nouă este mai blândă...

14 . Activismul judiciar. Argumente pro şi contra

UJ Premium | | 16 august 2024
Publicat în : Drept Administrativ şi Constituţional și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Internaţional și RRDJ și Drept civil și Drept procesual civil și Drept administrativ și Drept constituțional |

Opusul activismului – adică reţinerea/deferenţa judiciară – impune ca instanţele să se supună fără a pune la îndoială normele pe care le aplică, sau o accentuată deferenţă faţă de legiuitor şi politicile sale concretizate în diverse categorii de norme. O altă dimensiune a activismului/deferenţei judiciare poate fi analizată între raporturile dintre instanţe, cum ar fi, de exemplu, între instanţa constituţională şi cea supremă...

15 . Întoarcerea executării silite în contextul anulării unor clauze abuzive din structura creanţei bancare izvorâte dintr-un contract de credit bancar de consum - Partea I

UJ Premium | | 13 august 2024
Publicat în : Drept Financiar și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Financiar, Fiscal şi Bancar și Executare silită și RRDJ și Drept civil și Drept procesual civil și Drept financiar și fiscal și Dreptul financiar și fiscal și Drept bancar și Drept Fiscal |

Dacă titlul executoriu emis de un alt organ decât o instanță judecătorească a fost desființat de acel organ sau de un alt organ din afara sistemului instanțelor judecătorești, iar modalitatea restabilirii situației anterioare executării nu este prevăzută de lege ori, deși este prevăzută, nu s‑a luat această măsură, ea se va putea obține pe calea unei cereri introduse la instanța prevăzută la art. 724 alin. (3)...

16 . Elemente de practică judiciară în materia conexării procedurilor de executare silită şi a altor incidente procedurale în faza de executare silită

UJ Premium | și | 12 august 2024
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită și RRDJ și Drept civil și Drept procesual civil |

Când, privitor la aceleaşi bunuri, se efectuează mai multe executări silite de către executori judecătoreşti diferiţi, instanţa de executare în circumscripţia căreia a început prima executare, la cererea persoanei interesate sau a oricăruia dintre executori, le va conexa, dispunând să se facă o singură executare de către executorul judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat...

17 . Scurte consideraţii comparative cu privire la unele incidente procedurale în dreptul laic şi cel canonic

UJ Premium | | 08 august 2024
Publicat în : Drept Administrativ şi Constituţional și RRDJ și Drept civil și Drept administrativ și Drept constituțional |

Raportul dintre justiţia laică şi justiţia canonică se cristalizează cel mai bine pornind de la premisa că statul are o concepţie antropologică şi laicizantă asupra dreptului, bazată pe evoluţia ştiinţelor juridice care se adaptează la tendinţele societăţii, în timp ce biserica pornind de la legea divină ca izvor al dreptului canonic are o concepţie teocentrică şi spirituală asupra modalităţilor concrete de înfăptuire a justiţiei bisericeşti...

18 . Clauza de neconcurenţă prevăzută în anexa la contractul individual de muncă. Conţinut, limite, efecte

UJ Premium | | 16 iulie 2024
Publicat în : RRDJ și Dreptul muncii |

În cadrul lucrării se analizează clauza de neconcurență prevăzută în anexa contractului individual de muncă. Mai precis, se examinează conținutul, limitele, precum și efectele respectivei clauze. Totodată, autoarea prezintă și comentează o speță având ca obiect o astfel de chestiune.

19 . Aplicarea art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 de către instanţa specializată în soluţionarea litigiilor de muncă

UJ Premium | | 12 iulie 2024
Publicat în : Societăţi, Afaceri şi Insolvenţă și RRDJ și Dreptul muncii |

În cadrul acestei lucrări se analziează dispozițiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014. Textul de lege menționat anterior instituie un caz de suspendare de drept pentru acțiunile judiciare privind realizarea creanțelor asupra averii unui debitor cu privire la care s a deschis procedura insolvenţei. Astfel, autoarea realizează un comentariu asupra unei spețe care are ca obiect o astfel de situație.

20 . Specializarea multidisciplinară a judecătorilor – garanţie a dreptului la un proces echitabil

UJ Premium | și | 17 mai 2024
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și RRDJ |

Potrivit dispozițiilor legale, statul este obligat să asigure accesul liber la justiție și la un proces echitabil. Pentru a fi îndeplinită această obligație este necesară specializarea judecătorilor. Astfel, studlul analizează procesul legislativ prin care se asigură specializarea multidisciplinară a judecătorilor.



logo Blog