Tipul dumneavoastră de abonament nu vă permite accesul la toate facilităţile modulului
Accesul restricţionat la toate facilităţile modulului

Număr articole 11 <




Categorii
                        			                        			                        		

Caută text în rezultate

Categorii
  • Drept Penal şi Procesual Penal (1)
  • Dreptul Muncii şi Dialogului Social (2)
  • RRDJ (2)
  • Drept Internaţional (2)
  • Drept Administrativ şi Constituţional (1)
  • Jurisprudență (2)
  • ÎCCJ (11)
Autori
  • Tabita Monica Maftei (1)
  • Andreea Tabacu (1)
  • Laura Magdalena Trocan (1)
  • Ciprian Cioroianu (1)
  • Alexandru Suciu (1)
  • Eugenia Marin (1)
  • Cristina M. Kassai (1)
  • Mihaela Agheniței (1)
  • Iulian Nedelcu (1)
An
  • 2023 (2)
  • 2022 (8)
  • 2015 (1)
Luna
  • Februarie (2)
  • Martie (1)
  • Aprilie (1)
  • Mai (1)
  • Iulie (1)
  • August (2)
  • Septembrie (2)
  • Noiembrie (1)

Tip act

Tip publicatie

Tip emitent

Domeniu

1 . Cerința motivării deciziilor de instituire a măsurilor asigurătorii în noul Cod de procedură fiscală

UJ Premium | | 26 aprilie 2023
Publicat în : ÎCCJ și RRDJ și Drept financiar și fiscal |

Prin prisma aspectelor reținute de către autor în cuprinsul prezentului studiu se conturează practica judiciară a Înaltei Curți de Casație și Justiție din domeniul contenciosului administrativ cu privire la legalitatea deciziilor de instituire a măsurilor asigurătorii raportate la dispozițiile art. 213 C. pr. fisc., autorul arătând faptul că măsurile asiguratorii sunt măsuri excepționale care reprezintă un efect-sancțiune la o anumită atitudine de rea credință. Acesta lucru subliniază, după părerea autorului, importanța motivării actului administrativ.

2 . Rolul considerentelor în cazul soluțiilor de respingere ca inadmisibile a sesizărilor în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

UJ Premium | | 08 februarie 2023
Publicat în : ÎCCJ și Jurisprudență |

Ulterior adoptării Codurilor de procedură civilă și a celui de procedură penală, s-a încercat unificarea practicii judiciare. Acestă unificarea s-a realizat prin intermediul sesizărilor Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Astfel, lucrarea analizează care este rolul considerentele soluțiilor de respingere ca inadmisibile a sesizărilor ÎCCJ.

3 . Aspecte privind Curtea Supremă de Justiție a Statelor Unite ale Americii și Agenția pentru Protecția Mediului

UJ Premium | | 04 noiembrie 2022
Publicat în : Drept Internaţional și ÎCCJ și Dreptul mediului |

Hotărârea dată în cazul Massachusetts v. Environmental Protection Agency este cea mai semnificativă decizie de mediu, a influențat multe alte procese care au implicat importanța reglementării guvernamentale pentru îmbunătățirea mediului. Rezultatele obținute s‑au concretizat prin obligația impusă EPA...

4 . Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 10 decembrie 2018, în cauza C 621/18*, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul art. 267 TFUE de Court of Session, InnerHouse, First Division (Scotland) [Curtea Supremă Civilă, InnerHouse, Camera întâi (Scoţia), Regatul Unit]

UJ Premium | | 23 septembrie 2022
Publicat în : Drept Internaţional și ÎCCJ |

Transferul operat de către state, din ordinea lor juridică internă în beneficiul ordinii juridice comunitare, al drepturilor și obligaţiilor corespunzătoare dispoziţiilor din tratat are drept consecinţă o limitare definitivă a drepturilor lor suverane în raport cu care nu poate avea întâietate un act unilateral ulterior incompatibil cu noţiunea de Comunitate...

5 . Rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a României în unificarea practicii judiciare în materie civilă după intrarea în vigoare a noilor coduri

UJ Premium | | 16 septembrie 2022
Publicat în : Drept constituțional și ÎCCJ |

În cuprinsul prezentului studiu, autorul își îndreaptă atenția asupra competenței Înaltei Curți de Casație și Justiție în materia interpretării și aplicării unitare a legii prin raportare la dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 304 din 2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora în România, funcționează o singură instanță supremă, denumită Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, în contextul Noului Cod de Procedură Civilă, care reglementează cu titlu de noutate un nou mecanism, respectiv pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, alături de cel existent și în Codul de procedură civil anterior – recursul în interesul legii, autorul descrie câteva repere ale activității ÎCCJ în perioada 2012-2018 în materia interpretării și aplicării unitare a legii.

6 . Examen selectiv din practica judiciară a Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

UJ Premium | | 31 august 2022
Publicat în : ÎCCJ și Jurisprudență |

În cuprinsul prezentului studiu, autoarea realizează o selecție a unor decizii pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal. Fiecare dintre soluțiile pronunțate de către instanța supremă din țara noastră și care fac obiectul prezentei analize cuprind câteva comentarii din partea autorului, prin raportare la dispozițiile legale care reglementează problemele de drept deduse judecății.

7 . Procedură prealabilă. Drepturi salariale ale funcţionarilor publici

UJ Premium | | 23 august 2022
Publicat în : ÎCCJ și Dreptul Muncii şi Dialogului Social și RRDJ |

În cuprinsul prezentului studiu, autorul prezintă interpretarea dată de instanţa supremă, în procedura recursului în interesul legii referitoare la necesitatea formulării unei contestaţii prealabile anterior sesizării instanţei de către întregul personal plătit din fonduri publice, arătând care sunt aspectele de noutate aduse de dispozițiile Legii nr. 153/2017, prin comparație cu cele cuprinse în Legea nr. 284/2010.

8 . Deciziile de îndrumare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, între obligativitate și arbitrar

UJ Premium | și | 04 iulie 2022
Publicat în : ÎCCJ |

Pornind de la dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituția României, autorii se dedică, în cuprinsul studiului, uneia dintre marile provocări ale sistemului nostru de drept, respectiv realizarea unei practici judiciare unitare. În acest sens, autorii conturează câteva dintre provocările Înaltei Curți de Casație și Justiție în procesul de urmărire a aplicării corecte și unitare a legilor de către toate instanțele judecătorești din țara noastră.

9 . Statul de drept și constrângerea administrativă

UJ Premium | | 10 mai 2022
Publicat în : Drept Administrativ şi Constituţional și ÎCCJ |

Pornind de la una dintre condițiile statului de drept, și anume autonomia dreptului, autorul conturează și câteva dintre caracteristicile esențiale acestuia, pentru ca, în contextul trasat, să explice modul în care se organizează activitatea organelor administrative, demers în cadrul căruia autorul identifică limitele între care se manifestă puterea administrativă – ca instituție de bază a dreptului administrativ.

10 . Decizii ale ÎCCJ privind noul Cod de procedură civilă cu influență asupra Codului muncii

UJ Premium | | 30 martie 2022
Publicat în : ÎCCJ și Drept procesual civil și Dreptul Muncii şi Dialogului Social |

În cuprinsul prezentului studiu, autorul analizează modalitatea în care Deciziile ÎCCJ privind noul Cod de procedură civilă influențează dispozițiile cuprinse în Codul muncii. Astfel, dintre prevederile noului Cod de procedură civilă care au făcut obiectul controlului de constituționalitate, autorul remarcă faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost chemată să se pronunțe prin 16 decizii date în soluționarea unor recursuri în interesul legii, 3 dintre acestea având legătură directă cu ramura dreptului muncii, respectiv Decizia nr. 2/2016, Decizia nr. 13/2016 și Decizia nr. 37/2016, pe care le prezintă în mod succint.

11 . Autoritatea de lucru judecat în cadrul aceluiaşi litigiu

UJ Premium | | 10 februarie 2015
Publicat în : ÎCCJ și Drept Penal şi Procesual Penal |

În cele mai multe cazuri, problema autorităţii de lucru judecat se pune în situaţia promovării unui nou litigiu, în cadrul căruia se invocă preexistenţa unei soluţii în acea